Consideratii asupra organizarii

1.Organizarea auditului intern

Auditul intern este organizat din punct de vedere structural astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern(CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern(UCAAPI)

c) compartimentele de audit public intern din entitatile publice.

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe linga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un organism cu caracter consultativ, avind rolul de a actiona in vederea definirii strategiei si a imbunatatirii activitatii de audit intern in sectorul public.

CAPI a fost constituit din 11 membrii alesi pe viata, in urma unui proces de selectie pe baza ordinului ministrului finantelor publice avind urmatoarea structura:

presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania;

profesori universitari cu specialitate in domeniul auditului intern-doua persoane;

specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului intern-trei persoane;

directorul general al UCAAPI;

experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme informatice-patru persoane.

Membrii CAPI, cu exceptia directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor Publice.

CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii comitetului pentru o perioada de trei ani, care convoaca intilnirile CAPI.

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI a fost aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumatate plus unu din voturi.Secreteriatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

Membrii CAPI primesc o indemnizatie de sedinta egala cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemizatia se suporta din bugetul statului prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Atributiile principale ale CAPI pentru realizarea obiectivelor prestabilite sunt urmatoarele:

-dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emite o opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia;

-dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI in domeniul auditului public intern;

-dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il prezinta guvernului;

-avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;

-deazbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;

-analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul divergentelor de opinie dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, emitind o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestia;

-analizeaza acordurile de cooperare intre auditul intern si cel extern referitoare la definirea conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor;

-avizeza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI.

b)      Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) s-a

infiintat in cadrul Ministerului Finantelor Publice , in subordinea directa a ministrului si este structurata pe departamente de specialitate.

UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor publice cu avizul CAPI.

Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o inalta calificare profesionala in domeniul financiar-contabil sau al auditului, o competenta profesionala corespunzatoare si sa indeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern.

Principalele atributii ale UCAAPI sunt urmatoarele:

-elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public intern si monitorizeaza la nivel national aceasta activitate;

-dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern;

-dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme, bazate pe standardele internationale, inclusiv manualele de audit intern;

-dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial;

-elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern;

-avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate in domeniul auditului public intern;

-dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit public intern si elaboreaza raportul anual, precum si sinteze pe baza rapoartelor primite;

-efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;

-verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile corective necesare, in colaborare cu conducatorul entitatii publice in cauza;

-coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala in domeniul auditului public intern;

-avizeaza numirea sau destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice;

-coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din Romania;

-coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeana.

Exemplu:

Biroul audit public intern constituit la nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud este reprezentant UCAAPI in judetul Bistrita-Nasaud.Prin atributiile delegate de aceasta ,biroul audit public intern a procedat la avizarea auditorilor interni pentru un numar de 4 entitati publice autonome- ordonatori de credite ai bugetelor locale de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, precum si la avizarea normelor proprii de exercitare a auditului public intern.De asemenea Biroul audit public intern efectueaza auditul de regularitate la ordonatorii de credite ai bugetelor locale care deruleaza un buget anual de pina la nivelul echivalentului in lei a 100.000 EURO pe o perioada de 3 ani consecutiv.

a)      Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel:

conducatorul institutiei publice sau, in cazul altor entitati publice, organul de conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern;

la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice;

conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub autoritatea altei entitati publice, stabileste si mentine un compartiment functional de audit public intern cu acordul entitatii publice superioare; daca acest acord nu se da, auditul entitatii respective se efctueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice care a decis aceasta.

Compartimentul de audit public intern se constituie in subordinea directa a conducerii entitatii publice si, prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor supuse auditului public intern.

Conducatorul compartimentului de audit public intern este functionar public din categoria II ,,functii publice de conducere ",clasa I -studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta.

Numirea acestuia se face de catre top-managerul institutiei cu avizul UCAAPI; pentru entitatile publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub autoritatea altei entitati publice, numirea sau destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.

Prin Ordinul nr. 769/2003 al ministrului finantelor publice a fost stabilita procedura de avizare a numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice.

Pentru avizarea numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul entitatilor publice, candidatii vor trimite in plic la Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior o documentatie care trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:

-curriculum vitae;

-minim 2 scrisori de recomandare;

-o lucrare de conceptie privind organizarea si exercitarea auditului public intern in entitatea respectiva;

-o declaratie privind respectarea prevederilor art. 20. alin (1) din Legea auditului public intern,referitoare la incompatibilitatile auditorilor interni.

