Constrângerea bugetara. Linia bugetului

Constrângerea bugetara. Linia bugetului

Abordarea statica

Constrangerea bugetara arata care este ansamblul combinatiilor bunurilor pe care un consumator poate sa-si permita sa le consume, în limita venitului de care dispune (V) si în raport cu preturile practicate, la un moment dat, pe piata (de exemplu, Px si, respectiv, Py – preturile bununilor X si Y).

Ansamblul combinatii1or care îndeplinesc conditia:

Px ± Py <V

constituie setul combinatiilor posibile (aria din figura 4.4). Atunci când consumatorul foloseste întreg venitul disponibil pentru procurarea bunurilor, descriem linia bugetului.

Ecuatia liniei bugetului este de tipul:

V = X Px + Y Py.

Pentru a transpune în forma grafica aceasta ecuatie sugeram parcurgerea urmatorilor pasi iterativi:

pas 1. Determinarea punctelor de intersectie ale celor doud axe. Vom avea astfel:

X*=V/Px,.

Y* V/Py,

unde:

X* reprezinta cantitatea maxima care poate fi procurata din bunul X în limita venitului disponibil (V) si în raport cu pretul bunului X;

Y* reprezinta cantitatea maxima care poate fi procurata din bunul Y în limita venitului disponibil (V) si în raport cu pretul bunului Y.

pas 2. Se stabileste panta liniei bugetului. În acest sens se remarca faptul ca ecuatia constrângerii bugetare poate fi rescrisa astfel încât sa ajungem la o ecuatie de tipul Y = f(x). Vom avea:

YV/Py-XPx/Py.

Se remarca faptul ca panta liniei bugetului este derivata de ordinul întâi, adica este – Px/Py.

În concluzie, panta liniei bugetului este data de raportul preturilor celor doua bunuri.

Vom desemna drept multimea combinatiilor posibile în limita bugetului dispanibil, ansamblul combinatiilor situate în zona hasurata din figura 5.8.

b) Abordarea dinamica

Tram într-o lume dominatii de schimbare, în care dinamica variabilelor economice este o caracteristica fundamentala. Alegerile consumatorilor se afla si ele sub semnul emblematic al schimbarilor determinate, în principal, de modificarea elementelor care influenteaza constrângerea bugetara. În caseta 4.4 prezentam abordarea dinamica a liniei bugetului în raport cu modificarea venitului disponibil si a pretului unuia dintre cele doui bunuri.

Figura 5.4. Linia bugetului si setul constrâgerilor

Dinamica linei bugetului în conditiile  modificarii venitului disponibil si, respectiv, a pretului unuia dintre cele doua bunuri

Vom distinge astfel urmatoarele doua cazuri:

Cazul 1. Modificarea venitului disponibil al consumatorului; caeteris paribus

1.1. Cresterea venitului disponibil al consumatorui caeteris paribus

Daca presupunem ca, la un moment dat, se înregistreaza a crestere a venitului disponibil al consumatorului, dar ca nici o alta variabila a modelului nu se mai modifica, atunci vom parcurge iterativ cei doi pasi mentionati anterior pentru a sesiza care va fi impactul acestei sporiri a venitului asupra liniei bugetului. Vom avea astfel:

pas 1. Noile puncte de intersectie ale celor doua axe vor fi:

X₁=V₁/Px₁;Y₁= V₁/P_y1

CumV₁>V₀ (venitul a crescut), iar Px₁=Px₀ si, respectiv, Py₁ = Py₀ (datorita clauzei „caeteris paribus”, care ne asigura ca, cu exceptia venitului, nimic altceva nu se schimba), rezulta:

X₁> X_0; Y₁> Y₀

pas 2. Panta liniei bugetului se mentine aceeasi (preturile celor doua bunuri nu se schimba si deci, implicit, nici raportul preturilor, adica panta liniei bugetului).î

În concluzie, în conditiile cresterii venitului, noua linie a bugetului se va deplasa spre dreapta perfect paralel ci prima (cazul 1, figura 5.5).

1.2. Scaderea venitului disponibil al consumatorului caeteris paribus tare în mod analog vom constata ca, în acest caz, vom avea:

pas 1. Noile puncte de intersectie ale celor doua axe vor fi:

X₂= V₂/Px₂ ;Y₂ = V₂/Py₂.

Cum V₂ <V₀(venitul a scazut), iar Px₂= Px₀ si, Py₂ = Py₀ (datorita clauzei caeteris paribus care ne asigura ca, cu exceptia venitului, nimic altceva nu se schimba), rezulta

X₂<X₀ ; Y₂<Y₀

pas 2. Panta liniei bugetului se mentine aceeasi (preturile celor celor doua bunuri nu se schimba si deci, implicit, nici raportul preturilor, adica panta liniei bugetului).

În concluzie, în conditiile scaderii venitului, noua linie a bugetului se va deplasa spre stânga perfect paralel cu prima (cazul 2, figura 5.5).

Figura 5.5. Dinamica liniei bugetului atunci când se modifica venitul disponibil, caeteris paribus

Cazul 2. Modificarea pretului unuia dintre cele doua bunuri, caeteris paribus

2.1. Cresterea pretului bunului X, caeteris paribus

În acest caz, pentru a ilustra impactul acestei modificari de pret asupra liniei bugetului, vom parcurge din nou cei doi pasi iterativi:

pas 1. Daca Px₁>Px_0’ caeteris paribus, atunci noile puncte dei intersectie ale celor doua axe vor fi:

X₁ <X₀;Y₂ =Y₀, întrucât V₁ = V₀ si, respectiv, Py₁ = Py₀.

pas 2. Panta liniei bugetului se va modifica în acest caz, astfel încât panta noii linii a bugetului va fi mai mare decât cea a liniei initiale a bugetului

Ca atare vom asista la o deplasare a liniei bugetului la stânga, în rnaniera ilustrata în figura urmatoare.

2.2. Scaderea pretului X, caeteris paribus

Si în acest caz, pentru a ilustra impactul acestei modificari de pret asupra liniei bugetului, vom parcurge din nou cei doi pasi iterativi:

pas 1. Daca Px₂ <PXd caeteris paribus, atunci noile puncte de interseçtie ale ce/or doua axe vor fi:

X₂>X₀ ;Y₂ = Y_0, întrucât V₂=V₀ si, respectiv, Py₂=Py₀

pas 2. Panta liniei bugetului se va modifica în acesz caz astfel încât pâna panta noii noii linii a bugetului va fi mai mica decât cea a liniei initiale a bugetului.

Ca atare vom asista la o deplasare, a liniei bugetului la dreapta, în maniera ilustrata în figura 6.6.

Analiza dinamicii liniei bugetului este foarte utila pentru întelegerea manierei în care consumatorul procedeaza la selectia combinatiilor optime de consum.