Evolutia Produsului Intern Brut in 1997-2000

a) rata cresterii Produsului Intern Brut (PIB)

Cercetarea economiei romanesti in perioada 1995-1997 arata un declin accentuat. Produsul Inern Brut marchaza o descrestere importanta, ca urmare a schimburilor produse in ansamblul si structura economiei tarii, schimbari datorate, la randul lor, politicilor economice improvizate. Schimbarile au determinat pe o parte, scaderea drastica a productiei in toate ramurile, iar pe de alta parte, un efort dramatic de adaptare a capacitatilor productive si a fortei de munca la cerintele economiei de piata. Cele doua tendinte sunt influentate de o multitudine de factori, unii foarte agresivi, intre acestia inscriindu-se: majorarea ratei de penetrare a importurilor pe piata romaneasca, in concurenta inevitabila cu produsele autohtone; agravarea continua a deficitelor bugetare; profilerarea blocajelor financiare si decapitalizarea agentilor economici; nivelul redus al calitatii produselor romanesti, care au pierdut sau pierd importante piete externe de desfacere.

Produsul intern brut 1997-1998

Ponderea valorii adaugate brute in PIB

    Cuprinde activitatea de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatei. Sursa: Institutul National de Statistica

Produsul intern brut in anul 1998 - date definitive -, a fost de 371193,8 miliarde lei, cu 4,8% mai mic fata de anul 1997, consecinta a reducerii volumului de activitate si, in mod deosebit, a valorii adaugate brute in industrie (-5,3%) si constructii (-4,5%), cele doua sectoare contribuind in proportie de 32,8% la crearea acestuia. In agricultura, influentele nefavorabile generate de scaderea productiei vegetale si a celei din zootehnie au determinat o reducere a valorii adaugate brute cu 10,4%.

La formarea produsului intern brut, 62,0% a reprezentat aportul agentilor economici privati, respectiv, a societatilor comerciale cu capital privat, micilor intreprinzatori organizati in baza Decretului-Lege 54/1990, asociatiilor agricole si a gospodariilor populatiei.

Produsul intern brut pe categorii de resurse

Cuprinde activitatea de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatei. Nota: Indicii de volum s-au calculat in preturile anului 1997.

Consumul final total a crescut in anul 1998 cu 1,1% comparativ cu anul 1997. Ca urmare a cresterii usoare a puterii de cumparare a veniturilor populatei, consumul final al gospodariilor populatei s-a marit cu 0,6 procente.

Formarea bruta de capital fix a scazut cu 5,7% fata de anul precedent, rata de investire, determinata prin raportarea la valoarea adaugata bruta pe economie, fiind de numai 20,4% (fata de 23,0% in 1997).

Exportul net de bunuri si servicii, care reflecta situatia contului curent si, respectiv, necesarul de finantare externa a economiei, s-a deteriorat, scaderea fiind mai mare cu 65,3% decat in 1997

Produsul intern brut pe elemente de cheltuieli

Nota: Indicii de volum s-au calculat in preturile anului 1997.

Produsul intern brut pe locuitor, pentru anul 1998, a fost de 16495,4 mii lei, in scadere cu 4,6% fata de anul 1997.

Produsul Intern Brut

Ponderea valorii adaugate in PIB

Cuprinde activitatea de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatei.

Produsul intern brut 1998-1999

Produsul intern brut in anul 1999 - date semidefinitive -, a fost de 539356,9 miliarde lei, cu 2,3% mai mic decat cel realizat in 1998. Scaderi semnificative a inregistrat valoarea adaugata bruta din servicii (-3,4%), constructii (-2,3%), industrie (-1,5%). Activitatea din agricultura, silvicultura, exploatare forestiera si economia vanatului a inregistrat o crestere de 3,4%.

La formarea produsului intern brut, 63,3% a reprezentat aportul agentilor economici privati, respectiv al societatilor comerciale cu capital privat, al micilor intreprinzatori organizati pe baza Decretului - Lege 54/1990, al asociatiilor agricole si al gospodariilor populatei

Produsul intern brut pe categorii de resurse

Cuprinde activitatea de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatei. Nota: Indicii de volum s-au calculat in preturile anului 1998

Consumul final total a scazut in anul 1999 cu 4,4% fata de anul precedent. In 1999 s-a manifestat tendinta de diminuare a puterii de cumparare a veniturilor populatiei, determinand reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu 4,6%.

