CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
CEREREA SI OFERTA
1. Principiile de baza ale cererii
Modelul cererii evidentiaza legatura intre cantitatea de bunuri si servicii pe care cumparatorii sunt pregatiti sa o cumpere intr-o anumita perioada de timp si pretul acestora, restul factorilor ce influenteaza cererea ramanand neschimbati. Cererea nu e fixa, ea variaza odata cu schimbarea conditiilor. Pe masura ce pretul creste, consumatorii sunt dispusi sa cumpere o cantitate mai mica din acest produs. Legea generala a cererii: "In general, atunci cand pretul scade cantitatea ceruta creste".
1.1. Factorii care influenteaza marimea cererii
Distingem doua grupe mari de factori: 1) factori ce afecteaza cererea individuala a consumatorului si 2) factori care influenteaza cererea totala, a intregii piete.
Intre factorii ce afecteaza cererea individuala a consumatorului enumeram urmatorii:
1.Necesitatea unui produs si alternativele sale. Unele bunuri sunt cerute pentru ca reprezinta necesitati, altele devin necesitati deoarece s-au format obiceiuri in legatura cu ele.
2.Marimea venitului familiei este un factor decisiv cand este vorba de cererea unui produs sau serviciu.
Pretul bunurilor substituibile. Unele produse pot avea substituenti apropiati ca, de exemplu, untul pentru margarina, carnea de porc pentru carnea de vita sau cea de pui
4. Gusturile si preferintele consumatorilor sunt rodul gradului diferit de instruire al indivizilor, sunt efectul respectarii unor traditii in ce priveste hrana, imbracamintea etc.
Dintre factorii care influenteaza marimea cererii totale amintim:
1. Marimea si structura populatiei. Alta este marimea cererii pentru un produs pe o piata cu un milion de locuitori decat pe piata cu trei milioane de locuitori. Cererea este mare daca populatia este in stare sa-si sustina necesitatile prin puterea de cumparare. Structura populatiei (ponderea copiilor, adolescentilor, maturilor, batranilor in totalul populatiei) va influenta vizibil cererea pentru anumite produse.
2. Venitul national si distributia lui in randul populatiei. Unele societati produc mai multa bunastare decat altele si distributia bunastarii poate fi diferita. Cerere puternica exista in societatile egalitariste deoarece oamenii isi sustin necesitatile prin putere de cumparare.
1.2. Extinderea si restrangerea cererii
Daca pretul creste sau se micsoreaza ,conform legii generale a cererii cererea scade, respectiv creste. Efectul produs de o schimbare a pretului unui bun asupra cererii pentru acel bun, presupunand ca venitul real este mentinut constant este efectul de substitutie. El este intotdeauna negativ, adica pe masura ce pretul creste cantitatea ceruta se reduce si invers. Schimbarea pretului unui bun reduce sau creste venitul real al consumatorului. Ca raspuns la aceasta schimbare a venitului real, consumatorul cumpara mai putin (respectiv mai mult) din toate bunurile, inclusiv din cel caruia i s-a schimbat pretul. Acesta este efectul de venit.
Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se intorc si incep sa se desfasoare in sens invers. Acest comportament poate sa apara la ambele capete ale curbei.
Regresia la capatul de sus al curbei o intalnim la bunurile de parada si la cele al caror pret se asteapta sa creasca si care vor deveni probabil deficitare. Bunurile de parada sunt acele bunuri ce sunt cumparate nu pentru valoarea lor intrinseca, ci sunt solicitate pentru a evidentia o anumita stare. In cazul in care se asteapta majorarea preturilor la produse comerciantii se tem. Deoarece in lume lipsurile se dezvolta , ei vor cumpara orice se gaseste, chiar daca marfurile respective sunt mai scumpe.
Regresia la capatul de jos al curbei e caracteristica bunurilor inferioare si bunurilor pentru care se asteapta o ieftinire in viitor. Ieftinirea bunurilor inferioare poate avea ca rezultat micsorarea cantitatii cerute. In situatia in care pretul bunurilor inferioare creste apare imposibilitatea cumpararii de bunuri alternative din cauza venitului insuficient si apare situatia in care cantitatea ceruta din bunul inferior al carui pret a crescut, creste si ea. Cand cheltuielile pentru un produs sunt mari si reprezinta o parte insemnata a venitului total, modificarea cererii se datoreaza efectului de substitutie sau efectului venitului. Daca se ieftineste un produs inferior venitul real devine mai mare, consumatorii cumparand mai putin din produsul ieftinit isi pot permite sa cumpere si din alte produse. In consecinta, scade cererea pentru produsul ieftinit si creste cererea pentru celelalte produse. Un exemplu de cerere regresiva in cazul scaderii pretului apare la bursa, cand asteptarea scaderii preturilor provoaca specula. Chiar daca preturile scad, speculantii nu cumpara actiunile al caror pret a scazut ci vand, sperand sa le recumpere la preturi si mai mici. Atunci cand se scumpeste un produs inferior venitul real se micsoreaza. Consecinta este reducerea standardului de viata al consumatorului care se va limita numai la consumul acelui produs. Consumul produsului inferior va creste pe masura ce pretul va creste.
