CONTRIBUTIA ISD LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMANESTI

Consideratii teoretice privind investitiile straine directe

In conditiile internationalizarii si globalizarii problemelor economice, investitiile straine directe au devenit o prezenta si o conditie obligatorie a dezvoltarii tuturor conomiilor nationale.

Investitiile straine directe implica transferul de capital, cunostinte si practici manageriale de la o companie din tara de origine spre tara gazda (receptoare a investitiei). De asemenea, investitiile straine directe reprezinta o forma a finantelor internationale, alaturi de imprumuturi si investitii de portofoliu.

Investitiile straine directe (ISD) presupun existenta controlului investitiei. ISD se diferentieaza de imprumuturi prin proprietate si de investitiile de Portofoliu, care nu permit exercitarea controlului investitiei, dar presupun participarea la procesul de luare a deciziilor, fiind, in general, plasamente de natura financiara, prin detinerea controlului activelor finantate prin conducere si profituri

Unii specialisti considera ca ISD constituie "plasarea de capitaluri de catre investitorii straini pentru infiintarea de firme industriale, agricole, de constructii, transporturi, societati bancare."[1]

Alti specialisti definesc ISD ca "o investitie care presupune controlul unei entitati rezidente intr-o economie de catre o intreprindere rezidenta in alta economie sau o relatie pe termen lung care reflecta interesul de durata al investitorului intr-o entitate straina."[2] Conform statisticilor o investitie este cuprinsa in categoria celor directe daca tranzactiile care trec de la un patrimoniu la altul includ mai mult de 10% din actiunile emise de catre o firma. De asemenea, investitorul strain trebuie sa detina un rol important in managementul firmei.

Investitiile straine directe s-au dovedit a fi cea mai stabila sursa de finantare externa, fata de investitiile de portofoliu sau imprumuturile de la banci, ele fiind mai putin afectate de crizele financiare si avand o influenta puternica asupra cresterii economice, a schimburilor comerciale internationale si a structurilor de productie si de distributie din toate tarile lumii.

O investitie cu componenta internationala se poate realiza prin mai multe modalitati:[3]

. construirea "pe loc gol" a unei societati comerciale sau deschiderea unei filiale in alta tara;

. achizitionarea unei firme straine sau fuziunea cu o astfel de firma;

. crearea unor societati mixte;

. cumpararea unor actiuni sau a unor obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

. acordarea unui credit financiar pentru un agent economic din alta tara sau unui agent economic strain;

. incheierea unor contracte internationale de leasing sau franchising cu componenta investitionala.

Desi unii specialisti apreciaza ca ISD realizate de companiile transnationale genereaza dezechilibre in economiile tarilor aflate in curs de dezvoltare (disponibilizari masive de personal in cazul intreprinderilor supradimensionate preluate de investitori straini, anihilarea unor intreprinderi mici autohtone care nu fac fata concurentei straine, etc.), analiza tendintelor manifestate pe plan mondial dezvaluie o crestere rapida a fluxurilor mondiale de ISD

Printre factorii care determina dezvoltarea ISD in tarile gazda se numara[4]:

. Contextul politic (stabilitatea economica, politica si sociala, politica privind privatizarea, politica in domeniul fiscalitatii, in domeniul comertului, investitiilor si a concurentei).

. Factorii economici (capacitatea si structura pietei interne, accesul la pietele regionale si globale, existenta unor tehnologii noi, capacitatea de inovare - nume comerciale, marci, know-how - calitatea infrastructurii, specificul preferintelor consumatorilor, apartenenta la acorduri de integrare regionala, costurile).

. Facilitatile existente pentru derularea afacerilor (promovarea investitiilor, asigurarea serviciilor post-investitionale).

