Consumator roman, consumator european

Consumatorul roman ia totul de bun, cel european e mai circumspect''

Care este diferenta dintre consumatorul roman si consumatorul european?

Exista la consumatorul roman o tendinta de a lua totul de bun. Se crede ca tot ce e pe raft e verificat de altii. Consumatorul vest-european este mai circumspect. Regula spune ca un comerciant este responsabil pentru ceea ce pune pe piata. Acum, nu se mai face control la procesul de fabricatie pentru ca piata este extrem de diversificata, iar un asemena control ar duce la birocratie, coruptie si ar infrana dezvoltarea economica. Consumatorii romani trebuie sa inteleaga faptul ca primul pas spre rezolvarea problemei este sesizarea operatorului economic.

Consumatorul roman este mai putin informat sau mai putin educat?

Romanii au o problema de informare, dar se fac eforturi in acest sens. In cativa ani am preluat reguli de la UE, care erau deja implementate in tarile europene de cativa ani. Si lor le-a trebuit timp de acomodare si informare. Noi suntem acum asa cum erau ei in urma cu cativa ani. Apoi, este si o problema de educare. Asta ar trebui sa se faca de pe bancile scolii, cand tanarul consumator este capabil de asimilarea informatiei. Vrem sa facem din protectia consumatorului o materie de studiu in scoala, lucru care se intampla deja in cateva state europene.

Ce schimbari a adus aderarea la UE in acest domeniu?

Cea mai importanta schimbare este cea de conceptie vis-a-vis de protectia consumatorului. Operatorii sunt responsabili de respectarea legii, insa orice problema este important sa se rezolve intre consumator si operatorul economic. Acesta trebuie sa aleaga ca nu e suficient sa aiba rafturi curate si produse etichetate, ci conteaza si atitudinea vanzatorului fata de consumator. Acesta are dreptul sa fie informat, sa aleaga cele mai bune produse si servicii.

Ce segment de pe piata are in momentul acesta cele mai mari probleme?

Sectorul serviciilor. De cele mai multe ori este vorba de contracte care nu sunt citite de catre consumator, iar acesta semneaza si apoi nu mai are cum sa ia atitudine. Fiecare operator isi face contractul cum doreste. Legea spune ca trebuie sa existe drepturi si obligatii de ambele parti, in echilibru. Clauzele abuzive le constata inspectorii daca merg in control, apoi inainteaza cazul in justitie, care da solutionarea. Este un proces lung si complicat. Apoi, sunt probleme si cu produsele pe piata neagra, care intra pe cai greu de controlat. Consumatorii aleg produsele mai ieftine si din locuri nepotrivite, insa trebuie sa se intrebe daca merita riscul, in balanta cu pretul.

Care este categoria de consumatori cea mai vulnerabila?

La noi, cea mai vulnerabila categorie de consumatori este cea cu un nivel scazut de educatie si venituri, care prefera pretul scazut in detrimentul calitatii. Apoi este mediul rural, mai ales pe produsele alimentare. Ce nu e bun pentru consumatorul urban a mers la rural. Totul tine de informare, problema cu care inca se mai confrunta si vest-europenii, dar acolo exista de cativa ani o conformare voluntara a operatorului economic. Acesta isi autoimpune un set de reguli superioare celor reglementate prin acte normative, si daca nu le respecta poate fi tras la raspundere.

Dileme ale consumatorului roman

1.Vin din import sau din productia locala?

' Este nevoie de timp pentru o companie externa sa ia decizia intrarii pe o piata straina si in crestere cum este a noastra. Acest lucru presupune numeroase studii de piata, negocieri. In plus, piata vinului din Romania este una destul de traditionala, mai ales pe segmentul mainstream, iar segmentele cele mai expuse in momentul de fata sunt cele de nisa. Cel mai bun exemplu este faptul ca marea majoritate a vinurilor importate in 2006

s-au concretizat cu eticheta romaneasca', a mai spus Negrescu.
Segmentele de nisa au inceput sa fie atacate si de producatorii locali care vor sa-si intareasca pozitia inainte ca importurile sa se aseze si mai comod in rafturile magazinelor romanesti. A existat de asemenea o consolidare a pozitiei jucatorilor de middle level, din exact acelasi motiv.
'Pana in acest moment, marii producatori de vinuri nu s-au uitat foarte atent la piata, lucru care se va schimba. In acelasi timp apar producatorii noi, care insa sunt tot de nisa. Ei nu vor avea un impact foarte mare, care sa zguduie pozitiile marilor jucatori de pe piata', a spus Basil Zarnoveanu.
Daca in trecut, strainii isi puteau marca cu usurinta Romania pe harta investitiilor in plantatii de vita de vie, lucrurile stau diferit in prezent.
Principalul nostru atu era reprezentat de pretul redus al unui hectar de vita de vie. Insa nu pretul pune probleme in prezent celor care doresc sa investeasca in vin.
'In UE de zece ani de zile exista un embargou la plantatia de vita de vie. Nu poti sa plantezi nimic nou decat in sistemul drepturilor de plantatie existente, care nu se pot mari', a explicat Basil Zarnoveanu.
Intrand in UE, Romania trebuie sa faca si ea un registru al plantatiilor viticole in care sa fie cuprinse suprafetele existente. Pe baza acestor suprafete se dau drepturile de plantare, care pot fi vandute, insa in afara carora nu se poate cultiva nimic in plus.

2. Unt sau margarina?

Confruntata cu concurenta untului, preferat ca aliment mai sanatos, desi mai scump, margarina a pierdut teren in ultimii ani. Ce sanse mai are margarina de a supravietui pe piata, se intreaba revista BUSINESS Magazin.
Cu campanii publicitare, arome exotice sau adaosuri de ingrediente simbolice pentru alimentatia sanatoasa, producatorii incearca sa recupereze cotele de piata pierdute. Unilever a decis sa reia anul acesta campania publicitara 'Este bine sa mananci margarina', lansata toamna trecuta la televiziune si pe print.

'Am pornit de la faptul ca in Romania s-a creat o prejudecata fata de margarina', spune Otilia Priceputu, brand manager Rama si Becel la Unilever South Central Europe.

Ce drepturi are consumatorul roman in UE?

De la 1 ianuarie, romanii beneficiaza si ei de suportul legislatiei europene privind protectia consumatorului si care este valabila pentru toti membrii UE. Documentul european cuprinde 10 principii fundamentale care privesc modul in care UE te protejeaza in calitate de consumator, indiferent unde locuiesti in Uniune.

Continutul documentului reprezinta nivelul minim de protectie pe care toate statele membre ale UE ar trebui, potrivit legislatiei comunitare, sa il asigure consumatorilor.

1. Cumpara ce doresti, de unde doresti

Te tenteaza o calatorie pentru cumparaturi intr-un alt stat membru al UE? Legislatia europeana iti da dreptul sa cumperi pana 'cazi lat' fara a trebui sa platesti taxe vamale sau TVA in plus atunci cand te intorci acasa. Aceste reguli se aplica indiferent daca esti prezent fizic in cealalta tara la cumparaturi sau comanzi bunuri pe Internet, prin posta sau prin telefon.

In general, autoritatile din tara ta nu te pot impiedica sa aduci acasa un produs pe care l-ai achizitionat legal intr-un alt stat membru al UE.

Totusi cateva exceptii sunt aplicabile pentru unele produse precum armele de foc sau articolele ofensatoare din punct de vedere moral.

2. Daca nu merge, trimite-l inapoi

Ce se intampla daca achizitionezi un televizor si acesta se defecteaza imediat? Conform legislatiei europene, daca un produs pe care il cumperi nu este conform cu intelegerea pe care ai facut-o cu vanzatorul la momentul achizitiei, il poti duce inapoi pentru a fi reparat sau inlocuit. De asemenea, poti solicita o reducere de pret sau o rambursare a sumei platite. Aceste reguli sunt valabile timp de doi ani de cand produsul ti-a fost livrat. Iar pentru primele sase luni de la livrare, sarcina probei este a vanzatorului, si nu a consumatorului, ceea ce inseamna ca vanzatorul trebuie sa dovedeasca faptul ca produsul a fost conform cu contractul.

Principiul ca produsul trebuie 'sa fie conform cu contractul' te protejeaza si in cazul in care ceea ce primesti nu este ceea ce ai fost de acord sa cumperi. De exemplu, daca ai fost de acord sa cumperi mobila veche si ti-a fost livrata o reproducere, o poti trimite inapoi.

3. Standarde ridicate pentru alimente si bunurile destinate consumatorilor

UE are reguli care asigura ca produsele pe care le cumperi sunt sigure. Cu toate ca nici un sistem legislativ nu poate garanta consumatorilor un grad zero de risc sau 100% siguranta, tarile membre ale UE au printre cele mai ridicate standarde de siguranta din lume.

Siguranta alimentara se bazeaza pe principiul ca trebuie sa avem in vedere tot 'lantul alimentar' pentru a asigura siguranta. Legile sigurantei alimentare din UE stabilesc prin urmare cum produc fermieri alimentele (inclusiv ce tipuri de produse chimice folosesc cand cresc plantele sau cum hranesc animalele), cum sunt procesate alimentele, ce tipuri de coloranti si aditivi pot fi utilizati si cum sunt vandute alimentele. Legislatia europeana are in vedere si siguranta alimentelor importate in UE din celelalte parti ale lumii.

Legislatia europeana privind siguranta celorlalte produse destinate consumatorilor (jucarii, cosmetice, echipament electric, etc.) sunt la fel de stricte. Este o cerinta generala a legislatiei europene ca toate produsele vandute in UE sa fie sigure. Daca o companie descopera ca a pus pe piata un produs nesigur, atunci are obligatia legala de a informa autoritatile din statele membre afectate. Daca produsul prezinta un pericol semnificativ, compania trebuie sa se ocupe de retragerea acestuia de pe piata si de la consumatorii care l-au achizitionat.

4. Stii ce mananci

Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie sa fie trecute pe eticheta, alaturi de informatii privind colorantii, conservantii, indulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus in aliment. Daca un ingredient utilizat este unul la care anumiti consumatori sunt alergici - de exemplu, nuci - acesta trebuie marcat pe eticheta, chiar daca sunt utilizate cantitati foarte mici.

Legislatia europeana stabileste ce produse pot fi numite "organice" si utilizarea denumirilor asociate cu produse de calitate din anumite regiuni europene - de exemplu, daca este etichetat Prosciutto di Parma poti fi sigur ca sunca provine din Parma, iar daca este etichetat Kalamata poti fi sigur ca maslinele sunt din Kalamata. Datorita legislatiei europene poti afla si daca alimentele tale sunt modificate genetic sau contin ingrediente modificate genetic. Daca acesta este cazul, atunci trebuie etichetate ca fiind modificate genetic.

5. Contractele ar trebui sa fie corecte pentru consumatori

Ai semnat vreodata un contract fara sa citesti si ce scrie cu litere foarte mici? Ce se intampla daca ceea ce e redactat cu litere mici spune ca depozitul pe care l-ai platit este nerambursabil - chiar daca compania nu-si indeplineste obligatiile? Dar daca spune ca nu poti anula contractul decat daca platesti companiei o suma exorbitanta in compensare?

Legislatia europeana prevede ca aceste tipuri de clauze abuzive sunt interzise. Indiferent de statul membru in care semnezi contractul, legislatia europeana te protejeaza de astfel de abuzuri.

6. Cateodata consumatorii se pot razgandi

Ce se intampla atunci cand un vanzator se prezinta pe neasteptate la usa casei tale si te convinge sa semnezi un contract pentru ferestre termopan, sau covoare noi, care costa sute de euro? Legislatia europeana te protejeaza fata de asemenea vanzari in afara spatiilor comerciale. Ca un principiu general, poti anula un asemenea contract in termen de sapte zile. Sunt si anumite exceptii: de exemplu, aceste reguli nu se aplica pentru contractele de asigurari si, in unele state membre, pentru produse care costa mai putin de 60 euro.

Legislatia europeana te protejeaza, in calitate de consumator, si atunci cand cumperi prin comanda postala, Internet sau companii de teleshopping, precum si de la alti 'vanzatori la distanta'. Pacaleli precum 'vanzarea din inertie' - atunci cand isi trimit bunuri pe care nu le-ai comandat si isi cer sa platesti - sunt interzise. Daca achizitionezi un bun sau un serviciu de pe un website, prin comanda postala sau de la o companie de telemarketing poti anula contractul, fara a oferi vreo motivare, intr-un termen de sapte zile lucratoare. Pentru anumite servicii financiare ai pana la paisprezece zile calendaristice pentru a anula contractul.

7. Este mai usor sa compari preturile

Cum poti compara preturile a doua marci diferite de cereale atunci cand una este prezentata in cutii de 375g, iar alta in cutii de 500g? Legislatia europeana impune supermarket-urilor sa ofere 'pretul pe unitate' al produselor - de exemplu, cat costa pe kilogram sau pe litru - pentru a te ajuta sa vezi care este cel mai bun din punct de vedere al pretului.

Legislatia europeana obliga si companiile care ofera servicii financiare sa-ti puna la dispozitie anumite informatii intr-o forma standardizata. De exemplu, companiile de imprumuturi si companiile care ofera carduri de credit trebuie sa-ti comunice care este dobanda anuala pe care o vei plati - nu numai care sunt sumele care trebuie platite lunar.

8. Consumatorii nu ar trebui sa fie indusi in eroare

Primesti o scrisoare de la o companie de comenzi prin posta prin care esti felicitat pentru castigarea marelui premiu la o loterie pe care au organizat-o. Se dovedeste totusi ca nu este nimic altceva decat o pacaleala pentru a te convinge sa-i contactezi si sa comanzi ceva de la ei. In fapt nu ai castigat nici un premiu. Este acest tip de publicitate legal?

