Conducerea economica

Conducerea economica

In timp ce rezistenta aerodinamica, rezistenta la rulare si specificatiile transmisiei vor influenta consumul de carburant, factorul de incarcare, adica gradul de utilizare cu ocazia unui anumit transport, continua sa fie factorul care determina cele mai mari variatii per tona kilometru. Rezistenta aerodinamica, rezistenta la rulare, maniera de conducere si caracteristicile drumului influenteaza si ele consumul de carburant.

Cateva din inbunatatirile constructive ale autovehiculeleor si pe care soferul pe care poate sa le utilizeze cu avantaje potentiale sunt:

Alti factori care influenteaza consumul de carburant pot fi:

Viteza: - se recomanda sa se ajunga la viteza de croaziera ( 80 km/h ) cat mai repede dupa care sa se mentina aceasta viteza,

pentru a ajunge de la 0 la 60 km/h consumul va creste cu 500 g (0.5 l) de carburant pentru fiecare accelerare;

consumul intre 80-90 km/h creste cu 200g (0.2 l) pentru fiecare accelerare, de aceea este indicat sa se mentina viteza de croaziera pentru a avea un consum cat ma redus de carburant.

Starea tehnica: - consumul de carburant poate sa creasca cu pana la 10 % in cazul in care vehicolul nu este supus regulat unor lucrari de intretinere.

Franarea autovehiculului: - soferul trebuie sa aleaga viteza potrivita pentru a putea fi pregatit sa anticipeze distantele de siguranta astfel incat sa poata executa o manevra sau o schimbare de directie, depasire, trecere printr-o intersectie sau un viraj fara a folosi frana de serviciu (numai daca este cazul) realizand toate aceste manevre doar prin reducerea vitezei ridicand piciorul de pe acceleratie sau cu ajutorul franei pe evacuare, retarderului. O astfel de maniera de a conduce are ca rezultat diminuarea consumului de carburant. Cresterea vitezei si franarea brusca pentru a putea realiza o manevra duce atat la cresterea consumului de combustibil cat si la miscarea incarcaturii transportate.

Conducerea pe drumuri cu urcari si coborari frecvente: - pentru a realiza un consum cat mai bun se alege treapta de viteza ideala si nu se schimba pe tot parcursul urcarii. Conducerea pe astfel de drumuri poate sa creasca consumul de carburant cu peste 50 % in schimb alegerea corecta inca de la inceput a unei trepte de viteza corespunzatoare poate duce la reducerea consumului cu peste 10

Aerodinamica autovehiculului: - mersul contra unui vant care bate cu 10 metrii pe secunda, poate sa conduca la o crestere a consumului de carburant de pana la 18 %, de aceea autovehiculul nu trebuie sa aiva montat bulbar, proiectoare; prelata trebuie sa fie bine legata; paravantul trebuie sa fie reglat corespunzator iar viteza ideala sa fie de 80 km/h pentru a putea avea un cosum cat mai redus.

Oprirea si franarea repetata: - cate o oprire suplimentara la fiecare 10 km creste consumul de carburant cu aproximativ 35%, iar 10 franari si 10 accelerari pe parcursul a 10 km cresc consumul de carburant cu 130 %. Incercati sa conduceti preventiv astfel incat sa nu fie absolut necesara franarea si oprirea pe loc a masinii in toate cazurile. Viteza se poate reduce si prin folosirea adecvata a treptelor de viteza, retarder, frana pe evacuare. Daca este necesar totusi sa se franeze, incercati sa folositi frana intr-un mod intermitent si nu in mod continuu pentru a da posibilitatea racirii franelor.

Rezistenta la rulare: - este un factor important in realizarea unui conum redus de carburant, de aceea trebuie sa se asigure o presiune corecta in pneuri si sa se verifice periodic, atunci cand rezistenta la rulare creste si consumul de carburant poate sa creasca cu pana la 10 %.

Intr-o economie din ce in ce mai competitiva societatile trebuie sa mentina tarifele si costurile la minimum pentru a-si pastra clientii si a-si asigura o rentabilitate generala pe termen lung. Intretinerea, pneurile si carburantu reprezinta o treime din costurile de exploatarea ale autovehiculului si o conducere preventiva si economica pot sa aduca economii importante la fiecare structura a costurilor.

