Analiza riscurilor asociate investitiei

Analiza riscurilor asociate investitiei

1. Politica firmei Loevig in privinta riscurilor din procesele investitionale

Teoria deciziilor statistice recomanda ca pentru situatiile de risc varianta optima sa fie aleasa in raport cu valoarea asteptata (speranta matematica) a rezultatelor si cu indicatori ai dispersiei: abaterea medie patratica, coeficientul de variatie etc. In acest scop trebuie sa se constituie un camp complet de evenimente mutual exclusive, care sa corespunda tuturor starilor posibile ale naturii. Acestei multimi i se asociaza apoi o distributie de probabilitati obiective, determinate in mod riguros.

In practica, managerii evita de regula calculele probabilistice preferand procedee mai simple si mai operative, chiar si atunci cand acestea nu confera o rigoare prea mare actului decizional. In cazul firmei Loevig, se considera ca este suficienta aprecierea amplorii riscurilor unei situatii decizionale, care va fi luata in considerare in faza de alegere a variantei optime. Pentru un proiect de investitii, acest demers cuprinde patru etape:

a.          identificarea riscurilor relevante;

b.         evaluarea expunerilor fata de riscuri;

c.         analiza tehnicilor de tratare a riscurilor;

d.         caracterizarea vulnerabilitati globale a investitiei.

a.       Identificarea riscurilor relevante. Etapa de identificare a riscurilor relevante presupune studiul conditiilor care ar putea afecta semnificativ rentabilitatea investitiei. In aceasta operatiune sunt selectate, dintre toate riscurile detectate, doar cele semnificative in raport cu cheltuielile initiale de investitii.

b.       Evaluarea expunerilor fata de riscuri. Pentru evaluarea expunerii fata de un risc sunt intreprinse urmatoarele operatiuni:

b₁) este stabilita, in raport cu riscul analizat, o multime de stari ale naturii cu sanse semnificative de realizare;

b₂) pentru fiecare din starile naturii luate in considerare este determinata, pe baza aspectelor esentiale ale riscului, valoarea unui flux monetar asociat operatiunii expuse (aceasta valoare este pozitiva pentru fluxurile monetare de intrare si negativa pentru cele de iesire);

b₃) este identificata o asa-numita "ipoteza pesimista" care corespunde starii naturii cu cea mai mica valoare a fluxului monetar;

b₄) se calculeaza un indicator numit "pierderea potentiala maxima", dat de diferenta dintre fluxul monetar determinat pentru starea naturii cu cele mai mari sanse de realizare si fluxul monetar determinat pentru ipoteza pesimista (din considerente de simplitate nu se recurge la actualizari atunci cand fluxurile monetare se deruleaza in mai multi ani).

c.       Analiza tehnicilor de tratare a riscurilor. Studiul unei tehnici de tratare a expunerii fata de un risc se concentreaza asupra a trei aspecte:

gradul de diminuare a pierderilor potentiale;

gradul de diminuare a sanselor de producere a evenimentelor nefavorabile;

costurile aplicarii.

In functie de aceste aspecte este stabilita valoarea unui indicator numit "pierderea potentiala maxima ajustata", care reflecta diminuarea potentialelor pierderi ca urmare a aplicarii tehnicilor de tratare a expunerilor.

d.         Caracterizarea vulnerabilitatii globale a investitiei. In cadrul caracterizarii vulnerabilitatii globale a investitiei sunt insumate pierderile potentiale maxime ajustate care au fost determinate pentru fiecare din riscurile analizate. Amploarea acestei vulnerabilitati este apreciata astfel:

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta cel mult 5% din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare mica;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta intre 5 si 15 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare medie;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta intre 15 si 30 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare mare;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta mai mult de 30 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare foarte mare.

