ORGANIZAREA INSTITUTIONALA IN UNIUNEA EUROPEANA PRIVITOARE LA CONCURENTA SI AJUTOR DE STAT

ORGANIZAREA INSTITUTIONALA IN UNIUNEA EUROPEANA PRIVITOARE LA CONCURENTA SI AJUTOR DE STAT

1. Comisarul european de concurenta

Gruparea comunitara din Europa Occidentala, consfintita prin Tratatul de la Roma, din 1957, a avut, de la inceput, ca unul dintre obiectivele principale politica concurentiala comuna. In paragraful 3 al acestui capitol sunt prezentate "Principalele prevederi ale Tratatului de la Roma privind concurenta".

Definita prin articole distincte ale Tratatului, promovata riguros si institutionalizata prin mecanisme - reglementari si organisme - politica concurentei in Uniunea Europeana a capatat astazi dimensiunile necesare pentru a deveni conditia hotaratoare a functionarii economiei de piata.

S-a demonstrat si s-a dovedit atat teoretic, cat si practic, ca beneficiarul unei asemenea politici a crearii mediului concurential normal si a protectiei concurentei este consumatorul.

Astfel, pe piata liber concurentiala sunt stimulate cresterea si diversificarea structurii sortimentale a ofertei, care conduc la diminuarea pretului de vanzare, ca avantaj fundamental al consumatorului.

Punerea in aplicare a obiectivelor politicii concurentei si a prevederilor reglementarilor acesteia a determinat interesul pentru asigurarea mediului concurential normal.Acest lucru se reflecta in cresterea numarului de dosare supuse investigatiilor si deciziilor luate de Comisie. O serie de factori explica aceasta intensificare a activitatii Comisiei : aderarea la Uniunea Europeana a noi state ; preocuparea intreprinderilor pentru a coopera si a se concentra pentru a face fata cresterii competitivitatii pe piata europeana.

Tot mai multa atentie se acorda, in politica concurentei, problemei protectiei consumatorului. Asa cum sublinia M. Karel Van Miert, comisarul- sef al politicii concurentei, in introducerea la Raportul anului 1995 asupra politicii concurentei in Uniunea Europeana : " Piata Unica trebuie, in primul rand, sa serveasca cetateanul. Trebuie sa-i garanteze acestuia, intre altele, printr-o aplicare stricta a regulilor concurentei - libera alegere a produselor, a calitatii, a preturilor concurentiale".

Prioritatile actuale ale aplicarii politicii concurentei pe piata europeana sunt :

mediul concurential ;

factorii care afecteaza concurenta si rolul acestei politici ;

cooperarea internationala ;

rolul Comisiei in aplicarea regulilor concurentei ;

transparenta ;

respectarea principiilor democratice.

Mediul concurential

Politica concurentei este un instrument care concura la repartizarea optimala a resusrselor, favorizand progresul tehnic si atingand gradul de suplete necesar pentru adaptarea mediului in continua schimbare.

Concurenta si competitivitatea actioneaza pereche.Experienta a demonstrat ca intreprinderile, care s-au obisnuit cu o concurenta puternica si urmaresc sa prospere pe pietele deschise si dinamice, sunt in continuare capabile sa-si largeasca campul de actiune pe alte piete geografice, in cadrul economiei in curs de mondializare.

Deci, concurenta si competitivitatea au aceleasi obiective : sa creeze conditiile indispensabile dezvoltarii si mentinerii unei industrii comunitare performante si concurentiale, ameliorarea fara incetare a calitatii produselor si serviciilor oferite cetatenilor europeni si asigurarea stabilitatii mediului economic.

Factorii care afecteaza concurenta si rolul acestei politici

Masurile legislative cuprinse in Cartea Alba din 1985 privind piata unica au fost adoptate si transpuse in legislatia nationala a statelor membre. Integrarea din interiorul pietei europene si mondializarea progresiva a pietelor presupun largirea geografica a acestora nu numai la scara comunitatii, ci si in alte regiuni sau tari. Astfel se modifica parametrii structurali ai pietei, conducand in mod necesar la examinarea consecintelor pentru concurenta, a initiativelor luate de agentii publici sau privati. Nu se poate spune ca s-au obtinut toate efectele asteptate in materie de concurenta.Pe unele segmente concurenta se internationalizeaza, pe altele concurenta se manifesta doar la nivel national. Un prim factor care trebuie luat in calcul este eficacitatea dispozitiilor legislative in eliminarea restrictiilor juridice si administrative asupra operatiunilor transfrontaliere, care mentin barierele la intrare si stanjenesc schimburile, antrenand distorsiuni ale concurentei. Se citeaza in acest sens : preturile medicamentelor, fiscalitatea, fluctuatiile monetare.

Rolul politicii concurentei

Politica concurentei se afla in interdependenta in dublu sens cu procesul integrarii pentru crearea pietei interne europene. Pe de o parte, integrarea conditioneaza concurenta, pe de alta parte, concurenta contribuie la buna functionare a pietei unice. Cele trei mari domenii de activitate sunt :

acordurile si practicile anticoncurentiale;

sectoarele reglementate sau aflate sub monopol ;

ajutoarele de stat .

Pentru punerea in aplicare a politicii concurentei, Comisia foloseste urmatoarele instrumente :

reguli referitoare la intelegeri restrictive si abuzul de pozitie dominanta ;

dispozitiile privind controlul concentrarilor si al ajutoarelor de stat;

regulile de liberalizare a pietelor.

Toate au un singur obiectiv : impiedicarea distorsiunilor concurentei pe piata interna.

Cooperarea internationala

Mondializarea crescanda a economiei si mondializarea structurii comertului modern determina in mod inevitabil o cooperare intre diferitele autoritati ale concurentei.

Intreprinderile care opereaza pe piata mondiala trebuie sa se informeze cu privire la dispozitiile si practicile concurentei reglementate juridic in diferite tari. Costurile si riscurile generatoare de conflicte intre legi justifica in mod necesar sa se initieze si sa se infaptuiasca o cooperare internationala.Posibilitatile de cooperare internationala ale Uniunii Europene au fost deschise prin Acordul bilateral incheiat cu Statele Unite in 1995. Acest acord priveste coordonarea operatiilor privind buna aplicare a regulilor care permit partilor, pana la un anumit punct, sa-su uneasca eforturile pentru a combate ansamblul practicilor anticoncurentiale care afecteaza pietele americana si europeana.

Rolul Comisiei in aplicarea regulilor concurentei

La nivelul Uniunii Europene, se considera ca faza de elaborare a politicii concurentei comunitare este incheiata. Axele acesteia se constituie din cadrul legislativ prin care actioneaza Comisia si cadrul administrativ si juridic format din principii puse in aplicare de Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta.

Printre instrumentele folosite in lucrarile preparatoare ale supravegherii concurentei s-a introdus "regula de minim", care se aplica atat intelegerilor, cat si ajutoarelor de stat, regula care permite intreprinderilor de a incheia acorduri fara a mai notifica autoritatii concurentei.

Aplicarea descentralizata a regulilor concurentei, in special pentru cele din articolele 85 si 86 din Tratat, are ca scop cooperarea intre autoritatile nationale ale concurentei, tribunale si Comisie.In ceea ce priveste ajutoarele de stat, Comisia nu poate cere statelor ajutoare publice pentru a fi in intregime echitabile fata de vecinii lor.La nivel national, tribunalele pot sa trateze plangerile depuse de concurentii intreprinderilor beneficiare de ajutoare si sa asigure ca statul membru a respectat procedurile de notificare si autorizare.

Trasparenta

Aceasta presupune folosirea de mijloace pentru ameliorarea informarii asupra politicii concurentei si pentru simplificarea cadrului juridic al interventiilor.

Respectarea principiilor democratice

Pe langa exercitiul pur tehnocratic sau administrativ al politicii concurentei, Comisia este interesata sa desfasoare un dialog permanent si fructuos cu alte institutii ale Uniunii Europene privind toate aspectele politicii concurentei.

In fiecare an se publica un raport referitor la concurenta, care el insusi reprezinta un instrument de comunicare si informare esential in relatiile cu alte institutii ale Uniunii, in special cu Parlamentul, Consiliul, Comitetul Economic si Social. Dezbaterile si schimburile de opinii constructive suscitate de raport servesc la imbunatatirea cunoasterii si a intelegerii europene in acest domeniu.

2. Reorganizarea Directoratului General Concurenta si a metodelor interne de lucru

Comisia a decis ca noua organizare interna sa reuneasca controlul concentrarilor si aplicarea reglementarilor antitrust in directiile operationale din cadrul DG Concurenta responsabile cu anumite sectoare ale economiei.Ideea care sta la baza acestei decizii este ca buna cunoastere a pietei constituie un element esential al unei politici proactive a concurentei si ca organizarea comuna va permite Comisiei sa reuneasca mai bine cunoasterea pietei care decurge din aceste doua tipuri de instrumente. Noua organizare va permite, de asemenea, o utilizare mai flexibila a resurselor umane.

O tendinta generala pentru toate sectoarele politicii concurentei consta in examinarea de catre Comisie a unor cazuri si proiecte care sunt din ce in ce mai complexe in ceea ce priveste analiza economica si juridica, precum si in examinarea mai riguroasa la care sunt supuse deciziile emise de Comisie, de catre curtile europene.

In consecinta, Comisia si-a dezvoltat metodele de lucru pentru a intari controlul intern in procesul de examinare a cazurilor si pentru a imbunatati analiza economica. Un sistem intern de examinare suplimentara de catre o echipa de experti poate fi folosit in cazurile deosebit de complexe de antitrust, concentrare sau ajutor de stat.

In cadrul DG Concurenta a fost creata o pozitie noua de economist-sef. Acesta, asistat de o echipa de zece economisti specializati, va da orientari in diverse cazuri in cursul procesului de instructie si va oferi un punct de vedere economic independent pentru dezvoltarea politicii concurentei.

3. Relatiile institutionale intre organismele de concurenta si ajutor de stat ale Uniunii Europene cu cele ale Consiliului Concurentei - factori multiplicatori de educatie si de punere in practica corecta

Legea Concurentei este compatibila cu legislatia Uniunii Europene.Ea respecta, prin continut, prevederile acestei comunitati si asigura armonizarea legislativa detinuta in materie.Pentru aplicarea legii, in sensul administrarii investigatiilor si sanctiunilor acordate abaterilor, dar si al promovarii politicii de incurajare si protejare a concurentei, de creare a conditiilor pentru instaurarea regulilor jocului pietei libere in Romania, s-au infiintat cele doua institutii : Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei.

Consiliul Concurentei este autoritatea adminstrativa autonoma in domeniul Concurentei, format din zece membri numiti prin Decret Prezidential, la propunerea Parlamentului, pentru un madat de cinci ani.Consiliul Concurentei, ca institutie centrala, are aparat propriu, inclusiv reprezentanti in teritoriu. Si-a inceput activitatea o data cu depunerea juramantului de catre fiecare dintre cei zece membri in fata presedintelui Romaniei , la 27 august 1996.

Din punctul de vedere al continutului activitatii, Consiliul Concurentei are competente consultative, in raporturile cu Guvernul si alte institutii centrale si competente contencioase, prin deciziile luate in cazurile de incalcare a Legii Concurentei privind disciplina concurentiala a agentilor economici.

Oficiul Concurentei este organul de specialitate in domeniul concurentei, fiind subordonat Guvernului, avand aparat propriu de control si investigatie la nivel central si in teritoriu.Deosebirea dintre cele doua institutii rezulta din atributiile statuate prin Legea Concurentei.

Astfel, Consiliul Concurentei, institutie neguvernamentala, deci nesubordonata Guvernului, urmareste respectarea regulilor concurentei de catre agentii economici, inlaturarea practicilor anticoncurentiale si sanctionarea acestora, evitarea imixtiunii organelor administratiei publice centrale si locale, avand si competenta sa avizeze: proiectele de hotarari ale guvernului, care pot influenta concurenta ; politica si schemele de acordare a ajutorului de stat si controlul aplicarii acestuia.Consiliul Concurentei este organ de decizie in materie de concurenta.

Consiliul Concurentei are rolul de a aviza hotararile de Guvern care privesc preturile emise in baza prevederilor art.4 al Legii Concurentei, care stipuleaza ca interventia Guvernului in stabilirea preturilor practicate de regiile autonome, ale celor practicate de monopolurile naturale sau ale activitatilor supuse prin lege unui regim special, precum si interventia controlului asupra preturilor, pe perioade determinate, in imprejurari exceptionale ( criza, dezechilibru major intre cerere si oferta, stare de disfunctionalitate evidenta a pietei ) implica avizul Consiliului Concurentei.

Oficiul Concurentei este o institutie guvernamentala, infiintata prin transformarea departamentului de specialitate privitor la preturi si concurenta din cadrul Ministerului Finantelor.Atributiile sale pot fi grupate in doua categorii : unele referitoare la raporturile cu Consiliul Concurentei - urmarirea aplicarii dispozitiilor legale privind concurenta in general, a deciziilor Consiliului Concurentei, in special ; altele referitoare la controlul preturilor in cadrul masurilor aplicate de Guvern, in limitele prevazute de Legea Concurentei.De asemenea, Oficiul Concurentei are atributia de a monitoriza ajutorul de stat.