Procedura de avizare a numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul entitatilor publice cuprinde urmatoarele etape:

-analiza documentatiei depuse;

-organizarea unui interviu

Membrii comisiei acorda pentru fiecare etapa, note de la 1 la 10 si in functie de nota medie obtinuta se stabileste un calificativ, astfel:

-slab,pentru medii sub 7;

-bine/foarte bine, pentru medii peste 7, respectiv peste 9.

Comisia acorda un aviz nefavorabil in cazul in care se obtine calificativul slab, respectiv favorabil pentru calificativele bine si foarte bine.

Avizul comisiei se transmite conducerii entitatii publice in termen de 5 zile de la data sustinerii interviului.

Dupa obtinerea avizului favorabil, numirea sefului compartimentului de audit public intern se face de catre conducatorul entitatii publice respective, in conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea si desfasurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor functii.In cazul in care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei functii.

Seful structurii de audit public intern este un manager din linia de mijloc-MIDDLE MANAGER-avind rolul de informare a top-managerului despre rezultatele obtinute ca urmare a implementarii deciziilor anterioare si mai ales asupra modului de gestionare a riscurilor asociate activitatii desfasurate.El are si rolul de consiliere a top-managerului si de a-i facilita acestuia tinerea,,under control" a intregii activitati.

Principalele atributii ale conducatorului compartimentului de audit public intern sunt:

a)      raspunde de activitatea structurii pe care o coordoneaza si asigura indeplinirea la

timp si in bune conditii a obiectivelor activitatilor si operatiunilor care au fost cuprinse in planul structurii de audit public intern si a tematicilor elaborate si transmise de organul ierarhic superior;

b)      dispune masuri operative si raspunde in fata conducerii directiei generale

pentru indeplinirea in bune conditii a sarcinilor de serviciu;

c)      organizeaza munca in cadrul structurii pentru asigurarea realizarii la termen a

tuturor lucrarilor in conditiile prevazute de lege;

d)      raporteaza periodic conducerii organului ierarhic superior despre problemele

deosebite si rezultatele activitatii si propune masurile necesare pentru imbunatatirea acesteia;

e)      stabileste masuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a auditorilor din

subordine;

f)        evalueaza performantele individuale ale personalului;

g)      raspunde in fata conducerii organului ierarhic superior de indeplinirea atributiilor ce revin structurii de audit public intern.

Deciziile necesita eforturi de gindire al managerilor de la orice nivel pentru a alege varianta cea mai buna prin care sa se atinga optimul obiectivelor entitatii.Pentru a putea opta pentru o decizie sau alta, managerul trebuie sa ia in considerare o serie de preconditii, si anume:

-determinarea decalajului dintre obiectivele entitatii si starea de fapt;

-evaluarea impactului pe care decalajul inregistrat il va avea asupra evolutiei viitoare a entitatii;

-stabilirea gradului de vulnerabilitate pe care entitatea il are in fata decalajului;

-motivarea inlaturarii decalajului cu efecte negative asupra situatiei entitatii si realizarea unei imagini pozitive a acesteia.

Deciziile sefului structurii de audit public intern au efecte doar in interiorul structurii de audit, fiind decizii de natura interna.Acestea sunt:

-decizii de rutina-cind stabileste scopurile pentru care organizeaza misiunile de audit, formarea echipelor de auditori

-decizii adaptive-presupun un anumit grad de incertitudine in privinta aparitiei unor fenomene sau stari preconizate-cind opteaza pentru anumite obiective ale tematicilor detaliate ale misiunilor de audit

-decizii inovative-sunt mai putin frecvente, apar cel putin o data pe an la intocmirea planului de audit pentru anul urmator.La intocxmirea lui, seful structurii de audit efectueaza o analiza detaliata a riscurilor, caz in care stabileste criteriile de preciere a riscurilor.

Exemplu:

In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud, structura de audit public intern este organizata sub forma de birou avind in schema de personal un numar de sase posturi,ocupate in totalitate ,din care un post de sef birou si cinci

posturi de auditori.

Biroul Audit Public Intern este structura independenta in directa subordonare a directorului executiv iar prin atributiile pe care le exercita nu este implicat in elaborarea procedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor pe care in mod potential le pate audita.