ISD constituie principala forma de manifestare a interdependentelor economice pe plan regional si mondial, motorul principal al globalizarii. De fapt intre investitiile straine directe si fenomenul globalizarii exista o relatie de reciprocitate. Pe de o parte, progresele realizate in domeniul liberalizarii comertului au permis companiilor transnationale sa-si integreze structurile lor de productie pe baze regionale sau globale, iar pe de alta parte, drept raspuns, majoritatea tarilor lumii au stimulat dezvoltarea ISD, gasind in acestea un puternic suport de patrundere a tehnologiilor avansate, a inovatiei, a informatiei, a strategiilor moderne de management si marketing, de realizare a unor avantaje competitive durabile.

Promovarea unor politici de dezvoltare a fluxurilor de ISD creeaza oportunitati atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele in tranzitie.

Oportunitati pentru statele dezvoltate:

. plasarea surplusurilor de capital care nu pot fi valorificate avantajos in propriile economii, fapt ce duce la extinderea controlului asupra altor sectoare sau economii nationale;

. preluarea controlului asupra unor sectoare de importanta majora pe calea investitiilor strategice;

. identificarea unor noi piete de desfacere pentru propriile produse competitive, de inalt nivel tehnologic;

. posibilitatea utilizarii unor resurse mai ieftine sau deficitare;

. evitarea unor bariere vamale tarifare si netarifare impuse relatiilor de import-export.

Oportunitati pentru statele cu economia in tranzitie:

. crearea unor posibilitati de revigorare economica prin transfer de tehnologie performanta, prin utilizarea mai intensa a resurselor de forta de munca;

. exploatarea rationala, prin intermediul unor tehnologii nepoluante avansate a resurselor nationale de materii prime;

. asigurarea unui mediu de afaceri stabil bazat pe o economie concurentiala;

. cresterea capacitatilor productive, obtinerea unor produse si servicii competitive care sa faca fata concurentei pe pietele externe;

. dezvoltarea exporturilor de produse si servicii;

. revigorarea economica si reducerea decalajelor fata de tarile dezvoltate.

Avantajele dezvoltarii fluxurilor de ISD atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele in tranzitie sunt durabile numai in cazul existentei unui mediu concurential normal, daca practicile utilizate de competitori sunt oneste.

Mediul concurential normal este caracterizat prin urmatoarele elemente:

. Existenta unor agenti economici rationali, preocupati de combinarea optima a factorilor de productie pentru a maximiza profiturile si valoarea intreprinderii,

. Existenta mai multor producatori si cumparatori, caracteristica ce ar trebui sa excluda posibilitatea aparitiei unui monopol sau a altor forme de pozitie dominanta pe piata unor bunuri sau servicii,

. Stabilirea preturilor exclusiv de catre agentii economici, fara interventii guvernamentale,

. Preturile sa nu constituie instrumente de interventie a statului in economie. Rolul statului ar trebui sa se reduca la adoptarea legilor care reglementeaza disciplina agentilor economici care actioneaza pe o piata in scopul eliminarii manifestarilor anticoncurentiale,

. Organizarea pietelor de desfacere pentru bunuri si servicii astfel incat scopul final sa fie ameliorarea calitatii prestatiilor catre consumatori si comportamentul loial fata de concurenti,

. Asigurarea bunastarii consumatorilor prin oferirea unei game de produse si servicii diversificate cantitativ si calitativ cu o utilitate recunoscuta de consumatori.

Evolutia investitiilor straine directe in Romania

Pentru Romania, tara cu o economie aflata in plin proces de tranzitie, investitiile straine directe au devenit o componenta importanta a politicilor economice, mai ales datorita faptului ca de la 1 ianuarie 2007 este membra cu drepturi depline a UE.

Analiza evolutiei fluxurilor de intrare a ISD in Romania dezvaluie un inceput timid, media anuala a intrarilor de ISD fiind in perioada 1990-1995 de 162 milioane USD (vezi Anexa 1).

In 1996 volumul intrarilor de ISD atingeau 263 milioane USD. In anul 1997 volumul intrarilor de ISD a crescut de 4,6 ori fata de 1996, ajungand la 1215 milioane USD. Dupa cum se observa din figura 1, din anul 1997, intrarile de ISD au inceput sa creasca puternic pana in 1998 (peste 2031 milioane USD), apoi in 1999 s-au diminuat aproape la jumatate fata de 1998. Pana in 2002 s-au mentinut aproape la acelasi nivel cu al anului 1999. Din 2003 au inceput sa creasca puternic, ajungand in 2004 la cifra de 6517 milioane USD, iar in anul 2006 atinge cifra record de 11394 milioane USD de 9,95 ori mai mult comparativ cu 2002.