Un aspect pozitiv al evolutiei economiei romanesti in anul 1999 se refera la cresterea cu 10,8% a exporturilor de marfuri si servicii, in conditiile in care importurile de marfuri si servicii au scazut cu 1,1% fata de anul precedent.

Formarea bruta de capital fix a scazut fata de 1998 (-4,2%), ceea ce a determinat ca rata de investitie, calculata prin raportare la valoarea adaugata bruta totala, sa fie de 20,2% (20,4% in 1998).

Produsul intern brut pe elemente de cheltuieli

Nota: Indicii de volum s-au calculat in preturile anului 1998.

Produsul intern brut pe locuitor pentru anul 1999 a fost de 24016,2 mii lei, in scadere cu 2,1% fata de anul 1998.

Produsul intern brut 1999-2000

Ponderea valorii adaugate brute in PIB

Date semidefinitive.

Date provizorii.

*⁾ Cuprinde activitatea de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatei.

Produsul intern brut 1999-2000

Produsul intern brut estimat pentru anul 2000 a fost de 796533,7 miliarde lei preturi curente, in crestere, in termeni reali, cu 1,6% fata de anul precedent. Cresterea a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din industrie (+6,1%), constructii (+6,3%) si servicii*⁾ (+3,1%) care, impreuna, reprezinta 79,0% din produsul intern brut; valoarea adaugata bruta realizata in agricultura, silvicultura si piscicultura a inregistrat o scadere cu 15,8%, datorita, in principal, conditiilor climaterice nefavorabile.

Consumul final total a inregistrat o crestere cu 1,7% in anul 2000 comparativ cu anul 1999. Reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu 1,2% a fost determinata, in principal, de diminuarea volumului desfacerilor de marfuri prin comertul cu amanuntul cu 0,7 procente. Aceasta reducere a fost compensata in consumul final total de crestere a consumului final al administratiei publice (+4,2%) si de cea inregistrata de consumul final al administratiei private, care si-a marit volumul de 1,8 ori comparativ cu anul 1999. Evolutia consumului final al administratiei private a fost consecinta directa a cresterii volumului de cheltuieli ale partidelor politice prin participarea lor la alegerile locale si la cele parlamentare si prezidentiale care au avut loc in anul 2000.

Formarea bruta de capital fix a inregistrat o majorare cu 5,5 puncte procentuale, rata de investitie determinata prin raportarea acestora la valoarea adaugata bruta pe economie fiind de 20,7% (20,2% in anul 1999).

Deficitul contului curent s-a majorat in anul 2000 ca urmare a cresterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri si servicii (+29,1%) comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii (+23,9%).

b) tinte privind cresterea economica in anii 2002-2004

Calitatea de membru al UE va avea un impact major asupra tuturor fatetelor vietii economice, politice si sociale. Implicatiile economice vor fi precumpanitoare, insa se vor inregistra mutatii radicale si in domeniile politic, de securitate, social si cultural.

Din perspectiva politicului, mecanismele de luare a deciziilor vor trebui reconfigurate, in sensul unui transfer de competente catre institutiile comunitare; in acelasi timp insa, Romania va beneficia de posibilitatea de a participa, in cadrul Uniunii, la complexele procese decizionale colective, putand astfel sa-si promoveze si sa-si protejeze mai bine interesele.

Sumarizand, principalele beneficii oferite de aderarea la UE ar fi:

Un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila;

predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic;

Cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea de noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie;

Dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de munca;

Accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme informationale, la <<know-how>>-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile dezvoltate;

Prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si cu o portanta deosebita;

Oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare;

Intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;

Oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea configurare a Europei;

Cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali, atat pe plan politic, cat si economic;

Dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea 'cetateniei europene';

Perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii romani.

La aceste avantaje directe se adauga, ca un corolar, si costul in termeni de <<lost opportunities>> pe care l-ar genera ne-aderarea Romaniei la Uniunea Europeana:

izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor, de la mecanismele de PESC, implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena politica si economica;

izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent circa 60 % din comertul exterior romanesc;

restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara;

cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare comerciala si a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte;

cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor adera la UE, datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare;

diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la 'acquis'-ul comunitar, avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta;

dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate, in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE;

scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca urmare a neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune.

In ceea ce priveste costurile ce trebuiesc suportate pentru aducerea economiei si a societatii romanesti la standardele europene, trebuie remarcat ca aceste sacrificii si eforturi sunt inerente in etapa de tranzitie actuala, ele nefiind determinate arbitrar de exigentele UE, ci constituind pretul reformei indispensabile pentru relansarea Romaniei.