Cresterea economica si formele ei

Cresterea economica si formele ei

Dupa cum apreciaza economistul roman Ionita Olteanu in lucrarea sa "Limitele progresului si progresele limitelor", premisele metodologice ale analizei cresterii economice se refera, in principal, la:

tratarea problematicii cresterii economice in cadrul mediului natural, social-economic, politic, tehnologic si cultural, din perspectiva analizei factorilor cresterii economice intr-o viziune corelativa, integrativa si interdependenta;

abordarea cresterii economice nu in sine, ci avand in vedere finalitatea social-umana;

tranzitia obiectiva de la tipul de crestere economocentrica, bazata pe binomul "omul-scop" - "economia mijloc" la cresterea de tip sociocentrica, orientata de finalitatea social-umana, de ameliorarea conditiei umane a individului si a societatii in ansamblul ei;

dezvoltarea sociala, fiind si un proces de invatare presupune o permanenta adaptare a oamenilor la schimbare. In acest mod, procesele de invatare sociala potenteaza capacitatea de adaptare si anticipare a actiunii sociale.

Privita ca proces complex macroeconomic, in evolutia pozitiva, ascendenta cresterea economica reprezinta sporirea cantitativa a activitatilor economice la nivelul economiei si a diferitelor ei componente, pe termen mediu si lung.

Procesul cresterii economice se caracterizeaza prin crearea unui nou mod de productie tehnic, prin preluarea si atragerea in circuitul economic pe criterii de eficienta a unor noi resurse nepoluante. De asemenea, cresterea economica presupune legatura intrinseca cu finalitatea social-umana, cu realizarea unei calitati superioare a vietii, fundamentata pe sporirea veniturilor populatiei si pe asigurarea securitatii sociale a categoriilor defavorizate.

Procesul cresterii economice este conditionat de actiunea unor    factori economici directi, dar si de factori noneconomici.

Ca variabile directe actioneaza factorii de productie clasici si neofactorii de productie.

Factorii indirecti isi exercita influenta lor prin mijlocirea factorilor directi.

Factorii cresterii economice priviti in unitatea lor actioneaza sub doua aspecte: cantitativ si calitativ.

In functie de aceste doua aspecte, cresterea economica este de doua tipuri:

cresterea economica extensiva este determinata preponderent de extinderea capacitatilor de productie si atragerea de resurse suplimentare de munca.

Acest tip de crestere economica se caracterizeaza prin sporirea PIB/locuitor pe seama influentei conjugate a dimensiunilor cantitative ale factorilor de productie;

cresterea economica intensiva este influentata, cu precadere de aspectele calitative concretizate in utilizarea intensiva a capitalului fix, prin construirea de noi capacitati de productie de nivel tehnic superior, prin retehnologizarea celor existente, precum si prin cresterea productivitatii muncii.

Acest tip de crestere economica se caracterizeaza prin sporirea PIB/locuitor, cu preponderenta pe seama influentei conjugate a dimensiunilor calitative, de eficienta, ale tuturor factorilor de productie. Acestea se concretizeaza in sporirea productivitatii muncii, cresterea randamentului capital fix, sporirea gradului de valorificare a materiei prime si energiei, cresterea randamentului pamantului, reducerea costurilor unitare, imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor.

In practica economica aceste doua tipuri de crestere economica nu se regasesc in stare pura. Ele se impletesc in proportii diferite de la tara la tara, de la o perioada la alta.

Evolutia cresterii economice evidentiaza unele forme ale acesteia, dupa cum sunt:

cresterea economica reala (pozitiva), cand cresterea productiei unei tari pe locuitor se reflecta intr-o productie fizica mai mare;

cresterea economica negativa (regresiva), cand productia pe locuitor scade;

cresterea economica zero are loc atunci cand PNB real (diminuat cu rata inflatiei) pe locuitor nu se modifica.

Astazi se pune tot mai mult problema compatibilitatii efectelor economice cu cele social-umane si ecologice ale cresterii economice, atat pe plan national, cat si nivel mondial, punandu-se astfel bazele tipului de crestere economica durabila.

Pe fondul unei astfel de cresteri economice, egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed la viata devine criteriul suprem al dezvoltarii umane.