In concluzie soferul, este un element foarte important al rentabilitatii generale a companiei mai multe resurse financiare permitand sa se ofere salarii mai mari si o securitate a muncii mai importanta.

Consumul de carburant al masinii dumneavoastra, uzura motorului, a franelor si a anvelopelor depind in general de o serie de factori precum: stilul dumneavoastra de conducere, conditiile individuale de deplasare, specificatiile tehnice ale masinii. Toate acestea au o influenta in final asupra profitului general al companiei si deci si asupra salariatilor sai. Practic soferii incompetenti cauzeaza consumuri importante companiilor la care acestia lucreaza printr-un consum de combustibil ridicat, cheltuieli de intretinere si reparatii excesive, dar in egala masura si societatii in general printr-o poluare importanta. In consecinta, soferii vehiculelor grele trebuie sa fie constienti de conditiile de drum, de trafic si sa cunoasca vehicolul pe care-l conduc si avand in vedere responsabilitatea lor sa adopte o conducere defensiva, in siguranta si economica.

Conducerea preventiva

Cresterea sigurantei rutiere reprezinta una dintre principalele componente ale strategiei politice in domenioul transporturilor rutiere avand ca finalitate diminuarea numarului de accidente grave.

Aceasta crestere importanta si complexitate ridicata a conducerii autovehiculului au impuis exigente din ce in ce mai severe soferilor. Ei trebuie sa lucreze intr-un cadru reglementat strict si toate erorile vor fi sanctionate cu severitate sub forma accidentelor mortale sau soldate cu raniti grav, costuri ridicate.

Perfectionarea tehnicilor de conducere preventiva (defensiva) a fost necesara pentru a ameliora calitatea conducerii soferilor de vehicule grele, dar in acelasi timp si pentru a diminua numarul de accidenta si consecintele acestora, precum si pentru a minimaliza poluarea cauzata mediului. Soferii trebuie sa devina din ce in ce mai performanti pentru a face fata presiunilor economice la care sunt supusi transportatorii si, in egala masura, importanta care trebuie acordata securitatii operatiunilor de transport.

Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier care asigura prevenirea accidentelor, prin anticiparea si evitarea situatiilor periculoase determinate de ceilalti participanti la trafic, precum si adaptarerea vitezei la conditiile de drum, trafic si meteorologie. In traducere libera inseamna sa pui raul inainte, sa te astepti la ce este mai rau in trafic si sa fi pregatit sa reactionezi pentru evitarea situatiilor periculoase. Recomandarea ar fi sa circuli cu o viteza la care poti opri in siguranta pana la punctul in care ai vizibilitate.

Obiectivele generale pentru soferi, companii si patroni sunt:

diminuarea numarului de accidente mortale,grave sau usoare;

reducerea consumului de combustibil, ceea ce inseamna si o diminuare a costurilor si a poluarii;

dimuarea cheltuielilor de intretinere, cu pneurile, cu reparatiile si asigurarile;

imbunatatirea imaginii soferilor, a companiei in relatiile cu clientii si participanti la trafic;

formarea unor soferi mai motivati, mai putin stresati si mai devotati companiei.

Conducerea preventiva reprezinta comportamentul conducatorului auto caracterizat prin urmatoarele trasaturi esentiale:

anticiparea situatiilor ce pot deveni periculoase (anticiparea greselilor participantilor la trafic), ceea ce presupune cunoasterea si recunoasterea particularitatilor celorlalti participanti;

evitarea accidentelor pe cale de a se produce sau evitarea angajarii in accidente care s-au produs;

alegerea celei mai bune variante pentru a iesi cu minimum de consecinte dintr-un accident ce nu a putut fi evitat sau corectarea unei decizii grasite care sa diminueze consecintele unui accident;

adapatrea modului de deplasare la conditiile de drum, trafic, vizibilitate, conditii meteo nefavorabile.