Din figura 1 se observa, de asemenea, ca si in celelalte tari est-europene evolutia fluxurilor de intrare a ISD a fost marcata de unele cresteri mari, urmate apoi de scaderi puternice.

In 2006 s-a inregistrat o crestere puternica ale volumului intrarilor de investitii straine in Romania (de la 6517 mil. USD in 2004 la 6388 mil. USD in 2005 ajungand la cifra de 11394 mil. USD in 2006)

Printre factorii*** care au determinat reducerea fluxurilor de intrare a ISD in Romania in 2005 se numara: cresterea economica redusa, inflatia ridicata, existenta unui cadru legislativ instabil, lenta desfasurare a procesului de privatizare si restructurare a unei mari parti a sectorului de stat, existenta unei piete de capital slab dezvoltate, slaba eficienta si coruptia administratiei publice. Acesti factori au dus la o inrautatire a climatului investitional din economia romaneasca, performanta Romaniei in atragerea investitiilor straine, ramanand mult in urma fata de potentialul sau. Intr-un raport al The Economist Intelligence Unit care a analizat, printre altele, mediul romanesc de afaceri pe 2005 se precizeaza ca in Romania mai sunt inca de rezolvat probleme, cum ar fi: arbitrariul sistemului judiciar, frecventa cu care guvernul schimba legile, birocratia excesiva (care face ca obtinerea titlurilor de proprietate, a licentelor sa necesite mult timp) si coruptia.

Fig. Evolutia fluxurilor de intrare a ISD in Romania, Polonia, Ungaria si Bulgaria in perioada 1996-2006

SURSA: UNCTAD World Investment Report 2006

Daca studiem structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris in Romania de societatile comerciale cu participare straina la capital in perioada 1991- octombrie 2007 (vezi grafic nr.2) observam ca 81,2% din valoarea capitalului social subscris a fost destinat industriei, 10,6% serviciilor profesionale, 3,2% transporturilor, 1,9% turismului si 0,1% comertului cu amanuntul.

Fig. .

Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris[6] in Romania de

societatile comerciale cu participare straina la capital in perioada 1991-octombrie 2007

SURSA: "Societati comerciale cu participare straina la capital" - Sinteza statistica a datelor din Registrul Central al Comertului - la 31 octombrie 2007 - date provizorii, Ministerul Justitiei, Oficiul National al Registrului Comertului, p. 9

Conform studiului prezentat in Sinteza statistica a datelor din Registrul Central al Comertului la 31 octombrie 2007, companiile olandeze (vezi Anexa 2) sunt cele care au investit cel mai mult in economia romaneasca, valoarea capitalului social subscris reprezentand 18,99% din valoarea totala a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital (4301516,4 mii USD), urmate de companii austriece (13,38%), companii din Franta (10,58%), Germania (10,44%), Italia (4,82%) si SUA (4%).

In privinta numarului de societati cu participare straina la capitalul social, comparativ cu anul 2006 se constata o crestere a interesului partenerilor straini de a infiinta noi societati comerciale in Romania. La 31 octombrie 2007 erau infiintate in total 145133 societati, cu 13190 mai multe fata de 31 decembrie 2006. (vezi Anexa 3)

Fluxul net si soldul ISD

Intrarile nete de ISD in anul 2006 au inregistrat un nivel de 9059 milioane euro si sunt structurate astfel:

. Participatiile investitorilor straini directi la capitalul social al intreprinderilor investitie directa din Romania in valoare de 4159 milioane euro (46% din fluxul net de ISD). Din aceasta suma, 45 milioane euro constituie aportul in natura, ceea ce reprezinta 0,5% din total flux net;

