Politici monetare

Politici monetare

Politica monetara - componenta a politicii economice. Instrumente de politica monetara.

Prin politica monetara, BC actioneaza asupra cererii si ofertei de moneda din economie. Obiectivul fundamental de politica monetara al bancilor centrale (in majoritatea lor) il reprezinta stabilitatea preturilor si, in general, stabilitatea financiara in ansamblul ei. Stabilitatea preturilor este, intr-adevar, un obiectiv fundamental de pol monetara al BC, dar in acelasi timp si al politicii economice a Guvernului unei tari.

Alaturi de acest obiectiv, pol economica are si altele la fel de importante, cum sunt: cresterea economica, ocuparea fortei de munca, echilibrarea deficitului bugetar si de cont curent. BC are, alaturi de acest obiectiv fundamental si obiective specifice de pol monetara, mai importante fiind:

- cresterea masei monetare pana la un nivel optim, cat mai apropiat de rata de crestere reala a economiei

- asigurarea unui nivel corespunzatir al ratei dobanzii

- realizarea unui nivel optim al cursului de schimb

- repartizarea si utilizarea rationala a resurselor de creditare din economie

Pt atingerea obiectivului sau fundamental de politica monetara, dar si a altor specifice, BC au la indemana 2 categorii principale de instrumente, pe care le grupam in directe (in general administrative) si indirecte (instrumente ale pietei).

Instrumentele directe sunt reprezentate in general de actiuni/masuri intreprinse de BC si care afecteaza direct detinatorii si utilizatorii de moneda, inclusiv institutiile financiare. Includem aici in principal urmatoarele masuri:   

masuri de plafonare/limitare a creditului din economie

stabilirea administrativa a unor rate ale dobanzii

controlul cursului de schimb

Instrumentele indirecte sunt folosite de autoritatea monetara in raporturile sale cu celelalte banci si cu agentii nebancari. Prin intermediul lor, BC urmareste controlul asupra costului si ofertei de moneda centrala.

In functie de obiectivele urmarite, putem regrupa aceste instrumente (directe si indirecte) in 3 categorii:

instrumente prin care BC injecteaza lichiditati, respectiv absoarbe/retrage excesul de lichiditate;

instrumente/masuri care afecteaza direct bilantul institutiilor financiare, respectiv activele si pasivele lor;

instrumente prin care BC exercita controlul valutar asupra operatiunilor cu strainii.

In prima categorie includem

- operatiunile de open-market si acordarea de credite bancilor din sistem cu dobanda variabila;

- operatiunile de refinantare, caz in care BC plafoneaza disponibilitatile de refinantare si stabileste costul acesteia;

- acordarea de avansuri trezoreriei statului si bancilor din sistem, prilej cu care BC stabileste atat plafoanele aferente, cat si costul lor;

- constituirea de rezerve obligatorii obisnuite si cele constituite asupra depozitelor si a creditelor.

In a doua categorie includem:

- plafonarea creditului;

- masuri privind stabilirea unui anumit raport intre fondurile proprii si credite, ca premisa pt asigurarea solvabilitatii;

- stabilirea unui portofoliu minim de titluri financiare;

- masuri privind controlul emisiunii de titluri pe piata financiara;

- stabilirea de rate de dobanzi debitoare sau creditoare.

In a treia categorie

- masuri privind reglementarea pozitiei externe a bancilor si depozitelor constituite la BC din devizele achizitionate de la agentii nebancari;

- reglementari aplicabile dobanzilor platite pentru depozitele nerezidentilor si nivelul ratelor de dobanda;

- reglementari privind rezervele obligatorii constituite pentru depozitele nerezidentilor;

- interventii ale BC pe piata schimburilor valutare.

2. Canale de transmisie: - cele mai importante sunt:

politica de open-market

mecanismul rezervelor minime obligatorii

manevrarea politicii de open-market

Politica de open-market

In ce constau operatiunile - sunt operatiuni de cumparari si vanzari de titluri de stat (bonuri de tezaur) de catre BC, respectiv de la sau catre institutii de credit, in principal.

ce efecte antreneaza

A.     cumpararea de titluri de catre BC de la bancile comerciale antreneaza:

a)      bancile comerciale cedeaza BC o parte din titlurile financiare aflate in portofoliul lor;

b)      BC plateste aceste titluri. Practic, operatiunea consta in cresterea rezervelor detinute la BC de bancile comerciale cu sumele reprezentand contravaloarea titlurilor achizitionate. Deci, cand BC cumpara titluri de la bancile comerciale, rezervele acestora evidentiate in conturi la autoritatea monetara cresc. Rezervele repr, de facto, masa monetara in circulatie. Asadar, crescand rezervele are loc o crestere a masei monetare. Practic, prin achizitia acestor titluri, BC refinanteaza bancile din sistem care au nevoie de lichiditati.