Greselile cele mai frecvente pe care soferii trebuie sa incerce sa le evite:

nu respecta codul rutier ( codul rutier si semnalizarea rutiera sunt pentru prevenirea accidentelor si trebuie respectate);

starea tehnica a vehiculului este necorespunzatoare;

incearca sa recupereze timpul pierdut; daca un sofer este in intarziere el va fi tentat sa recupereze timpul pierdut si sa ruleze mult mai rapid;

se comporta de o maniera agresiva; toate tehnicile de conducere preventiva se bazeaza pe respectul participantilor la trafic;

Vederea este cel mai important simt folosit in timpul conducerii autovehiculului, este simtul primar prin intermediul caruia soferul dobandeste informatiile necesare identificarii traficului.Aproximativ 90% din stimuli privind circulatia exterioara sunt receptionati de catre conducatorul auto pe cale vizuala ceea ce denota importanta posedarii de catre acesta a tuturor componentelor vizuale.

Campul vizual este dependent de viteza:

la viteza de 1 km/h campul vizual este de 180⁰;

la viteza de 100 km/h campul vizual este de 10⁰;

Se poate afirma ca vederea buna:

permite distingerea formelor si detaliilor ;

permite o perceptie larga fara detalii;

permite evaluarea distantelor si vitezelor;

permite evaluarea culorilor.

Sintetizand, se poate afirma ca daca dumneavoastra priviti in fata eviati situatiile dificile ( coliziunile frontale), aveti privirea distributiva tinand ont si de detalii evitati surprizele, priviti in oglinzile retrovizoare, conduceti si pentru altii.

Soferul trebuie sa-si asigure o vizibilitate generala mxima in permanenta, trebuie sa se asigura ca parbrizul, geamurile laterale sunt curate, ca stergatoarele si instalatia de spalare functioneaza corect, iar pozitia oglinzilor a fost reglata corect.

Importanta detectarii pericolelor

Un pericol potential poate consta in starea drumului sau in prezenta celorlalti participanti la trafic(automobilistul,ciclistul sau pietonul), pericolul real devine o situatie de urgenta de aceea trebui pus accentul pe pericolele potentiale.

Detectarea pericolelor inainte sa intervina o situatie de urgenta permite soferului sa reactioneze devreme ,(exemplu: soferul unui camion poate schimba banda sau sa incetineasca pentru a evita o coliziune daca autoturismul din fata, care a vrut sa paraseasca autostrada, revine brusc pe autostrada.Depistand din timp pericolul soferul are timp sa priveasca in oglinzile retrovizoare si sa schimbe banda.), o reactie rapida reduce pericolul.

Daca pericolele nu sunt detectate la timp, soferul va trebui sa reactioneze rapid si intr-o maniera potential riscanta.

Indiciile care ne ajuta sa detectam posibile pericole se pot clasifica in:

1.Caracteristicile drumului si forma ori marginile acestuia pot influienta negativ capacitatea soferilor de a pastra controlul asupra traiectoriei vehiculului sau de a vedea bine.Camioanele sunt mai expuse la pericolele rutiere decat autoturismele, ele parcurgand in fiecare an distante superioare si acestea in conditii mai dificile. Instabilitatea relativa a camioanelor le face mai vulnerabile la conditiile de conducere periculoasa: centrul lor de greutate este mai sus, de aceea ele se rastoarna mai usor si au nevoie de distanta mai mare pentru a fi imobilizate.Masele superioare ale camioaneleor duc la distante mult mai mari de oprire can d conditiile de conducere sunt dificile.

Starea soselei:

-sosea alunecoasa, multe suprafete sunt mai alunecoase decat par spre exemplu uleiul cazut din vehiculele in miscare este extrem de periculos imediat dupa ce a inceput sa ploua. Locurile unde se lucreaza si vehiculele trebuie sa treaca pe grinzi groase, peste suprafete argiloase si noroioase, drumuri secundare.

- vreme friguroasa, strat subtire de gheata transparenta ce are aparenta unui drum umed sau inmuiat. Gheata se formeaza la fel de repede si la umbra unde suprafetele sunt alunecoase mai mult timp in special seara si dimineata. Podurile ingheata mult mai repede decat drumurile, pe timp ploios podurile pot fi inghetate atunci cand drumurile nu sunt.

- vreme calduroasa, bitumul poate urca la suprafata facand drumul sa fie alunecos. Dupa ploaie apa se amesteca cu bitumul suprafata drumului devenind alunecoasa.

- suprafetele moi, anumite suprafete nu pot suporta greutatea unui camion. La temperaturi ridicate imbracamintea bituminoasa a drumurilor de campie poate deveni moale. Sectoarele in constructii, benzile de serviciu nu sunt construite sa suporte mase mari, in anumite sectoare subsolul este slabit de exemplu acolo unde se gaseste o fosa septica sau unde sunt santuri de scurgere in rambleu. Acostamentele din pietris nu pot sa suporte greutatea camionului dupa un dezghet sau o ploaie foarte puternica, camionul se poate rasturna.

- suprafetele inclinate, inclinarea unui drum poate avea efecte importante asupra comportamentului vehiculului. O inclinare transversala poate avea efecte importante aupra comportamentulului vehiculului in curbe si impiedica deraparea acestuia, inclinarea permite vehiculului sa abordeze curba cu viteza usor mai ridicata. Daca inclinarea unui viraj nu este pronuntata, vehiculul poate derapa cand se gaseste pe o suprafata glisanta si sa paraseasca drumul.

- surparea sau inclinarea imbracamintei asfaltice din apropierea acostamentului, pe aceste portiuni camionul este supus unei miscari de ruliu, aceasta miscare are tendinta de a antrena camionul spre partile laterale ale drumului si in sus, de aceea poate sa se izbeasca de obiecte (afisaje-reclame,crengi ale copacilor) sau de bordura drumului.

- resturile de pe partea carosabila, jantele si pneurile- resturile pot sa deterioreze un pneu, dezumflarea unui pneu poate sa antreneze pierderea controlului vehiculului, resturile proiectate printre pneuri pot rupe un cablu electric sau o conducta de aer sau lichid,o parte a instalatiei de franare poate sa-si inceteze functionarea, resturile pot sa intepeneasca intre pneurile rotilor duble.

-obstacole, o cutie de carton care nu parea un pericol poate contine obiecte grele susceptibile de a produce pagube, saci grosi inchisi din plastic sau hartie pot sa contina ciment sau ingrasaminte sau pot fi duri pentru ca sunt umpluti cu pietre mari.

-suprafetele inegale, se gasesc frecvent la trecerile de nivel cu calea ferata sau linii de tramvaie, sasiul poate fi izbit de aceste suprafete si chiar distrus.

- gropile umplute cu apa sau cu zapada pot sa para mai putin profunde decat sunt ele in realitate,o janta poate sa fie dristusa de o asemenea groapa.

2.Profilul si traseul drumului , un drum poate sa fie periculos din cauza profilului si traiectoriei sale, curbele putand sa fie vizibile chiar in ultimul moment. In anumite locuri lipsa de vizibilitate poate sa impiedice soferul auto sa vada alti participanti la trafic. In sectoare maturate de vant transversal, rafalele de vant pot sa provoace o pierdere temporara a controlului autovehiculului.

Manevre de urgenta si iesirea din derapare

Obiectivele practice presupun ca dumneavoastra trebuie sa:

imobilizati autocamionul cat mai repede posibil, pe soseaua uscata, fara pierderea controlului;

executati o manevra rapida de evitare pe soseaua uscata;

executati o manevra de evitare cu iesirea din drum si revenirea pe sosea fara pierderea controlului vehiculului;

imobilizati vehiculul in cazul defectarii sistemului de franare;

pastrati controlul vehiculului pe o sosea alunecoasa;

pastrati controlul vehiculului in cazul exploziei unui pneu;

imobilizati camionul cat mai repede posibil,pe o sosea alunecoasa, fara pierderea controlului;

reactionati corect la inceputul unei derapari a autocamionului atunci cand deraparea a fost provocata de ninsoare, ghiata, apa, ulei, nisip sau frunze uscate prezente pe sosea.