. Profitul net reinvestit care a inregistrat un nivel de 2673 milioane euro (30% din fluxul net). In determinarea acestuia a fost luata in considerare si pierderea neta in valoare de 855 milioane euro, inregistrata de intreprinderile investitie directa care au incheiat exercitiul financiar 2006 cu pierderi, suma cu care a fost diminuat profitul net realizat de catre intreprinderile investitie directa profitabile si prin urmare si profitul reinvestit de catre acestea;

. Creditul net primit de catre intreprinderile investitie directa de la investitorii straini directi inclusiv din cadrul grupului, in suma de 2227 milioane euro, ceea ce reprezinta 24% din fluxul net al ISD.

Soldul ISD la sfarsitul anului 2006, ce cuprinde si diferentele valorice provenite din reevaluari datorate modificarii cursului valutar si a preturilor, precum si din retratari contabile, a inregistrat nivelul de 34512 milioane euro.

Participatiile la capitalul social si profiturile reinvestite ale intreprinderilor investitie directa erau la sfarsitul anului 2006 de 27016 milioane euro (78% din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de catre acestea de la investitorii straini directi, inclusiv din cadrul grupului, a inregistrat nivelul de 7496 milioane euro (22% din soldul final al ISD). Creditul net cuprinde atat creditele pe termen mediu si lung cat si pe cele pe termen scurt acordate de catre investitorii straini intreprinderilor lor din Romania, atat direct cat si prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

Repartizarea ISD pe principalele activitati economice

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice (conform CAEN)[7], ISD s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive pentru ISD fiind metalurgia (8,3%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%), prelucrare titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%) si industria mijloacelor de transport (4,1%).

Alte activitati care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22,2% din totalul ISD, comertul cu amanuntul si cu ridicata (12,2%), telecomunicatiile (8,2%) si constructii si tranzactii imobiliare (6,4%) Se observa o pondere inca redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a confectiilor si pielariei (2,1%), precum si hoteluri si restaurante (0,8% din total ISD).

Din punct de vedere al tipului de ISD, sunt evidentiate investitiile greenfield, care reprezinta 48,5% din soldul ISD la 31 decembrie 2006, respectiv 16725 mil. euro, diferenta reprezentand preluari de firme.

Investitiile greenfield au o mare importanta pentru dinamizarea procesului tranzitiei si pentru functionarea economiei concurentiale in Romania si in celelalte tari din Europa de Est.

Dupa repartizarea pe principalele activitati economice, investitiile greenfield s-au orientat cu precadere spre industria prelucratoare (13,4% din soldul ISD) si in cadrul acesteia in special spre alimente, bauturi si tutun (3,3%), textile, confectii si pielarie (1,8%), mijloace de transport (1,6%), prelucrarea titeiului (1,5%), industria lemnului (1,5%). Alte ramuri in care investitiile greenfield au o pondere semnificativa sunt: comert (11,1%), intermedieri financiare si asigurari (8,5%), constructii si tranzactii imobiliare (4,6%)

Repartizarea ISD pe regiuni de dezvoltare

Din punct de vedere teritorial se observa orientarea cu precadere a ISD spre Bucuresti-Ilfov (64,3%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de importante ISD fiind regiunea SUD-EST (7,7%), regiunea CENTRU (7,4%) si regiunea SUD (6,5%).

Tabelul 1

Repartizarea ISD pe regiuni

Veniturile realizate din ISD in anul 2006

Veniturile realizate din ISD s-au situat la nivelul de 3313 milioane euro. Dintre acestea, partea cea mai importanta (3257 milioane euro respectiv 98% din total venituri) o reprezinta veniturile din participatii la capital, structurate in dividende repartizate si profituri reinvestite in cadrul exercitiului financiar 2006.

Profiturile reinvestite in valoare de 2673 milioane euro corespund unei ponderi de 80% in total venituri, iar dividendele repartizate in valoare de 584 milioane euro au o pondere de 18% in total venituri.