2. Identificarea riscurilor relevante pentru proiectul de investitie

In general, pentru investitiile directe in tari din afara Uniunii Europene conducerea firmei Loedig abordeaza cinci categorii de riscuri:

a.      riscul ratei dobanzii;

b.     riscul de exploatare;

c.     riscul cresterii cheltuielilor cu personalul;

d.     riscul politic;

e.      riscul valutar.

a.      Riscul ratei dobanzii. Firma Loevig urmeaza sa se imprumute, pentru a finanta cheltuielile initiale de investitii, cu un credit cu rata dobanzii variabila. Aceasta operatiune este expusa riscului ca valorile reale ale EURIBOR sa difere semnificativ de cele prognozate.

b.     Riscul de exploatare. In calculele initiale s-a pornit de la valori planificate ale productiei, stabilite in functie de prognozele asupra cererii pentru produsele firmei. In cazul in care cererea va fi semnificativ mai mica fata de ceea ce s-a previzionat, filiala va trebui sa isi reduca substantial productia, ceea ce va majora valoarea cheltuielilor conventional constante raportate la o unitate de produs.

c.     Riscul cresterii cheltuielilor cu personalul. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar putea cauza cresteri substantiale ale salariilor, mai mari decat cele pe care s-au bazat calculele anterioare. O astfel de evolutie ar provoca majorarea costului productiei filialei si, implicit, a preturilor cu care aceasta productie va fi vanduta firmei-mama.

d.     Riscul politic. Intr-un capitol anterior s-a estimat ca posibilitatea unor actiuni ostile ale guvernantilor din Romania la adresa investitiilor straine este neglijabila. In consecinta, riscul politic nu poate fi considerat relevant pentru proiectul de investitie.

e.      Riscul valutar. Intre firma-mama si filiala din Romania se vor derula fluxuri monetare de intrare si de iesire iar compensarile dintre acestea vor diminua in mare masura expunerea tranzactionala. In plus, valoarea redusa a capitalului social al filialei face neglijabila expunerea de consolidare. In aceste conditii, riscul valutar poate fi considerat irelevant pentru proiectul de investitie.

3. Analiza riscurilor relevante asociate investitiei

3.1. Analiza riscului ratei dobanzii

3.1.1. Evaluarea expunerii fata de riscul ratei dobanzii

Pentru evaluarea expunerii fata de riscul ratei dobanzii vor fi intreprinse urmatoarele etape:

a.      identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul variatiei ratelor dobanzilor;

b.     stabilirea ipotezei pesimiste;

c.     estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste;

d.     calculul pierderii potentiale maxime.

a.     Identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul variatiei ratelor dobanzilor. Ca masura a efectului variatiei ratelor dobanzilor pentru creditul la care urmeaza sa recurga firma Loevig pentru a finanta cheltuielile initiale de investitii au fost luate in calcul fluxurile monetare de iesire generate de plata dobanzilor.

b.     Stabilirea ipotezei pesimiste. In cadrul ipotezei pesimiste se considera ca in fiecare an EURIBOR va fi mai mare cu puncte procentuale fata de nivelul mediu prognozat.

c.     Estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste. Pentru previziunea fluxurilor monetare in ipoteza pesimista trebuie realizate urmatoarele calcule:

c₁. anticiparea ratelor dobanzilor pentru creditul bancar;

c₂. stabilirea planului de rambursare a creditului;

c₁. Anticiparea ratelor dobanzilor pentru creditul bancar. Valorile anuale ale ratelor dobanzilor asociate ipotezei pesimiste sunt determinate prin intermediul tabelului 1.

Tabelul 1. Determinarea ratelor dobanzilor asociate ipotezei pesimiste

[%/an]

c₂. Stabilirea planului de rambursare a creditului. Planul de rambursare a creditului aferent ipotezei pesimiste este prezentat in tabelul 2.

Tabelul 2. Planul de rambursare a creditului bancar in ipoteza pesimista

d.     Calculul pierderii potentiale maxime. Pierderea potentiala maxima a expunerii fata de riscul ratei dobanzii se calculeaza, ca diferenta dintre dobanzile din planul initial si dobanzile asociate ipotezei pesimiste, prin intermediul tabelului 3.

Tabelul 3. Calculul pierderii potentiale maxime a expunerii fata de riscul ratei dobanzii

- mii euro -

3.1.2. Analiza tehnicilor de tratare a expunerii fata de riscul ratei

dobanzii

Pentru tratarea expunerii fata de riscul ratei dobanzii managerii firmei Loedig au luat in considerare mai multe procedee:

- operatiuni forward si swap asupra ratelor dobanzilor;

- contracte future sau options asupra ratelor dobanzilor;

- rambursari in avans etc.

Se apreciaza ca tratarea expunerii va conduce la diminuarea cu 35 % a pierderilor potentiale. Rezulta ca pierderea potentiala maxima ajustata va reprezenta din pierderea potentiala maxima adica .........

...............mii euro.

3.2. Analiza riscului de exploatare

3.2.1. Evaluarea expunerii fata de riscul de exploatare

Evaluarea expunerii fata de riscul de exploatare cuprinde patru etape:

a.      identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul reducerii cererii pentru productia filialei;

b.     stabilirea ipotezei pesimiste;

c.     estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste;

d.     calculul pierderii potentiale maxime.

a. Identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul reducerii cererii pentru productia filialei. Se considera ca in situatia in care nivelul cererii va scadea, insa cu un ritm mai mic de 20%, filiala va putea mentine preturile stabilite initial. In acest caz, in evaluarea expunerii fata de riscul de exploatare vor fi luate in considerare doar fluxurile monetare de intrare generate de incasarea dividendelor.

b. Stabilirea ipotezei pesimiste. Drept ipoteza pesimista a fost luata in considerare situatia in care nivelul cererii va fi in fiecare an cu 7% mai mic decat cel previzionat initial.

c. Estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste. Previziunea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste implica recalcularea dividendelor primite de firma Loedig de la filiala din Romania. In acest scop vor fi intreprinse urmatoarele operatiuni:

c₁. identificarea cheltuielilor variabile si a cheltuielilor conventional constante;

c₂ previziunea cheltuielilor variabile;

c₃ estimarea cheltuielilor incorporabile in costuri;

c₄. previziunea veniturilor din vanzari;

c estimarea rezultatului brut;

c₆ determinarea impozitului pe profit;

c₇. previziunea dividendelor acordate de filiala;

c₈. estimarea dividendelor incasate de firma-mama.

c₁. Identificarea cheltuielilor variabile si a cheltuielilor conventional constante. Se apreciaza ca dintre toate cheltuielile incorporabile in costuri doar cele generate de achizitia materialelor si utilitatilor se vor reduce semnificativ odata cu diminuarea productiei, restul fiind considerate conventional constante.

c_2. Previziunea cheltuielilor variabile. O cheltuiala de achizitie este data de produsul dintre pret si cantitatea procurata. In ipoteza pesimista se considera ca preturile isi vor mentine valorile din planul initial iar cantitatile achizitionate se vor reduce, corespunzator diminuarii productiei, cu 7%. In aceste conditii, cheltuielile variabile, calculate prin intermediul tabelului 4., vor reprezenta in fiecare an 93% din valorile previzionate initial.

Tabelul 4. Determinarea cheltuielilor anuale date de achizitia de materiale si energie electrica in cazul ipotezei pesimiste

- RON -

c₃. Estimarea cheltuielilor incorporabile in costuri. In ipoteza pesimista se apreciaza ca toate cheltuielile considerate conventional constante isi vor mentine valorile calculate initial. Prin insumarea acestor cheltuieli cu cele variabile, determinate in operatiunea anterioara, au fost determinate, prin intermediul tabelului valorile cheltuielilor anuale incorporabile in costuri .

Tabelul Calculul cheltuielilor anuale incorporabile in costuri asociate ipotezei

pesimiste

- RON-

c₄. Previziunea veniturilor din vanzari. Ipoteza pesimista presupune ca volumul vanzarilor va fi in fiecare an cu 7% mai mic decat cel planul initial in timp ce preturile de vanzare isi vor mentine valorile previzionate initial. In consecinta, veniturile din vanzari, calculate prin intermediul tabelului 6., vor reprezenta in fiecare an 93 % din valorile planificate initial.

