Locul si rolul Chinei si al indiei in economa mondiala

1. Economia mondiala si asiatica postbelica - scurta trecere in revista

1.1 Evolutii la nivel mondial

In secolul trecut a aparut un nou fenomen: globalizarea fenomenelor economice. El se bazeaza pe unicitatea economiei mondiale si pe interactiunile puternice dintre tarii.

Intre 1945 si 1973, economia natiunilor industrializate din Europa de Vest, Japonia si SUA au crescut destul de repede incat sa inbunatateaca standardele de viata pentru cetatenii lor. O crestere similara a fost inregistrata si la unele natiuni in curs de dezvoltare, in special in tarile Asiei de Sud ca: Taiwan, Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud. Mai multi factori au contribuit la aceasta performanta istorica. Dupa devastarea produsa de cel de-al doilea Razboi Mondial, un boom al reconstruirii, combinat cu ajutoare din partea SUA, a generat o crestere rapida in Europa de Vest si Japonia. Corporatiile americane multinationale au investit mult in restul lumii. Probabil cel mai important lucru: energia a devenit suficienta si ieftina.

Un aspect cu impact mondial l-a avut si il are pertolul. Pana in 1973 cererea mondiala in crestere a facut din petrol o resursa rara si scumpa. Atunci OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) care controleaza marea majoritate a rezervelor mondiale de petrol, a avut oportunitatea de a marii pretul. Politica OPEC a redus posibilitatile cresterii economice rapide , atat in tarile industrializate, cat si in cele in curs de dezvoltare, care nu produceau petrol. Petrolul care in toamna lui 1973 costa 2 $ barilul se vinde in 1981 cu 20 de ori acel pret. Tarile lumii a treia au imprumutat sume mari de bani de la banci din Europa de Vest si SUA. Din cauza dobanzilor mari, dezvoltarea lor a fost incetinita. Desi scaderea lor la mijlocul si sfarsitul anilor 1980 a avut un efect benefic, ea a marit povara asupra tarilor exportatoare de petrol ca : Mexic, Venezuela, Nigeria, Indonezia.

Unele economii avansate, in special Japonia si Germania de Vest le-au depasit cu mult pe celelalte, in special intre 1970-1980. Toate insa s-au confruntat cu inflatia crescuta, somajul ridicat si cresterea economica inceata. Transformarile produse de OPEC asupra pietei mondiale a energiei au crescut inflatia nu numai prin cresterea pretului benzinei, dar si a preturilor tuturor produselor din pertol: ferilizatori chimici, plasticul, fibrele sintetice, produsele farmaceutice. Efectul acestor preturi asupra puterii de cumparare a fost comparabil cu introducerea de taxe foarte mari. Aceasta scadere a puterii de cumparare a dus la scaderea vanzarilor si la somaj. A fost afectata intreaga economie.

Diversele probleme economice au stimulat discutii cu privire la rolul statului in economie. Partidele europene de stanga cer mai mult control si planificare. In anii 1980 o solutie a fost oferita de Guvernul Primului Ministru, Margaret Thatcher din Marea Britanie[1]. Au fost facute incercari de reducere a taxelor si a legislatiei pentru inteprinderile private si astfel au fost incurajate investitiile, a crescut productivitatea si s-a reanoit cresterea economica s-a stimulat si dezvoltarea tehnologica pentru reducerea costurilor energiei dar si sectoarele non-energetice ale economiei: tehnologia informatiei, agricultura stiintifica.

Economiile sarace au nevoie de ajutor de la cele bogate sub forma de capital si experienta tehnologica si organizatorica. De asemenea au nevoie de acces la pietele natiunilor industrializate; insa in tarile democratice e greu sa generalizezi resurse pentru a ajuta si alte tarii in special daca se confrunta cu probleme economice. De asemenea e greu de permis importul liber de produse ieftine din cauza ca produc somaj in tarile importatoare.

In general criza alimentara se manifesta din cauza productivitatii scazute a exploatariilor agricole, in special in tarile subdezvoltate, dar si din cauza cresterii populatiei. Dupa datele FAO necesarul zilnic de proteine si calorii nu este asigurat in marea majoriatate a tarilor din regiunea Anzilor, din regiunile desertice ale Africi si din tarile dens populate din Asia.

O solutie pentru acesta problema ar putea fi cresterea productivitatii solului si marirea suprafeti cultivate la nivel mondial, dar combinate si cu o mai buna distribuire a alimentelor intre tarii.