1.5. Elasticitatea cererii
Elasticitatea de pret a cererii poate fi definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii cerute pentru un anumit produs la o mica modificare a pretului sau. Elasticitatea cererii depinde in principal de 1) disponibilitatea substituentilor pentru bunurile in cauza si de 2) importanta relativa a pretului bunurilor raportate la venitul nostru total. In cazul primului factor, daca nu exista nici un substituent apropiat pentru un produs ,cererea pentru el va fi inelastica deoarece consumatorii sunt obligati sa-l cumpere daca doresc acea clasa de satisfactie. Lipsa de substituenti este o caracteristica specifica a bunurilor generatoare de tabieturi (tutun, alcool, cafea etc.), cererea pentru ele tinzand sa fie neelastica. In cazul celui de-al doilea factor care afecteaza elasticitatea cererii, daca cumpararea unui produs necesita doar o mica fractiune a venitului nostru total, cererea pentru el va fi inelastica. Elasticitatea se calculeaza cu urmatoarea formula:
Ecpx = modificarea procentuala a cantitatii cerute pentru produsul X/ modificarea procentuala a pretului produsului X
Ecpx este coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului acestui bun.
Exista trei curbe ale cererii cu elasticitate constanta: curba infinit elastica, curba unitar elastica (cererea se modifica proportional cu pretul pe toata curba) si curba cu elasticitate nula. Daca doua curbe ale cererii trec prin acelasi punct, curba cea mai putin abrupta este si cea mai elastica dintre cele doua in acel punct. Elasticitatea cererii in functie de venit se calculeaza raportand variatia procentuala a cantitatii cerute la variatia procentuala a venitului, in conditiile in care ceilalti parametrii sunt mentinuti neschimbati. Atunci cand cererea pentru bunul "X" creste rapid odata cu cresterea veniturilor vorbim de elasticitate mare a produsului "X" in functie de venit.
Cand cererea pentru un produs "X" scade o data cu cresterea veniturilor, avem de-a face cu un coeficient mic de elasticitate in functie de venit. El poate avea chiar valori negative in cazul produselor inferioare. S-a constatat ca pentru multe bunuri de larg consum, cum ar fi imbracamintea, cererea creste proportional cu venitul.
2. Principiile de baza ale ofertei
Modelul ofertei evidentiaza legatura intre cantitatea de bunuri si servicii pe care producatorii sunt dispusi sa o aduca pe piata intr-o anumita perioada de timp si pretul pietei, ceilalti factori (costul de productie, pretul bunurilor substituibile si politica economica a statului) ramanand nemodificati. Pe masura cresterii pretului creste si volumul productiei. Legea generala a ofertei: "In general, cu cat pretul de piata este mai mare cu atat este mai mare si cantitatea oferita".
2.1. Factorii care influenteaza marimea ofertei
Factorii care, pe langa pretul de piata al produsului, afecteaza marimea ofertei sunt urmatorii:
1.Costul de productie
Daca preturile de vanzare raman constante, reducerea costurilor conduce la stimularea productiei, in timp ce cresterea lor, franeaza productia. La randul lor ,costurile sunt influentate de o multitudine de factori care devin astfel factori indirecti ce influenteaza oferta.
1.1 Stadiul dezvoltarii tehnologiei sau avansul tehnologic. Acesta consta in realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul are multiple semnificatii: descoperiri stiintifice, mai buna aplicare a tehnologiilor existente si nu in ultimul rand simpla reorganizare a muncii. O tehnologie avansata reduce costurile unitare si conduce la realizarea productiei de masa. De regula, cu cat tehnologia este mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare. Aceasta constatare nu este valabila insa si pentru tehnologiile de avangarda extrem de costisitoare.
1.2 Pretul factorilor de productie, adica intrarile in sistem (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.). Scaderea pretului combustibilului, de exemplu, va avea influenta asupra costurilor in sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi cresterea ofertei de produse alimentare.
2.Pretul produselor substituibile. Daca pretul de vanzare pe piata al unui produs substituibil creste, oferta pentru ceilalti substituenti descreste pentru ca producatorii acestora vor migra in ramurile care produc substituentul cu pretul cel mai ridicat.
Modul de organizare a pietei. Monopolul asupra unei piete, de exemplu, tinde sa creasca preturile la produsele oferite. Cantitatea oferita de monopolul respectiv este acea cantitate care-i asigura un profit maxim. Ea este stabilita fara a se tine cont prea mult de marimea cererii.