Veniturile nete din dobanzi primite de catre investitorii straini directi la creditele acordate intreprinderilor lor din Romania raman de mica anvergura, cu un nivel de numai 61 milioane euro, ele reprezentand 2% din venituri.

Cifra de afaceri a intreprinderilor investitie straina directa

Cifra de afaceri a intreprinderilor investitie straina directa, in suma totala de 74309,9 mil. EUR, reprezinta 43,2% din cifra de afaceri a intreprinderilor din Romania. Activitatile cu pondere majora din acest punct de vedere sunt industria, cu subramura industriei prelucratoare (55,4%, respectiv 59% din cifra de afaceri a ramurii), posta si telecomunicatiile (77,5%), comertul (39,9%) si serviciile prestate intreprinderilor (circa 36,9%).

Activitatea intreprinderilor investitie straina directa, in ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra balantei comerciale a Romaniei, contributia la exporturi fiind de 72,5%, in timp ce la importuri este de 58,6%.

Evolutia fluxurilor de ISD in perioada 1991-2006

Evolutia fluxurilor de ISD a inregistrat oscilatii notabile, acestea fiind aproape inexistente pana in anul 1993, ramanand la un nivel modest pana in anul 1996, moment in care incep sa se inregistreze cresteri usoare pana in anul 2004 cand au loc cresteri semnificative (6388 mil. USD), insa recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania a fost atins in anul 2006 cand valoarea acestora a fost de 11394 milioane USD (vezi Anexa 1).

Impactul ISD asupra modificarilor economiei romanesti in perioada 1991-2006

Pentru Romania restructurarea economica este un obiectiv de prima importanta, avand in vedere ca inceputul tranzitiei a fost unul foarte dificil (economia inainte de 1990 era etatizata, iar sistemul de conducere era centralizat si rigid la orice modificare inregistrata in economia mondiala).

Pentru realizarea transformarilor structurale sunt necesare surse de finantare. Cele interne sunt limitate, iar singura sursa externa cea mai avantajoasa o constituie investitiile straine directe. Acestea au rolul de a asigura capital, tehnologie performanta, un management competitiv in toate domeniile de activitate, dar si posibilitati de calificare a fortei de munca.

Fig. 3

Evolutia ISD in Romania in perioada 1991- 2006 (mil. USD)

SURSA: UNCTAD World Investment Report 2007

Analiza structurii fluxurilor de intrare a ISD in Romania demonstreaza ca domeniul cel mai atractiv pentru investitorii straini a fost in 2006 cel al industriei, urmat de sectorul serviciilor, iar in cadrul acestuia, comertul a atras cel mai mult capital strain intrucat piata de desfacere are mare capacitate de absorbtie, societatile comerciale infiintate in acest domeniu sunt de mici dimensiuni si au avut nevoie de investitii minime. Serviciile de turism si transport nu au fost deosebit de atractive datorita modului de privatizare al acestora care a avut in vedere prioritar capitalul autohton (investit sub forma locatiei de gestiune).

Interesul manifestat pentru investitii in industrie se datoreaza nevoii de retehnologizare a capacitatilor de productie existente (70% din capitalul strain investit a fost destinat retehnologizarii, iar 30% s-au investit in noi capacitati). Datorita cheltuielilor ridicate pentru modernizarea industriei a fost necesara orientarea investitiilor in mod prioritar catre acest domeniu.

In afara de imapctul structural, cresterea ISD in economia romaneasca are si alte efecte benefice: transferul de tehnologie performanta, acumularea experientei in domeniul marketingului sau al managementului, cresterea gradului de pregatire a fortei de munca (burse de studii in strainatate, programe de pregatire organizate de universitati de renume, stagii de pregatire organizate la sediile firmelor multinationale)

Beneficiile determinate de investitiile straine directe in Romania in perioada 1991-2006

In practica internationala au fost identificate mai multe argumente care justifica decizia guvernelor de a atrage investitii straine directe. In general, investitiile straine directe constituie o modalitate de a compensa anumite deficiente ale pietelor locale si de a accelera transformarea economiilor si integrarea lor mai eficienta in procesul de globalizare.