Efectele negative ale activitatii umane depasesc capacitatea mediului de anihilare a lor aparand astfel poluarea mediului natural. Economia mondiala se confrunta cu provocari serioase in mentinerea ritmului rapid de crestre din ultimii ani, principala cauza a incetinirii dezvoltarii in anul 2008 fiind evolutia pietei Statelor Unite.

Sfarsitul Bubbl-ului de pe piata americana a locuintelor (o perioada de crestere excesiva a preturior, urmata de o prabusire brusca) , amplificarea crizei creditelor, deprecierea dolarului, persistenta dezechilibrelor globale si pretul ridicat al petrolului sunt factori care vor ameninta sustenabilitatea expansiunii economice mondiale in urmatorii ani.

Avansul economic mondial a incetinit de la 3,9 % in 2006 la 3,7 % in 2007 ritm care este in continuare destul de ridicat. Pentru anul 2008, cresterea economica este prognozata la 3,4 % de aceasta data insa, riscurile in sensul unui declin accentuat fiind mult mai mari decat in urma cu un an. Principala cauza a incetinirii avansului economic este evolutia defavorabila a economiei Statelor Unite, o consecinta a declinului pietei de locuinte. Situatia din Statele Unite s-a inrautatit in trimestrul al treilea al anului 2007, odata cu intensificarea problemelor pe piata creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc, cunscuta sub numele subprime, ale caror efecte negative s-au propagat in sistemul financiar mondial.

In cazul tarilor emergente, avansul economic s-a mentinut la un nivel inalt in anul 2007, respectiv 6,9 %. Cresterea s-a accelerat la 8 % in cazul tarilor aflate in proces de tranzitie, o urmare a preturilor mai mari ale marfurilor si a cererii locale ridicate.

Conform raportului Bancii Mondiale in ultimi 15 ani, tarile in curs de dezvoltare au reusit sa mai scada din diferentele tehnologice fata de tarile bogate. Cu toate acestea, tarile cu un venit mediu au ajuns doar la 50 % din nivelul tehnologic fata de tarile bogate, iar cele sarace,doar la unul de 25 %. Datorita acestiu fapt, numarul saracilor la nivel mondial ( bazat pe standardul de 1 dolar pe zi) va scadea de la 1,2 miliar de persoane in 1990 la 624 de milioane de persoane in 2015. In Africa subsahariana 30 % din populatie va ramane sub limita saraciei fata de 10 % cat va fi nivelul in intreaga lume al tarilor in curs de dezvoltare.

Un raport al ONU publicat in 15 mai 2008 sustine ca "economia mondiala se clatina pe marginea prapastiei". Raporul adus la zi in fiecare semestru prognozeaza ca, in 2008, cresterea economica va fi, la nivel global, de doar 1,8 %, cu mult mai mica decat in 2007, cand a fost de 3,8 %. Rapotul afirma ca si 2009 va fi un an extrem de dificil pentru economia mondiala, cu o crestere de doare 2,1 %.

Documentul redactat de specilaistii in economie ai ONU afirma ca dinamica precara a economiei mondiale va fi direct si masiv influentata de problemele cu care se confrunta acum economia americana precum si cresterea excesiva a pretului petrolului.

In ceea ce priveste economia SUA va inregistra o scadere serioasa de la 2,2 % in 2007 pana la -0,2 % in 2008. In 2009, cresterea economica negativa a SUA va fi inlocuita de un trend pozitiv, dar acesta va fi de doar +0,2 %. Evolutia economiei americane va influeta serios si climatul de afaceri din alte zone ale lumii. Ritmul resterii economice se va reduce, in Japonia, de la 2,1 % in 2007 la doar 0,9 % in 2008. Pentru Europa Occidentala, scaderea va fi si mai pronuntata, de la 2,6 % la doar 1,1 %. Cresterea comertului mondial a fost si ea mult incetinita-pana la un ritm de doar 4,7 % anual, fata de 2007- in primele luni ale lui 2008, din cauza scaderii dramatice a cererii de produse importate pe piata SUA.