La nivel ierarhic superior-Biroul audit public intern din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud este subordonat metodologic Directiei de Audit Intern din cadrul Ministerului Finnantelor Publice.

Seful Biroului audit public intern a fost numit de catre directorul executiv a Directiei Generale a Finantelor Publice Bistrita- Nasaud in conformitate cu procedura stabilita prin Ordinul nr.769/2003 al ministrului finantelor publice de avizare a numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice si in conformitate cu prevederile legale referitare la organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea acestei functii.

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate profesionala orientata spre profit sau recompensa.

Aributiile compartimentelor de audit public intern sunt urmatoarele:

-elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea, cu avizul UCAAPI, iar in cazul entitatilor publice subordonate, respectiv aflate in coordonarea sau sub autoritatea altei entitati publice, cu avizul acesteia;

-elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;

-efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;

-informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

-raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit;

-elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;

-in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate;

-verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind conduita etica in cadrul compartimentelor de audit intern din entitatile publice subordonate, aflate in coordonare sau sub autoritate si poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cauza.

Tipurile de audit intern

In Romania, legea prevede urmatoarele tipuri de audit public intern audit de regularitate, audit de sistem si auditul performantei.

-auditul de regularitate-reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii anamblului principiilor,regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile. Se mai numeste si audit de conformitate pentru ca se observa atit regularitatea in raport cu regulile interne ale entitatii cit si conformitatea cu dispozitiile legale si reglementare.

-auditul de sistem-reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora;

-auditul performantei-examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

3.Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt transparente si conformecu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate.

Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern auditeaza cel putin o data la trei ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

-angajamente bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

-platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

-vinzarea, gajarea,concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

-concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor administrativ -teritoriale;

-constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

-alocarea creditelor bugetare;

-sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

-sistemul de luare a deciziilor;

-sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

-sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern se realizeaza pe baza de plan.

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern, pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe, proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice, prin consultare cu entitatile publice ierarhic superioare, tinind seama de recomandarile Curtii de Conturi.

Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public intern.

Auditorii interni desfasoara audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul anual de audit public intern.

In realizarea misiunilor de audit, auditorii interni isi desfasoara activitatea pe baza de ordin de serviciu, emis de seful compartimentului de audit public intern , care prevede in mod explicit scopul, obiectivele, tipul si durata auditului public intern, precum si nominalizarea echipei de auditare.

Principalele obiective ale misiunilor de audit public intern sunt:

-asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele si legile-auditul de regularitate;

-evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern in scopul inlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice-auditul de sistem;

-examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite de entitatea publica in conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si eficacitate- auditul performantei.

Obiectivele misiunii sunt enunturile elaborate de auditori prin care isi definesc ceea ce si-au prevazut a realiza in timpul misiunii.

Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata cu 15 zile inainte de declansarea misiunii de audit, iar notificarea va cuprinde scopul, principalele obiective si durata misiunii de audit.

Compartimentul de audit public intern notifica de asemenea tematica in detaliu, programul comun de cooperare, precum si perioadele in care se realizeaza interventiile la fata locului, conform normelor metodologice.

Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele existente in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele precizate in ordinul de serviciu.

Personalul de conducere si de executie din structura auditata are obligatia sa ofere documentele si informatiile solicitate, in termenele stabilite precum si tot sprijinul necesar desfasurarii in bune conditii a auditului public intern.

Auditorii interni pot solicita date, informatii si copii ale documentelor, certificate pentru conformitate de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura auditata, iar acestea au obligatia de-a le pune la dispozitie la data solicitata.Auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice si juridice orice fel de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalitatii si a regularitatii activitatii respective.

Reprezentantilor autorizati ai Comisiei Europene si ai Curtii Europene de Conturi li se asigura drepturi similare celor prevazute pentru auditorii interni, cu scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene .Acestia trebuie sa fie imputerniciti in acest sens printr-o autorizatie scrisa care sa le ateste identitatea si pozitia, precum si printr-un document care sa indice obiectul si scopul controlului sau al inspectiei la fata locului.

Ori de cite ori in efectuarea auditului intern sunt necesare cunostinte de stricta specialitate, conducatorul compartimentului de audit public intern, poate decide asupra oportunitatii contractarii de servicii de expertiza sau consultanta din afara entitatii publice.

La sfirsitul fiecarei misiuni de audit , auditorii interni elaboreaza un proiect al raportului de audit intern care va cuprinde cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile si va fi insotit de documente justificative.

Proiectul raportului de audit public intern se inainteaza la structura auditata, care in maximum 15 zile de la primirea raportului, transmite punctele sale de vedere cu privire la constatarile si recomandarile auditorilor.

Compartimentul de audit public intern, in termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, in cadrul careia analizeaza constatarile si concluziile in vederea acceptarii recomandarilor formulate.

Seful compartimentului de audit public intern transmite raportul de audit intern finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii,conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea,pentru analiza si avizare.La institutia publica mica, raportul de audit intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia.Dupa avizare, recomandarile cuprinse in raportul de audit intern vor fi communicate structurii auditate.

Structura auditata informeaza compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandarilor si intocmeste un calendar al implementarii. Seful compartimentului de audit public intern informeaza UCAAPI sau organul ierarhic superior, dupa caz, despre recomandarile care nu au fost avizate si care trebuie sa fie insotite de documentatia de sustinere.

Compartimentul de audit public intern verifica si raporteaza UCAAPI sau organului ierarhic superior, dupa caz asupra progreselor inregistrate in implementarea recomandarilor.

4.Statutul, numirea, obligatiile si interdictiile auditorilor interni

Auditorii interni care sunt functionari publici au drepuri , obligatii si incompatibilitati prevazute de Statutul functionarilor publici.

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul entitatii publice, respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de audit intern.

Exemplu

In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud numirea auditorilor interni dupa aparitia Legii 672/2002 privind auditul public intern, s-a facut in conformitate cu prevederile art.18 din Lege .Procedura s-a derulat astfel:

Pentru acordarea avizului, in vederea numirii auditorilor interni, seful structurii de audit public intern a analizat dosarele de inscriere depuse de candidati si a avut consultari directe cu acestia cu 5 zile inainte de data sustinerii concursului.Totodata, candidatii au fost supusi unui test practic privind cunostinte de operare pe calculator.Dosarele de inscriere au fost analizate din punct de vedere a existentei tuturor elementelor necesare:declaratiile privind respectarea prevederilor art.20 alin (1) din Legea privind auditul public intern referitare la incompatibilitatile auditorilor interni, precum si doua scrisori de recomandare.

In urma acordarii avizului favorabil,de catre seful biroului audit public intern, numirea in functie a auditorilor interni s-a facut de catre conducatorul Directiei Generale aFinantelor Publice in urma participarii acestora la concursul organizat pentru ocuparea acestor functii.

Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici, selectarea, stabilirea drepturilor si obligatiilor se fac in concordanta cu regulamentele proprii de functionare a entitatii publice, precum si cu prevederile legale in vigoare.

Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii in cadrul sistemului de salarizare a functionarilor publici si totodata beneficiaza de un spor pentru complexitatea muncii de 25 %, aplicat la salariul de baza brut lunar.

Auditorii interni trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu profesionalism si integritate atit potrivit Statutului functionarilor publici cit si potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern.

Pentru actiunile lor intreprinse cu buna credinta in exercitarea atributiilor si in limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie.

Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern. Auditorii interni sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la o entitate publica.

Raspunderea pentru masurile luate in urma analizei recomandarilor prezentate in rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.

Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern.

Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni.Are scopul de a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incit acesta sa-si indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii institutiei saub autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea.

Realizarea scopului mentionat presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale profesiei de auditor intern:

Ø      performanta-presupune desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, in scopul indeplinirii cerintelor interesului public,in conditii de economicitate, eficacitate si eficienta;

Ø      profesionalismul-presupune existenta unor capacitati intelectuale si experiente dobindite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun tuturor auditorilor interni;

Ø      calitatea serviciilor-presupune realizarea sarcinilor cu obiectivitate, siguranta si onestitate;

Ø      increderea-in indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sa promoveze cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si in cadrul profesiei, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea publica si respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;

Ø      conduita-presupune ca auditorul intern sa aiba o conduita ireprosabila atit pe plan profesional cit si personal.

Ø      credibilitatea-informatiile furnizate de opiniile si rapoartele auditorilor interni sa fie fidele realitatii si de incredere.

In desfasurarea activitatii, auditorii interni au obligatia sa respecte urmatoarele principii fundamentale si reguli de conduita :

1.Integritatea- auditorul sa fie corect, onest, si incoruptibil, integritatea fiind suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului.

Reguli de conduita:

-exercitarea profesiei cu onestitate,buna credinta si responsabilitate;

-respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele profesiei;

-respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;

-se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care face parte.

Independenta si obiectivitatea-auditorii interni au obligatia:

sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemelor

aflate in analiza;

sa fie independenti si impartiali in teorie si in practica;

sa nu se implice in acele activitati in care au un interes legitim/intemeiat;

sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea precisa si obiectiva a

rapoartelor;

sa formuleze in rapoarte concluzii si opinii bazate exclusiv pe documentele

obtinute si analizate conform standardelor de audit;

sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din alte

surse

-sa analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, in functie de pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii

-sa faca o evaluare echitabila a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriilor opinii.

Reguli de conduita:

Se interzice auditorilor interni:

-sa se implice in activitati sau in relatii care ar putea sa fie in conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta si evaluarea obiectiva;

-sa asigure unei entitati auditate alte servicii decit cele de audit si consultanta;

-sa primeasca in timpul misiunii lor, din partea celui auditat, avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea lor;

-auditorii interni sunt obligati sa prezinte in rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care in caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate

3. Confidentialitatea.

Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in executarea atributiilor lor. Este interzis ca auditorii interni sa utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui tert informatiile dobindite in exercitarea atributiilor de serviciu; in cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai in conditiile expres prevazute de normele legale in vigoare.

Reguli de conduita:

-Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute in cursul activitatii lor in scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori in detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.

4.Competenta profesionala

Auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributile de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standardele internationale, aplicind cunostintele,aptitudinile si experienta dobindite.

Reguli de conduita.

Auditorii interni au obligatia:

-sa se comporte intr-o maniera profesionala, in toate activitatile pe care le desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate in indeplinirea atributiilor de serviciu

-sa se angajeze numai in acele misiuni in care au cunostintele, aptitudinile si experienta necesare;

-sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate in activitatile pe care le realizeaza. In desfasurarea auditului si in elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate;

-sa isi imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si calitatea activitatii lor;

-sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si experienta profesionala elocvente;

-sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in mod continuu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale.

5.Neutralitatea politica

Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in mod impartial a activitatilor.In acest sens, ei trebuie sa isi mentina independenta fata de orice influente politice. Auditorii interni in au obligatia ca in exercitarea atributiilor cele revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Auditorii interni au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale.In acest sens,seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acest scop fiind de minimum 15 zile pe an.

Exemplu:

Pentru anul 2005, seful biroului audit public intern din cadrul DGFP Bistrita-Nasaud a alocat un numar de 22 zile pregatirii profesionale pentru fiecare auditor intern, structurate dupa cum urmeaza:

-12 zile pentru sustinerea de tot atitea teme de cite un auditor intern si participarea tuturor auditorilor la dezbateri pe marginea acestora;

-10 zile pregatire profesionala individuala.

Programul elaborat pentru anul 2005 a cautat sa contribuie la eliminarea slabiciunilor incepind cu contextul metodologic, sa asigure cunoasterea si intelegerea acestuia,continuind cu realizarea programelor individuale de pregatire profesionala a auditorilor, in ideea cresterii de ansamblu a calitatii activitatii desfasurate in cadrul biroului.

Programul a fost astfel conceput incit prin obiectivele continute sa ofere posibilitatea auditorilor interni de a-si consolida cunostintele teoretice si practice in domeniile in care s-a constatat ca exista carente.

Evaluarea cunostintelor profesionale ale auditorilor in urma parcurgerii programelor de pregatire se va concretiza in efectuarea la sfirsitul anului a testarii cunostintelor ,precum si in evaluarea finala prin intocmirea raportului de evaluare pentru fecarei auditor intern.

Persoanele care sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv ai conducatorului entitatii publice nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitaiti publice. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura sau entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv ai conducatorului acesteia sau ai membrilor organului de conducere colectiva.

Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice.

Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati in auditarea acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod, decit dupa trecerea unei perioade de trei ani.Auditorii interni care se gasesc in una din situatiile prevazute anterior au obligatia de a-i informa de indata, in scris, pe conducatorul entitatii publice si seful structurii de audit public intern.