Pe un plan concret, atragerea investitiilor straine directe poate determina urmatoarele beneficii directe si indirecte (care nu se pot cuantifica exact).

Beneficii directe

Contributia investitiilor straine directe la cresterea economica

O implicatie pozitiva a investitiilor straine directe este determinata de contributia lor la cresterea economica. Acest fapt se produce in moduri diferite, dupa cum investitia straina ia forma unei investitii noi (greenfield) sau a unei participari a investitorului strain la privatizare.

In cazul investitiei noi, consideram ca contributia la cresterea economica este evidenta, prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe in economie.

In cazul participarii la privatizare, efectul pozitiv asupra cresterii economice ramane, chiar daca, de cele mai multe ori, preluarea unei intreprinderi de catre investitorul strain a insemnat reducerea numarului de locuri de munca. Explicatia consta in faptul ca investitorul strain, chiar restrangand activitatea, a mentinut viabil un agent economic care altfel probabil ca nu ar fi supravietuit pe termen lung in noul climat economic concurential.

Beneficii indirecte ce nu pot fi cuantificate exact la nivelul Romaniei

Crearea de locuri de munca

Investitiile straine directe determina crearea de noi locuri de munca, dar un nu trebuie neglijat nici aspectul mentinerii numarului de locuri de munca existent, numar care in absenta investitiilor straine directe nu ar putea fi mentinut. Numarul de locuri de munca create de investitorii straini reprezinta un indicator greu cuantificabil. Din punctul de vedere al efectelor pe termen lung asupra cresterii economice, nu numarul de locuri de munca este important, ci tipurile de locuri de munca create, tipurile de cunostinte organizatorice si de management transferate de catre investitorul strain, tipurile de relatii de piata pe care le dobandeste personalul local de la investitorul strain. Numai in anul 2004, Agentia Romana pentru Investitii Straine a monitorizat proiecte de investitii cu o valoare asumata de aproximativ 2,3 miliarde USD, locuirle de munca ce urmeaza a fi create la implementarea acestora fiind de aproximativ 30.000.

Cresterea veniturilor la bugetul statului

Investitiile straine directe inseamna aparitia unor noi contribuabili in economie. Chiar si in cazul in care investitorii beneficiaza de anumite facilitati fiscale, incasarile la bugetul statului cresc urmare cresterii veniturilor din impozitele pe salarii (determinate fie de crearea de noi locuri de munca, fie de mentinerea numarului de locuri de munca existente, dar cu salarii mai mari). Totodata, in cazul investitiilor straine directe orientate spre export, ca urmare a activitatii acestora are loc si o crestere a intrarilor de valuta in tara receptoare.

Accesul la tehnologii moderne

In raport cu investitorul strain, cel mai adesea, firmele gazda utilizeaza echipamente si tehnologii uzate fizic si moral care determina o productivitate redusa si conduc la realizarea unor produse de nivel calitativ inferior. Acest fapt reduce capacitatea firmelor in cauza de a concura pe piata internationala si implicit de a incasa valuta din export. Prin intermediul investitiilor straine directe investitorul va aduce tehnologii avansate, know-how si tehnici de productie moderne. Totodata, aceasta infuzie de tehnologie poate avea si efecte de antrenare in economie prin stimularea inovarii locale sau difuzarea tehnologiilor moderne si in alte firme decat cele in care s-a facut investitia initiala.

Accesul la management modern

Investitorul strain aduce cu sine management modern, asigurand un transfer al acestuia catre personalul local.

Cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca

Investitorii straini desfasoara activitati care, de regula, presupun o calificare ridicata a fortei de munca, ca atare ei acorda o mai mare atentie cresterii nivelului de pregatire a fortei de munca. Pe masura ce angajatii acestor firme se indreapta spre alte sectoare de activitate sau isi incep activitati pe cont propriu are loc o difuzare a cunostintelor astfel dobandite in intrega economie a tarii receptoare.