4.Factori speciali care influenteaza oferta:
1.Conditiile externe afecteaza atat productia propriu-zisa cat si sistemul de distributie. Ele pot fi naturale (uragane, zapada) sau generate de interventia omului (razboaie, incendii)
2.Politica economica generala a statului, masura a influentei guvernelor asupra pietei.
a. Reglementarile fiscale si cele referitoare la salariul minim pot reduce profitabilitatea firmelor. Daca taxele sunt mari, o firma cu costuri si asa ridicate ajunge in situatia in care profitul scade sub cel normal de pe urma capitalului investit. Rezultatul va fi parasirea industriei de catre aceste firme, soldata cu reducerea ofertei. Se impune clarificarea notiunii de profit normal. Acesta este profitul necesar si suficient pentru a retine o firma intr-o industrie si totodata profitul insuficient pentru a atrage in industria respectiva o firma care se gaseste in afara ei.
b. Tehnologiile care pot fi folosite in anumite ramuri sunt stabilite indirect, prin masuri de politica economica care impun canoanele in domeniul protectiei mediului inconjurator, in cel al ocrotirii sanatatii etc. Daca guvernul scade pretentiile sale in privinta standardului pe care trebuie sa-l atinga echipamentul de protectie intr-una din aceste ramuri, oferta va creste deoarece fondurile economisite pe seama echipamentului de protectie vor fi destinate cresterii nivelului productiei.
c.Incurajarea spiritului inovational ca masura de stimulare a ofertei se poate exemplifica cel mai bine prin situatia din industria calculatoarelor unde, in ultimii ani ,a fost o avalansa de tipuri noi de calculatoare.
2.5. Elasticitatea de pret a ofertei
Elasticitatea de pret a ofertei este definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii oferite la modificarile de pret si se calculeaza ca raport intre variatia cantitatii oferite si variatia procentuala a pretului. Orice curba a ofertei in forma de linie dreapta care trece prin origine trebuie sa aiba elasticitate unitara cu alte cuvinte cantitatea furnizata trebuie sa se modifice proportional cu pretul. Oferta este relativ elastica atunci cand factorii de productie pot fi procurati cu usurinta. Un factor care influenteaza oferta este timpul. Este posibil ca, imediat dupa cresterea pretului, firmele sa nu poata spori volumul de munca, materiale si capital necesar pentru productie, oferta fiind foarte inelastica in raport cu pretul. De cele mai multe ori oferta nu se poate adapta instantaneu la semnalul trimis de piata prin intermediul pretului de vanzare de piata, deoarece producatorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de productie.
2.4. Curba regresiva a ofertei pentru forta de munca
In cazul curbei generale a ofertei avem o singura situatie speciala, curba cu intoarcere la capatul superior, valabila pe piata fortei de munca. Cand salariile sunt foarte mari, deci muncitorii pot castiga suficient pentru intretinerea familiilor chiar in perioade de lucru mai scurte, s-a constatat cresterea fenomenului absentarii, in special cand munca este grea si neplacuta. In aceasta situatie chiar daca venitul creste, utilitatea lui marginala (satisfactia pe care o procura muncitorului) scade, in timp ce utilitatea marginala a odihnei, a timpului liber in general, creste.
Echilibrul dintre cerere si oferta
Cererea si oferta examinate separat se intalnesc si se confrunta, in realitate, pe piata rezultand un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.
Pretul care egalizeaza cererea si oferta este pretul pietei. Semnalul pe care piata il transmite agentilor economici (gospodarii casnice, firme, stat) este tocmai acest pret de piata ! Cererea si oferta reactioneaza in mod diferit la modificarea pretului de piata. Astfel, cererea poate reactiona prompt la schimbarea pretului deoarece consumatorii isi pot regla instantaneu cererea. Oferta, in schimb, nu poate reactiona prompt deoarece exista intotdeauna o diferenta de timp de cand cererea se modifica pana cand oferta se adapteaza la aceasta schimbare. Antreprenorul trebuie sa-si refaca planurile de activitate, sa treaca la fabricarea altui produs, sa construiasca o noua fabrica, sa insamanteze, sa foreze etc. inainte de a produce ceva.
1. Modificarea pretului de piata ca urmare a schimbarii cererii si ofertei
Modificarea conditiilor (factorilor) care influenteaza cererea si oferta au ca rezultat curbe noi, complet diferite. Aceste schimbari conduc la cerere sau oferta de mai multe sau mai putine bunuri pentru aceeasi valoare a pretului de piata!
Aceste schimbari determina modificarea pretului de piata deoarece pozitia de echilibru se schimba. Distingem 4 modificari posibile: a) cresterea cererii; b) descresterea cererii; c) cresterea ofertei; d) descresterea ofertei.
In concluzie, sumarul legilor cererii si ofertei se prezinta astfel:
1.In general, cantitatea ceruta creste odata cu scaderea pretului.
2.In general, cantitatea oferita creste odata cu cresterea pretului.
Pretul de echilibru este acel pret care egalizeaza cererea cu oferta.
4.O cerere marita ridica pretul si provoaca o extindere a ofertei.
5.O cerere micsorata scade pretul si determina o contractie a ofertei.
6.O oferta crescuta scade pretul pietei si determina extinderea cererii.
7.O oferta micsorata ridica pretul de piata si provoaca contractia cererii.
Deci, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, in consecinta, in conditiile liberei concurente, rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1920
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved