DIMENSIUNEA REGIONALA A DETERMINARII RISCULUI INVESTITIILOR DIRECTE STRAINE IN ROMANIA

Institutul de Prognoza Economica Bucuresti

Riscul, adica unul dintre "mecanismele cheie" ale evolutiei economiei, reprezinta un concept care in teoria de specialitate nu a fost dezbatut indeajuns, oamenii nereusind inca sa stapaneasca tehnicile de identificare si evitare a acestuia pe parcursul desfasurarii activitatii lor. Fiecare decizie pe care oamenii o iau in activitatea lor implica riscuri cu efect pozitiv sau negativ. Inca de la inceputul secolului, Joseph Schumpeter sublinia in oda sa inchinata intreprinzatorului ca orice initiativa implica un risc.

Gestionarea sau managementul riscului, a factorilor de nesiguranta reprezinta o prioritate critica atat pentru companiile mari cat si pentru intreprinderile mici si mijlocii, toate confruntandu-se cu tot mai multe influente economice, politice sau comerciale ce se nasc in societatea moderna.

In principal, in economia romaneasca aflata in tranzitie, "riscurile la care se expun agentii economici sunt riscul: cauzat de inflatie, de evolutia cursului de schimb si de blocajul economico-financiar, adica riscul de neplata".

In tarile europene care au deja o experienta a economiei de piata s-a constatat ca intreprinzatorii ar trebui sa fie pregatiti pentru schimbari permanente ale formelor sub care se poate manifesta riscul. Astfel, intr-un studiu realizat de compania Marsh Inc. asupra unor intreprinderi mici si mijlocii din Europa Occidentala, se mentioneaza ca "pe langa traditionalele expuneri la hazard se adauga si riscuri operationale, financiare si strategice", cauzate de o serie de factori, ca de exemplu: modificari ale legislatiei, anumite standarde si coduri europene, riscurile impuse de evolutia Noii Economii, presiuni care apar datorita politicii de personal, necesitatile retehnologizarilor, eficienta costurilor, evenimente economice spontane (neasteptate, neplanificabile).   

Responsabilitatea pentru factorii de risc la care este supusa o companie este suportata in cazul marilor firme de un expert special angajat in acest scop, denumit "risk manager", iar in cazul intreprinderilor mici si mijlocii de directorul financiar si echipa de conducere in general.

Managementul riscului reprezinta un proces complex, care cuprinde o serie de activitati menite sa diminueze riscul care ar putea aparea odata cu initiativa intreprinzatorului. Gestionarea sau managementul riscului implica identificarea riscurilor (cu sprijinul tuturor departamentelor din firma), analiza riscurilor (ierarhizarea importantei si a impactului lor asupra companiei), tratarea riscurilor (adica prin retinerea finantata sau nefinantata a riscurilor, prin transferul riscurilor - contractual, sau prin intermediul asigurarilor si al pietelor de capital - prin reducerea riscurilor si prin schimbarea activitatii - daca este cazul).

Institutiile din Romania au nevoie din ce in ce mai mult de analize ale riscurilor financiare la care se expun, afirma expertii in domeniu.

Diferitele tipuri de expuneri specifice atat sectorului bancar cat si companiilor comerciale includ toate riscurile financiare - riscul valutar, riscul de pret, riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul operational si riscul legislativ.

BRM Business Consulting, divizia educationala a Bursei Romane de Marfuri, a fost creata in 2001 ca urmare a identificarii nevoii de educatie financiara pe piata romaneasca. Incepand cu anul 2002, BRM Business Consulting ofera pietei romanesti o programa de curs si perfectionare in domeniul managementului riscului si al instrumentelor financiare derivate precum si cursuri dedicate, adaptate nevoii specifice fiecarei companii client.

Mediul de afaceri prezinta numeroase riscuri, iar abilitatea intreprinzatorilor de a izola si analiza aceste riscuri determina in ultima instanta succesul sau esecul in afaceri. Fara indoiala, unele riscuri sunt inevitabile, in schimb multe dintre ele pot fi controlate.

In ultimii ani, in toate tarile avansate s-a inregistrat o dezvoltare exploziva a proiectelor de controlare a riscurilor. O mare varietate de instrumente au fost introduse sau revizuite pentru a raspunde cerintelor managementului controlarii riscului. In Romania aceste instrumente nu au fost utilizate pana in anul 1997, cand pentru prima data au fost implementate la Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu.

Principala functie economica a pietelor futures este hedgingul (acoperirea riscului). Hedgingul reprezinta cumpararea si vanzarea contractelor futures pentru a compensa riscul aparitiei unor schimbari a preturilor pe piata spot. Acest mecanism de transferare a riscului a facut ca, contractele futures sa fie indispensabile companiilor si institutiilor financiare din intreaga lume.