B.     vanzarea titlurilor de catre BC catre bancile comerciale:

a)      BC tranfera titlurile catre bancile comerciale care le achizitioneaza;

b)      Bancile comerciale platesc aceste titluri, operatiune care se concretizeaza printr-o scadere a rezervelor acestora in conturile lor la BC. Practic, are loc o restrangere a masei monetare, a lichiditatilor din economie.

Mecanismul rezervelor minime obligatorii

2.1. DEF. Rezervele minime reprezinta o obligatie a bancilor de a utiliza monede BC.

2.2. Scopul principal a fost acela de a permite BC sa actioneze asupra creatiei monetare, prin influentarea comportamentamentului bancilor in ce priveste acordarea de credite pietelor lor nebancare.

2.3. Remunerarea rezervelor minime obligatorii

In mod frecvent aceste rezerve nu sunt remunerate. Putine sunt tarile, respectiv BC, care remunereaza aceste rezerve, dar la o rata cu mult situata sub dobanda de piata.

In caz contrar, efectul acestui instrument s-ar diminua foarte mult, ptr ca s-ar produce o majorare a rezervelor fara ca BC sa majoreze oferta de monede. Acest fapt va avea ca efect in final o crestere puternica a ratei dobanzii, deci o scumpire a costului creditului in economie.

2.4. Baza de calcul

In tarile in care se utilizeaza ca prioritate agregate monetare mai restranse, cum este si cazul Romaniei, baza de calcul o reprezinta depozitele atrase de la clienti.

In tarile in care se utilizeaza agregate monetare mai largi, mai cuprinzatoare, baza de calcul o reprezintatotalitatea resurselor bancii.

2.5. Rata de RMO(Rezerve Minime Obligatorii)

2 situatii:

In anumite tari se aplica rate diferite in functie de scadenta depozitelor luate ca baza de calcul.

In alte tari se aplica o rata unica a rezervelor, indiferent de scadenta depozitelor.

2.6. Modul de constituire

In practica monetara sunt 2 tehnici:

A.     Rezerve decalate

B.     Rezerve instantanee (actuale)

Distincitia dintre ele consta in momentul si perioada de formare, respectiv daca acestea se constituie in aceeasi luna sau trimestru in care banca a acordat credite.

In primul caz bancile isi pot constitui rezerve cu un decalaj ce poate merge pana la 50 -60 de zile fata de momentul acordarii creditului.

In al doilea caz bancile au obligatia sa stabileasca exact ce volum al creditelor ca fi acordat. Daca se vor produce erori de fundament, bancile se pot gasi in situatia ca la sfarsitul perioadei sa constituie rezerve mult mai mari, fapt care ar antrena costuri suplimentare.

2.7. Functionarea mecanismului

Politica rezervelor obliga bancile sa constituie la BC in conturi neremunerate sau slab remunerate o cota minima din resurse.

Cu cat rezervele sunt mai mari cu atat ele sunt mai constrangatoare pentru banci.

La noi in prezent rezervele sunt de 40% la valuta si de 18% la lei.

Avem 2 situatii:

A.     Daca BC doreste sa relaxeze politica de creditare va proceda la reducerea nivelului acestor rezerve.

Vor ramane astfel mai multe resurse la nivelul bancilor si deci vor avea capacitatea sa acorde mai multe credite.

B.     Daca BC doreste sa restrictioneze valoarea creditelor va majora nivelul ac. rezerve. Rezulta mai putine resurse la nivelul bancilor, rezulta capacitatea de acordare a creditelor scade.

Manevrarea dobanzii de pol monetara

Dupa cum stim, una din functiile BC este aceea de banca a bancilor, institutiile de credit refinantandu-se la BC ptr acoperirea neviolor lor de lichiditati.

Obtinerea de imprumuturi de catre institutiile de credit ale BC se realizeaza in schimbul titlurilor financiare prezentate de ele la banca de emisiune drept gaj

Costul refinantarii este dat de nivelul dobanzii de politca monetara. Drept urmare,modificarile in nivelul acestei rate (in sens de scaderea sau crestere) va incuraja sau va descuraja bancile din sistem sa se imprumute de la BC.

Avem 2 situtatii

Dobanda de politica monetara se reduce=> bamcile sunt incurajate sa se refinanteze pt ca, costul va fi mai mic=> sporeste oferta de moneda prin operatiunile de creditare. Scaderea dob de pol monetare angreneaza o scadere

Dobanzilor in economie=>

Valoare creditelor in economie=> cresterea masei monetare

Daca dobanda de polica monetara creste accesul bancilor comerciale la refinantare devine mai scump ca efect al cresterii ratei dobanzii de politica monetara si produce o crestere generala a dobanzii in economie=> se inaspresc conditiile de creditare=> asistam la o contradictie a activitatii de creditare