Tabelul 6. Determinarea veniturilor din vanzari in cazul ipotezei pesimiste

- RON -

c Estimarea rezultatului brut. In tabelul 7. este prezentata determinarea valorilor anuale ale rezultatului brut al filialei pe baza veniturilor si cheltuielilor previzionate pentru ipoteza pesimista.

Tabelul 7. Determinarea valorilor anuale ale rezultatului brut al filialei in cazul

ipotezei pesimiste

- mii RON -

c₆ Determinarea impozitului pe profit. Calculul impozitului pe profit pe care il va plati filiala in cazul ipotezei pesimiste este prezentat in tabelul 8.

Tabelul 8. Determinarea impozitului pe profit datorat de filiala in cazul

ipotezei pesimiste

c₇. Previziunea dividendelor acordate de filiala. In tabelul 9. este prezentat calculul dividendelor acordate de filiala in cazul ipotezei pesimiste.

Tabelul 9. Calculul dividendelor acordate de filiala in cazul ipotezei pesimiste

- mii RON -

c₈. Estimarea dividendelor incasate de firma-mama. Determinarea dividendelor nete primite de firma-mama in cazul ipotezei pesimiste este realizata prin intermediul tabelului 10.

Tabelul 10. Determinarea dividendelor nete primite de firma-mama in cazul

ipotezei pesimiste

d. Calculul pierderii potentiale maxime. Pierderea potentiala maxima a expunerii fata de riscul de exploatare se calculeaza, ca diferenta dintre dividendele incasate in planul initial si cele asociate ipotezei pesimiste, prin intermediul tabelului 11.

Tabelul 11. Calculul pierderii potentiale maxime a expunerii fata de riscul de

exploatare

- mii euro -

3.2.2. Analiza tehnicilor de tratare a expunerii fata de riscul

de exploatare

In cazul in care scaderea cererii se va manifesta pentru perioade scurte de timp, se au in vedere, pentru diminuarea pierderilor potentiale, masuri de decalare a unor operatiuni de revizii tehnice sau de instruire a personalului. Daca aceasta conjunctura nefavorabila se va prelungi este vizata o masura mai radicala, de trecere in somaj tehnic a unei parti a personalului.

Se apreciaza ca prin aceste procedee pierderile potentiale vor fi reduse cu

Rezulta ca pierderea potentiala maxima ajustata va reprezenta 70 % din pierderea potentiala maxima adica..............mii euro.

3.3. Analiza riscului de crestere a cheltuielilor cu personalul

3.3.1. Evaluarea expunerii fata de riscul de crestere a cheltuielilor

cu personalul

Pentru evaluarea expunerii fata de riscul de crestere a cheltuielilor cu personalul vor fi parcurse urmatoarele etape:

a.      identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul cresterii cheltuielilor cu personalul ;

b.     stabilirea ipotezei pesimiste;

c.     estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste;

d.     calculul pierderii potentiale maxime.

a. Identificarea fluxurilor monetare care exprima impactul cresterii cheltuielilor cu personalul. In situatia unei cresteri substantiale a cheltuielilor cu personalul, filiala va fi obligata sa majoreze pretul de vanzare a productiei catre firma-mama, ceea ce va majora cheltuielile de achizitie ale acesteia. In aceste conditii, evaluarea expunerii fata de riscul de crestere a cheltuielilor cu personalul va fi realizata pe baza economiilor realizate de firma-mama prin delocalizarea productiei (aceste economii pot fi asimilate unor fluxuri monetare de intrare).

b. Stabilirea ipotezei pesimiste. A fost luata in considerare, ca ipoteza pesimista, situatia in care in fiecare an salariile vor fi cu 20% mai mari decat cele previzionate initial.

c. Estimarea fluxurilor monetare asociate ipotezei pesimiste. Pentru previziunea fluxurilor monetare aferente ipotezei pesimiste este necesara recalcularea economiilor realizate de firma mama prin delocalizarea productiei. Acest demers cuprinde urmatoarele operatiuni:

c₁. estimarea cheltuielilor cu personalul;

c₂. determinarea costurilor unitare ale sortimentului etalon;

c₃. stabilirea preturilor anuale de vanzare;

c₄. determinarea costurilor unitare anuale de achizitie;

c previziunea cheltuielilor anuale de achizitie a productiei filialei;

c₆. estimarea economiilor realizate de firma-mama prin delocalizarea productiei.

c₁. Estimarea cheltuielilor cu personalul. In conditiile in care cotele pentru contributiile suportate de angajator nu se vor modifica se poate considera ca in ipoteza pesimista cheltuielile cu personalul vor reprezenta in fiecare an 120 % din valorile previzionate initial. In tabelul 12. este prezentata determinarea acestor cheltuieli.