Gestionarea riscului se pare ca este insa o atributie nu doar a intreprinzatorului ci si a statului, a carui interventie ar trebui sa fie cat mai echitabila, fara sa creeze avantaje unilaterale (dupa cum s-a intamplat din pacate in anii tranzitiei economiei romanesti). "Pentru a fi reformator, statul trebuie sa preia o parte a riscului, in scopul de a asigura mersul inainte al reformei".

In acest context, ni s-a parut interesant sa analizam in ce masura se poate vorbi de managementul riscului la nivel regional (prin implicarea organelor administrative locale) in strategiile de atragere a investitorilor straini. Aceasta presupune de fapt un efort suplimentar al autoritatilor de identificare si ulterior de eradicare a riscului care ar putea apare in cazul unor investitii straine in anumite regiuni. Este necesara identificarea particularitatilor in stabilirea riscului investitilor straine directe in diferite regiuni ale Romaniei, din perspectiva factorilor de influenta a riscului si a metodelor de evaluare. Astfel, putem deosebi urmatorii factori:

generali, care actioneaza la scara nationala si prezinta forme specifice de manifestare la nivel regional (cadru legislativ, institutional, performantele si structura economica, infrastructura fizica si de afaceri, etc.)

caracteristici la nivel regional (pozitie geografica, resurse locale, acces la caile majore de comunicatii, cultura locala, atitudini, mentalitati, disponibilitate pentru cooperare interregionala si transfrontaliera).

Atragerea de investitii straine este o sursa importanta de restructurare eficienta a regiunilor si, implicit, a economiei nationale. Capital financiar, metode eficiente de management, asigurare de piete de desfacere, abilitate de pozitionare pe piata europeana si mondiala sunt cateva din beneficiile patrunderii de capital strain.

Pentru a crea un mediu atragator investitorilor straini trebuie sa ne familiarizam cu criteriile acestora de evaluare a riscului de a investi in regiunile din Romania care vor trebui sa asigure o folosire cat mai corecta a fondurilor comunitare destinate restructurarii economice si sa exploateze eficient cadrul creat - legislativ, institutional - in vederea asigurarii unui mediu stabil si atragator pentru investitorii straini.

Aceasta evaluare va fi realizata intr-un alt studiu, ce va fi publicat ulterior. Pentru aceasta etapa am considerat utila efectuarea unei analize privind stadiul investitiilor straine directe in tara noastra.

Investitia straina directa in Romania cumula din 1991 (inclusiv) pana la finele lunii mai 2003, peste 9,5 miliarde dolari (respectiv peste 8 miliarde euro). Incepand cu anul 2000, toate datele indica depasirea pragului de un miliard de dolari americani cu titlul de investitii straine directe in tara noastra.

Tabelul 1

Investitii straine in Romania pe regiuni geografice in perioada 1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2002

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Se constata ca partenerii europeni ocupa primele pozitii, urmati la o distanta apreciabila de cei nord-americani. Partenerii asiatici ocupa locul al treilea dupa nivelul capitalului investit, dar al doilea in privinta numarului de companii. Asia detine un loc special in privinta investitiilor in Romania; astfel, predomina cu companii mici si mijlocii (implicate in cea mai mare parte in comert) partenerii din China. Pe perioade mai reduse (ani si luni calendaristice), se intampla extrem de rar ca ierarhia generala sa fie schimbata.

Situatia se modifica in cazul tarilor de origine a investitiei straine; astfel, topul primelor 10 tari investitoare se schimba lunar (Barometru IPE 2002-2003, considerand datele Camerei).

Dintre tarile membre ale UE, primii parteneri de investitii sunt Olanda si Germania, urmate de Franta si Italia. Se remarca faptul ca principalii investitori in Romania sunt din tari membre ale UE (60 % din totalul fluxurilor investitionale), investitiile din Olanda fiind cu putin depasite de cele provenite din Germania, Franta si Italia. In acelasi timp, nu pot fi neglijate investitiile provenind din SUA (8% din totalul fluxurilor). Romania este preferata de SUA altor tari din zona - ca Slovenia, Slovacia sau Republica Ceha; aceste tari sunt apropiate mai mult de Germania, Franta sau Italia.

Tabelul 2

Topul primelor zece tari investitoare (%) - perioada 1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2002

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Alta coordonata stabila a investitiilor externe in Romania apare in partea sectoriala a activitatii. Tabelul urmator expune destinatia sectoriala a fluxurilor investitionale externe pe numar de companii, capital subscris si grad de concentrare (din 1991 pana in prezent).