Obiectivele teoretice presupun ca dumneavoastra sa:

este mai rapid sa modificati traiectoria autovehiculului decat sa-l imobilizati;

in caz de risc de coleziuni frontale este in general, mai sigur sa parasesti drumul decat sa lovesti un alt autovehicul;

utilizati franele in asa fel incat sa imobilizati vehiculul cat mai rapid posibil fara pierderea controlului;

manevrati volanul rapid cu 180 grade intr-un sens, tinandu-l tot timpul cu fermiate;

bracati rotile in directia dorita in timpul deraparii , pentru a relua controlul autovehiculului fara aparitia unei noi derapari;

utilizati franele in asa fel incat eficacitatea lor sa fie maxima, fara pierderea controlului autovehiculului;

determinati viteza de securitate maxima atunci cand soseaua este alunecoasa;

Pentru a nu fi nevoit sa iesi dintr-o situatie periculoasa (de urgenta) cel mai bine este sa nu ajungi in aceasta situatie. Cu cat intalnim situatii de urgenta mai des, cu atat riscul de accident creste si mai devreme sau mai tarziu accidentu se va produce.

Practic se poate reduce riscul ca situatiile de urgenta sa apara, daca:

inspectia vehiculelor - aceasta permite evitarea defectiunilor care ar putea sa determine situatiile de urgenta (defectarea sistemului de franare);

vigilenta vizuala - aceasta tehnica ajuta soferii sa deceleze potentialele pericole ce pot degenera in situatii de urgenta inainte de a fi prea tarziu;

detectarea pericolului - aceasta actiune permite siferilor sa pata decela situatiile potentiale periculoase inainte ca ele sa devina situatii de urgenta;

comunicarea - aceasta actiune permite sa se asigure ca ceilalati participanti la trafic sunt constienti de prezenta autocamionului si ca ei cunosc intentiile soferului ceea ce permite evitarea unei situatii de urgenta;

viteza - daca o situatie de urgenta potentiala se iveste soferul va avea timp sa deceleze, sa reactineze, sa manevreze in asa fel incat sa se evite pericolul inainte ca situatia de urgenta sa se contureze;

culoar - soferul vegheaza sa-si aisgure culoare pentru manevra, pentru a putea reactiona corect daca ceilalti participanti la trafic comit erori;

conducerea noaptea - soferul se adapteaza conditiilor de conducere noaptea astfel incat sa reduca posibilitatea ca o situatie de urgenta sa se produca;

conditii dificile de conducere - soferul se adapteaza conditiilor dificile de conducere astfel incat sa reduca posibilitatea ca o situatie de urgenta sa se produca;

conditia fizica si mentala a soferilor - trebuie sa le permita soferilor sa faca fata conditiilor de conducere intr-o maniera care sa poata contribui la reducerea riscului intr-o situatie de urgenta produsa.

Tipuri de manevre de urgenta ce trebuiesc invatate:

Manevra de evitare - actionarea volanului pentru iesirea dintr-o situatie dificila.

Oprirea de urgenta - franarea rapida mentinand controlul vehiculului.

Controlul vehiculului si dupa o iesire dupa carosabil - parasirea drumului pentru evitarea unui accident.

Reactie la defectarea sistemului de franare - imobilizarea vehiculului in ciuda defectarii sistemului de franare.

Reactii la explozia unui pneu - pastrarea controlului vehiculului daca un pneu a explodat.

Iesirea din derapare - reluarea controlului vehiculului in cazde derapare.

Este mai rapid sa se modifice traictoria unui autovehicul decat sa fie oprit brusc, daca exista o solutie, manevrele de ocolire sunt mijloace mai bune pentru evitarea unei coleziuni, in cel mai rau caz manevrele de evitare se pot termina printr-o coleziune laterala. Tinand cont de masa si inaltimea autocamioanelor, o coliziune frontala sau o coliziune in spate poate fi fatala. Solutii posibile:

schimbarea benzii, daca o banda alaturata este libera, trecerea rapida acolo constituie cea mai buna solutie;

Deraparea in fata:

vehiculul continua deplasarea in linie dreapta;

rotile din fata: aderenta trensversala (in derapare)

rotile din spate: aderenta in miscare (rotatie)

rotile din fata au teendinta de a se deplasa mai repede ca rotile din spate

vehiculul continua sa se deplaseze in linie dreapta

lipsa de aderenta a rotilor din fata poate sa conduca la pierderea controlului vehiculului

reactia la intreaga manevra a volanului poate fi vaga sau nula

poate fi imposibil sa virati sau sa negociati o curba

vehiculul poate derapa pe un drum cu o puternica bombare

Cauze:

aderenta redusa a penurilor din fata, aceasta situatie poate sa decuraga din ceea ce urmeaza: - transfer de greutate spre partea din fata la franare