Tabelul 12. Calculul cheltuielilor cu personalul in ipoteza pesimista

- mii RON -

c₂. Determinarea costurilor unitare ale sortimentului etalon. In ipoteza pesimista se considera ca dintre toate cheltuielile incorporabile in costuri se vor modifica doar cele cu personalul. Se presupune, de asemenea, ca volumul productiei si cursurile valutare vor avea valorile previzionate initial. Pornind de la aceste premise au fost calculate, prin intermediul tabelului 13., costurile unitare din perioada de exploatare.

Tabelul 13. Determinarea costurilor unitare anuale in ipoteza pesimista

c₃. Stabilirea preturilor anuale de vanzare. In ipoteza pesimista preturile cu care filiala isi va vinde productia firmei-mama rezulta, la fel ca in planul initial, prin aplicarea unei marje de 5% asupra costurilor unitare. Determinarea acestor valori este prezentata in tabelul 14.

Tabelul 14. Determinarea preturilor unitare anuale in ipoteza pesimista

c₄. Determinarea costurilor unitare anuale de achizitie. In ipoteza pesimista cheltuielile pe parcursul extern au valorile previzionate initial. Adaugand la acestea valorile determinate anterior pentru preturile de vanzare se obtin, prin intermediul tabelului 15, costurile unitare anuale de achizitie a productiei filialei din Romania.

Tabelul 1 Calculul valorilor anuale previzionate in ipoteza pesimista pentru costul

unitar de achizitie a productiei filialei din Romania

c Previziunea cheltuielilor anuale de achizitie a productiei filialei. In tabelul 16 este prezentata determinarea cheltuielilor de achizitie a productiei filialei in ipoteza pesimista.

Tabelul 16. Determinarea cheltuielilor de achizitie a productiei filialei in ipoteza pesimista

c₆. Estimarea economiilor realizate de firma-mama prin delocalizarea productiei. In ipoteza pesimista cheltuielile pentru realizarea in Germania a productiei filialei nu se modifica fata de planul initial. Scazand din aceste cheltuieli pe cele generate de achizitia productiei filialei se obtin, prin intermediul tabelului 17., economiile realizate de firma-mama datorita reducerii costurilor.

Tabelul 17. Calculul economiilor realizate prin reducerea costurilor in ipoteza pesimista

d. Calculul pierderii potentiale maxime. Pierderea potentiala maxima a expunerii fata de riscul de crestere a cheltuielilor cu personalul este determinata, prin intermediul tabelului 18., ca diferenta intre economiile pe care firma Loevig le va obtine in planul initial si in ipoteza pesimista.

Tabelul 18. Calculul pierderii potentiale maxime a expunerii fata de riscul de crestere a

cheltuielilor cu personalul

- mii euro -

3.2.2. Analiza tehnicilor de tratare a expunerii fata de riscul de

crestere a cheltuielilor cu personalul

Procedeele avute in vedere pentru tratarea expunerii fata de riscul de crestere a cheltuielilor cu personalul nu pot diminua semnificativ potentialele pierderi. In consecinta, se considera ca pierderea potentiala maxima ajustata nu va diferi de pierderea potentiala maxima.

4. Caracterizarea vulnerabilitatii globale a investitiei

Tabelul 19. Determinarea proportiei pierderilor potentiale maxime ajustate in cheltuielile

initiale de investitii

Proportia pe care pierderile potentiale maxime ajustate o reprezinta in cheltuielile initiale de investitii este calculata prin intermediul tabelului 19. In raport cu aceasta valoare se poate aprecia ca riscurile asociate investitiei au o amploare.......