Tabelul 3

Investitii straine pe ramuri ( perioada 1 ianuarie 1991 - 31 mai 2003)

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Industria (292 mii dolari per companie, in medie) si transporturile (246 mii dolari, idem) revin pe primele locuri, urmate fiind de serviciile profesionale (143 mii dolari pe companie), un sector in plina expansiune atat in privinta capitalului total subscris, cat si a numarului de companii cu participare straina.

Tabelul urmator reflecta investitia straina in Romania in ultimele 12 luni calendaristice, in ce priveste valoarea investita per total si defalcat pe ramuri si dinamica gradului de concentrare a capitalului strain investit.

Tabelul    4

Investitiile straine in Romania pe ramuri intre 1 iunie 2002 - 31 mai 2003

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Un miliard de dolari investit in ultimul an in Romania este directionat in proportie de 46% spre diverse industrii si in proportie de peste 90% spre industrie, servicii si comertul cu ridicata, ca ordine de prioritati a capitalului strain. In aceeasi ordine, industriile romanesti isi sporesc in cea mai mare masura gradul de concentrare a capitalului (+ 9600 dolari per companie individuala), urmate de servicii (+ 5600 dolari per companie individuala) si turism (+ 5300 dolari per companie individuala). Ca atare, odata dezindustrializata imediat dupa 1989, Romania pare a se re-industrializa pe alte baze, si fireste cu sprijinul capitalului strain. Industriile romanesti sunt urmate, ca prioritate a capitalului strain, de servicii, ceea ce credem ca oglineste o dezvoltare sanatoasa. La polul opus, agricultura ramane si in anii 2002-2003 in suferinta si confuzie - pierde atat din capital, cat si din importanta firmelor. Oricum si aceasta ramura se gaseste in vizorul investitorilor straini.   

Tabelul 5 prezinta topul celor 10 firme cu participare straina la sfarsitul lunii mai 2003.

Tabelul 5

Topul primelor zece firme cu participare straina la 31 mai 2003

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Tabelul urmator reflecta impartirea pe judete a acelorasi fluxuri investitionale in perioada ianuarie 1991 - mai 2003.

Tabelul 6

Topul judetelor beneficiare de investitii straine directe 1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2002

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

Nivelul investitiilor straine directe in primele zece judete (din totalul de 42) indica faptul ca aceleasi fluxuri investitionale raman concentrate, pe langa surse si parteneri externi (Tabelul 5) pe spatiile autohtone de destinatie. Peste jumatate din intregul aflux investitional extern este destinat regiunii din jurul capitalei, adica in Municipiul Bucuresti si in judetul Ilfov; aproape jumatate numai capitalei propriu-zise, situatie care este evidentiata in tabelul urmator.

Revenind insa la topul primelor zece judete care primesc investitii straine, acesta se subdivide si el intre Bucuresti - Ilfov (zona capitalei) - nucleul dur al fluxului, si restul judetelor, in schimbare cvasi-permanenta de locuri luna de luna. Totusi, de cateva ori in 2002 si 2003 s-a intamplat ca dominanta Bucuresti - Ilfov sa fie zguduita de boom-uri investitionale ale altor judete - cel mai bun si mai apropiat exemplu este (din nou) "boom-ul Yazaki -Japonia - Prahova" din mai 2003. Oricum insa, revazand datele din Tabelul 5 si confruntand evenimentele petrecute luna de luna (Barometru IPE / 2002 & 2003), pe langa zona Bucuresti - Ilfov numai judete ca Prahova, Constanta sau Timis se constituie si ca o permanenta a top-10. Restul judetelor au beneficiat de boom-uri disparate dar consistente. Este de asteptat un aflux investitional mai mare (care poate fi imaginat si ca unul mai omogen) in teritoriu. Faptul ca unele judete revin in fruntea topului pe baza de boom-uri disparate se constituie ca un simptom al unui influx investitional extern inca firav pentru Romania.

Tabelul 7

Societati cu participare straina si capital subscris - pe regiuni geografice

(1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2002)

Sursa: Camera de Comert si Industrie - Societati comerciale cu participare straina la capital. Sinteza Mai, 2003

CONCLUZII

Se desprind doua stadii comportamentale ale investitiilor straine directe in Romania, dupa 1989: (1) cel dinainte de 1997, cu investitori nesemnificiativi si aflux scazut; (2) cel initiat in 1997, al "investitiilor semnificative" (investitorilor semnificativi) care totalizeaza peste un miliard de dolari anual. Investitia straina in Romania acuza inca simptomele nivelului relativ scazut, respectiv ale instabilitatii fluxului pe perioade scurte (vezi tabelul urmator).

Element important al strategiei de restructurare a unei economii, atragerea investitiilor straine poate avea o serie de avantaje asupra evolutiei acesteia, dintre care mentionam: valorificarea resurselor in folosul cresterii si dezvoltarii regionale, cresterea concurentei autohtone, avantajele fata de alte variante ale finantarii externe (vezi datoria externa), imbunatatirea cursului de schimb al monedei nationale, efectele asupra bunastarii etc.

Tabelul 8

Caracteristicile fluxului investitional extern in Romania. Stabilitate si instabilitate

BIBLIOGRAFIE

1. Varujan Vosganian, "Gestionarea riscului", Piata Financiara, 2, 2002

2. C. L. Altomonte, L. Resmini, The geography of transition: agglomeration versus dispersion of firms's activity in the countries of Central and Eastern Europe, paper presented to the "European Workshop on regional development and policy in Europe', Center for European Integration Studies, Bonn, December 10-11, 1999

3. W. Altzinger, The impact of Austria's FDI in Central and East European countries on domestic employment, the 39^th Congress of the European Regional Science Association (ERSA), Dublin, 1999

4. H. Armstrong and J. Taylor, Regional economics and policy, Blackwell, 2000

5. M. Blume, On the assessment of risk, Journal of Finance, martie, 1971

6. Brown et al., Growing global - FDI and the internationalisation of local businesses,    39^th Congress of the European Regional Science Association (ERSA), Dublin, 1999

7. D. Constantin, Institutions and regional development strategies and policies in the transition period: the case of Romania, paper presented at the 37^th European Congress of the European Regional Science Association, Rome, 1997

8. R. Dobrinsky, Economic transformation and the changing patterns of European East-West trade, in Transforming economies and European integration, R. Dobrinsky and M. Landesmann (Eds.), Aldershot: Edward Elgar, 86-115, 1995

9. E. Fama, K. R. French, Common risk factors in the returns on stocks and bonds, Journal of Financial Economics, 33, 3-56, 1993

10. M. Fischer, P. Nijkamp, Spatial dynamics of European integration, Berlin/New York: Springer-Verlag, 1999

11. G. H. Hanson, Market potential, increasing returns, and geographic concentration, Working Paper No. 6429, National Bureau of Economic Research, 1998

12. S. Iammarino, C. Pitelis, FDI and less favoured regions: Greek FDI in Bulgaria and Romania, 39^th Congress of the ERSA, Dublin, 1999

13. R. Jovancevic, FDI in EU and Countries Candidate for Accession to the EU", the 41^st Congress of the ERSA, Zagreb, 2001

14. P. McCann (Ed.), Industrial Location Economics, Edward Elgar, 2002

15. G. Pascariu (coord.), EU Cohesion policy and Romania's regional economic and social development, Pre-accession impact studies series,    European Institute in Romania, Bucharest, 2002

16. G. I. P. Ottaviano, The location effects of isolation, Swiss Journal of Economics and Statistics, 132, 427-440, 1996

17. G. Petrakos, The regional dimension of transition in Eastern and Central European Countries: An assessment, Eastern European Economics, 34, 5-38, 1996

18. J. Reiljan et al., Attractiveness of Central and East European Countries for FDI in the Context of European Integration, the 41^st Congress of the ERSA, Zagreb, 2001

19. T. D. Schmidt, Direct investment, economic integration and welfare state: the case of European integration, the 40^th Congress of the ERSA, Barcelona, 2000

20. I. Traistaru, Regional patterns of private enterprise development in Romania, the 40^th Congress of the ERSA, Barcelona, 2000

21. I. Traistaru, C. B. Pauna, Regional structural change and groth in Romania, ERSA Conference, Dortmund, 2002

22. I. Traistaru, Regional patterns of private enterprise development in Romania, Working paper, Center for European Integration Studies, University of Bonn, 1999

23. N. Vanhove, Regional Policy: A European Approach. Theory and Practice, third edition, Ashgate, 1999

24. Legea Nr. 35/1991 - a investitiilor straine in Romania

25. Ordonanta Guv. Nr. 182/1991 - de infiintarea Agentiei Romane pentru Dezvoltare

26. Legea Nr. 71/1994 - de acordare a unor facilitati investitiilor straine

27. Legea Nr. 241/1998 - de stimulare a investitiilor straine

28. Ordonanta Guv. Nr. 67/1999 - privind unele masuri de stimulare a activitatii economice

29. Legea Nr. 332/2001- a investitiilor cu impact semnificativ in economie

30. Capital Nr. 15 / 11 Aprilie 2002

31. Camera de Comert a Romaniei si Municipiului Bucuresti - Sinteza Statistica asupra intreprinderilor cu participare straina la capital (2002-2003)