- uzura pneurilor din fata

- acvplanarea

- manevrarea brusca a volanului

- defectiuni ale franelor

Prevenirea:

incarcarea corecta a vehiculelor;

verificarea pneurilor, reglarea directiei, suspensiei;

reducerea vitezei daca soseaua este umeda.

Deraparea in spate:

Explicatie:

vehiculul continua in linie dreapta;

rotile spate : aderenta transversala (in derapare);

rotile din fata : aderenta in miscare ( rotatie);

vehiculul continua sa se deplaseze in linie dreapata;

poate fi imposibil sa virezi sau sa negociezi o curba;

vehiculul poate derapa pe o portiune bombata;

Cauze :

- aderenta redusa a rotilor din spate; acesta situatie poate decurge din:

- transferul greutatii spre partea din spate;

- uzura pneurilor din spate ;

- acvaplanarea;

- manevra de volan prea brusca;

- defectiunile franelor.

Prevenirea:

incarcarea corecta ;

verificarea pneurilor- suspensiilor;

incetiniti daca soseaua este umeda;

Deraparea generala:

toate rotile sunt blocate;

- rotile nu se invartesc;

- aderenta statica este insuficienta;

- pasaj de aderenta in miscare la aderenta transversala;

- autocamionul continua , in general, sa se deplaseza in linie dreapta;

- toate rotile prezinta aproape aceasi aderenta;

- toate rotile se comporta in acelasi fel;

- vehiculul continua in linie dreapta;

- soferul pierde controlul vehiculului ;

Cauze :

a) franarea prea violenta:

- franarea puternica poate cauza blocarea tuturor rotilor

- ansamblul de roti se blocheaza de obicei primul

b) soseaua alunecoasa:

- franarea usoara poate cauza blocarea usoara

- aceasta se poate produce daca exista zapada sau gheata pe sosea.

Prevenirea:

-evitarea franarilor violente pe drumurile cu umezeala. Daca trebuie sa franeze sa se recurga la franarea de urgenta, pentru pastrarea controlului vehiculului.

Cea mai mare parte a deraparilor decurg dintr-o pierdere de stabilitatae cauzata de :

o franare excesiva;

o manevra brusca a volanului;

Soferul trebuie sa se dapteze la conducerile concrete de conducere:

pe soseaua alunecoasa trebuie evitata franarea sau intoarcerea brusca;

incercati sa pastrati controlul veculului fara sa franati;

daca trebuie sa virati sau sa franati nu faceti decat minimum cerut;

daca trebuie imobilizat rapid vehiculul utilizati franarea controlata sau franarea in trepte;

Doua tipuri defranari de urgenta pot fiutilizate care permit sa se evite deraparea:

a)franarea controlata:

- franati pana ce rotile sunt pe punctul de blocare ;

- mentineti o presiune constanta pe pedala de frana;

limitele franari controlate:

-este dificil sa se stie cu exactitate momentul in care rotile se blocheaza;

- punctul de blocare al rotilor difera de la un vehicul la altul;

- pentru utilizarea eficace a acestei tehnici trebuie sa se exerseze exact cu

vehiculul pe care il utilizeaza in mod direct;

-daca ests imposibil sa se exerseze sa se utilizeze franarea in trepte;

b) franarea in trepte:

-apasati franele la maxim ;

- eliberati usor pedala de frana cand rotile se blocheaza;

- apasati pedala de frana cand rotile reincep sa se invarta;

- repetati manevra pana ce este posibil sa se imobilizeze vehiculul in

deplina siguranta sau sa schimbati directia;

in fiecare perioada de franare lasati rotile sa reinceapa sa se invarta;

apasarea prea curand pe frana poate cauza o derapare;

Franarea astfel este maxima , eliberandu-se putin pedala de frana deraparea este evitata.