Cresterea eficientei si competitivitatii firmelor locale

Prezenta firmelor detinute de investitorii straini pe o piata, determina pentru firmele locale posibilitatea de a deveni furnizori ai acestora, posibilitatea de a avea acces la tehnologii noi si de a-si diversifica propria productie sau le pot face sa fie confruntate cu o concurenta noua, la un nivel calitativ ridicat. In toate aceste cazuri, firmele locale vor fi in masura sa isi ridice nivelul calitativ al produselor si al managementului, cu efecte pozitive in ceea ce priveste competitivitatea pe termen mediu si lung.

Un alt efect al ISD in economia romaneasca, ce iese in evidenta in industrie, dar si in domeniul bunurilor de consum, este contributia la dezvoltarea industriei furnizoare orizontale, a retelei de distributie si a verigilor de comercializare. Reversul medaliei il constituie renuntarea la unii furnizori locali.[8]

Decizia de a dezvolta activitati economice, amplasandu-le intr-un mediu extranational constituie o optiune la nivelul companiei, depinzand de o multitudine de factori, printre care: strategia proprie companiei, climatul economic si politic din potentialele state-gazda, factorii locationali precum si de legislatia care reglementeaza regimul investitiilor straine directe.

Avantajele locationale pentru atragerea investitiilor straine:

. Piata interna de dimensiuni semnificative (aproximativ 22 milioane de consumatori), a doua ca marime din Europa de Est dupa Polonia;

. Gama variata de resurse naturale (titei, carbune, diferite minerale, paduri, sol fertil pentru agricultura) precum si un potential turistic considerabil, insuficient dezvoltat;

. Pozitie geografica favorabila. Romania este situata la intersectia unor drumuri comerciale traditionale, permitand accesul la o piata de peste 200 milioane de potentiali consumatori pe o raza de numai 1000 kilometri. Prin Romania trec: Coridorul nr. 4 - pentru transport rutier si feroviar (Berlin-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul- Salonic); Coridorul nr. 7 - pentru transport fluvial (Constanta-Basarabi- Dunare-Main-Rhine) precum si Coridorul nr. 9 - pentru transport rutier si feroviar (Helsinki-Moscow/Kiev-Odessa-Bucuresti-Constanta- Alexandroupolis);

. Promoximitatea unor cai de navigatie maritima si fluviala, precum si existenta amenajarilor portuare necesare. Portul Constanta este primul port ca marime intre porturile de la Marea Neagra, in plus canalul Rhin- Main-Dunare leaga direct Marea Neagra de Marea Nordului;

. Costuri relativ scazute ale fortei de munca, dublate de un nivel ridicat de pregatire mai ales in domeniul tehnic si IT.

. Structura industriala diversificata care face posibila achizitionarea pe plan local a unei game foarte largi de produse intermediare;

. Retea dezvoltata de telefonie mobila si sisteme GSM;

. Preturi competitive de trasfer al bunurilor intre Marea Caspica, Marea Neagra si Vestul Europei;

. Prezenta subsidiarelor si reprezentantelor diferitelor banci internationale de renume: City Bank, ABN-AMRO, ING Bank, Chemical Bank, Creditanstalt, etc;

. Relatii diplomatice cu peste 176 de tari;

. Romania este din anul 2003 membru al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);

. Romania este membru al Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatiei Mondiale a Comertului si al altor organisme internationale;

. Statutul de economie de piata functionala acordat de Departamentul de Stat al SUA in anul 2003 si de catre Comisia Europeana, urmare Raportulu de Tara in anul 2004;

. Acorduri de comert liber cu: tarile membre ale Uniunii Europene, CEFTA, Israel, Modova, Turcia, Lituania, Macedonia, Bosnia- Hertegovina. Extinderea clauzei natiunii celei mai forizate de catre SUA pe termen nelimitat, extinderea regimului comercial preferential acordat de Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Ca o concluzie, putem afirma ca cel mai direct impact al ISD asupra economiei romanesti s-a concretizat in dezvoltarea sectorului privat, incurajarea concurentei si a aparitiei de noi intreprinzatori prin incheierea unor contracte de parteneriat intre firmele straine si cele locale.[9]