Nu. Publicitatea care induce in eroare sau care ii inseala pe consumatori este interzisa de legislatia europeana. Mai mult, atunci cand este vorba de teleshoping, vanzari prin comenzi postale sau Internet, vanzatorii trebuie sa fie deschisi si cinstiti cu tine. Legislatia europeana ii obliga sa-ti ofere informatii complete despre cine sunt, ce vand, cat costa (inclusiv taxe si costuri de livrare) si cat timp este necesar pentru efectuarea livrarii.

Companiile de imprumuturi si de carduri de credit trebuie, potrivit legislatiei europene, sa-ti ofere informatii complete in scris asupra oricarui contract de credit pe care il inchei. Acestea trebuie sa includa informatii asupra nivelului dobanzilor, asupra duratei contractului si asupra modului in care poti rezilia contractul.

9. Protectie in timpul vacantelor

Ce se intampla daca pleci intr-o vacanta prin achizitionarea unui pachet de servicii turistice si touroperatorul da faliment? Ce se intampla daca brosura de prezentare a pachetului de servicii turistice ti-a promis un hotel de lux si esti cazat intr-o locatie in constructie? In ambele cazuri legislatia europeana te protejeaza. Touroperatorii trebuie sa aiba incheiate contracte pentru a te aduce acasa daca dau faliment atunci cand esti in vacanta. De asemenea, trebuie sa-ti ofere compensatii daca vacanta ta nu corespunde cu ceea ce au promis in prezentari. Daca touroperatorul incearca sa creasca pretul vacantei sau sa schimbe destinatia fara a avea acordul tau, legislatia europeana iti permite sa anulezi rezervarea. Iar daca te trezesti la aeroport ca nu te poti urca in avion pentru ca a fost suprarezervat, legislatia europeana iti da dreptul la compensatii.

In timp ce te afli in vacanta - sau atunci cand esti acasa - legislatia europeana te protejeaza impotriva vanzatorilor incorecti de timeshare. Timeshare-ul iti ofera dreptul de a utiliza un apartament sau o vila dintr-o statiune de vacanta pentru o perioada de timp in fiecare an. Vanzatorii de timeshare din anumite statiuni de vacanta cauta turisti din alte tari si incearca sa-i convinga sa semneze contracte costisitoare, pe care acestia nu le inteleg pe deplin. Legislatia europeana te protejeaza impotriva unor astfel de comportamente. Ai dreptul de a primi o copie a brosurii de prezentare - si o traducere a contractului propus - in limba ta. Daca totusi semnezi contractul, ai o perioada de zece zile in timpul careia il poti rezilia fara a oferi nici o motivatie.

In sfarsit, legislatia europeana te ajuta sa-ti iei prietenii blanosi in vacanta cu tine. Dupa ce veterinarul ti-a eliberat pentru pisica, catel sau pentru hamster unul din noile 'pasapoarte pentru animale', animalutul tau te va putea insoti oriunde in Europa.

10. Rezolvare efectiva pentru litigiile transfrontaliere

Recunoasterea consumatorilor ca factori economici esentiali in Piata Interna reprezinta unul din principiile de baza ale politicii europene privind protectia consumatorilor. Consumatorii ar trebui sa aiba posibilitatea de a face alegeri in deplina cunostinta de cauza in privinta bunurilor si serviciilor pe care le achizitioneaza. Interesele lor trebuie promovate si aparate, in special avand in vedere complexitatea crescanda a pietelor pe care opereaza. Scopul si marimea pietelor a crescut incredibil in ultimii ani datorita introducerii monedei euro, dezvoltarii e-commerce si cresterii mobilitatii intra-europene. In afara de beneficiile pe care le aduce companiilor, Piata Interna ofera consumatorilor posibilitati extinse de alegere si o calitate mai buna. Acest lucru inseamna ca va trebui ca toti consumatorii sa aiba incredere sa caute cele mai bune produse si servicii.

Reteaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) se intinde in toata Uniunea Europeana in scopul de a creste increderea consumatorilor prin consultanta acordata cetatenilor asupra drepturilor lor in calitate de consumatori in UE si prin sprijinul acordat pentru rezolvarea problemelor lor. Aceste Centre iti pot oferi sfaturi privind drepturile tale atunci cand cumperi din alte state membre si te ajuta sa-ti rezolvi problemele pe care le ai cu un comerciant dintr-un alt stat membru al UE.

Consumator roman, ai dreptul sa alegi!