In ceea ce priveste pretul petrolului acesta a atins in ziua de 22 mai 2008, cel mai mare nivel istoric din cele patru decenii de scumpiri, de 135,04 dolari pe baril, continuand avansul de aproape 20 % inregistrat de la inceputul lunii mai 2008, in urma deprecierii dolarului si a informatiilor privind scaderea stocurilor din SUA. Desi cotatiile au atins recorduri in ultimele sedinte de tranzactionare si au provocat ingrijorare la nivel international , Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) isi mentine pozita ca oferta este suficineta. Cresterea atat de mare va produce consecinte ce se fac deja resimtite. In Indonezia s-a anuntat o majorare cu 28 % a preturilor la carburanti, pescarii francezi protesteaza impotriva scumpirii benzinei, iar comunitatea economica a statelor din Africa de Vest (Cedeo) se teme de aceasta "mare provocare" ce ameninta cresterea economica din zona. Din septembrie 2007, pretul petrolului a cresut cu 50 de dolari, iar anumiti analisti se asteapta la o continuare a cresterii. Analistii de la banca Goldman Sachs prevad o crestere a pretului la titei de pana la 200 de dolari per baril pana in 2010.

Majorarea pretului petrolului afecteaza o economie mondiala ce este mult mai vulnerabila, o crestere de 10 dolari a barilului reprezinta o incetinire de 0,4 % a cresterii economice americane si una mai redusa pentru economiile din Asia si Europa. Economiile emergente vor fi mai putin afectate decat economiile dezvoltate deoarece cererea este relativ izolata de fluctuatiile preturilor datorita subventiilor.

Productia mondiala de petrol ar trebui sa scada mai mult decat se estimase ca va scadea din prezent pana in 2030. Pana acum s-a estimat o crestere regulata a productiei, de aproximativ 166 milioane barili pe zi pana in 2030, fata de 87 milioane barili pe zi in prezent.

Conform acestui studiu in curs, lipsa investitiilor din sectorul petrolier nu trebuie sa permita atingerea acestui obiectiv, iar productia trebuie sa depaseasca 100 milioane de barili pe zi. Piata petroliera este la ora actuala extrem de tensionata din cauza cresterii cererii din partea tarilor emergente precum China si India, iar ingrijorarile afecteaza productia. Pretul petrolului a depasit 100 dolari/baril pe 2 ianuarie 2008, iar anumiti analisti din sectorul petrolier estimeaza ca pretul titeiului va atinge 200 dolari/baril in urmatorii doi ani. AIE reprezinta interesele principalelor tai consumatoare de energie, spre deosebire de OPEC, ce reprezinta cei mai importanti producatori de petrol

1.2. Economia Asiei

Unele state inregistreaza succese economice remarcabile, dezvoltandu-si anumite ramuri in ritmuri deosebite (China), altele au cunoscut o evolutie spasmotica (Asia de Sud Est), sau o recesiune accentuata (tarile Sahelului).

A doua jumatate a secolului XX a fost marcata de expansiunea economica spectaculoasa a unui grup de state din Estul si Sud-Estul Asiei, cu o dinamica economica ascendenta, rapida si extrem de eficienta , grup cunoscut si sub denumirea de Dragonii Economici ai Asiei. S-a creat astfel cel de-al treilea pol al economiei mondiale ( pe langa Europa si Asia), la care se ataseaza progresiv China tara cu un dinamism economic fara precedent ,care o propulseaza treptat spre varfurile economiei lumii. Daca pana nu de mult , acum cateva decenii , factorii naturali ( resurse, clima, sol) si umani erau preponderenti, in prezent factorii care determina dezvoltarea economica sunt cei politici si financiari. Factorul uman a avut un rol determinant in dezvoltarea Japoniei, a dragonilor ,Chinei unde un potential uman deosebit a intrat in angrenajul complicat al economiei de piata standardizandu-si productia industriala la nivele ridicate ale calitati si adaptandu-se perfect la cererea mondiala. Evolutia ascendenta a dragonilor a fost favorizata si de pozitia Americii fata de China ,pe care a inconjurat-o cu state puternic dezvoltate, prin investiti straine in zona.

Alaturi de Japonia, numele unor tarii mici ( Hong- Kong- actualmente inclus in China, Corea de Sud, Singapore, Taiwan, Macao) au devenit simbolice pentru succesul lor economic contemporan si au primit apelativul de "dragoni economici".

Secolul XXI este al Asiei. In timp ce economia americana intampina tot mai multe probleme, state precum China , India si Japonia sunt in plina ascensiune.

Regiunea asiatica a avut o crestere economica dinamica in ultimile decenii. Ultimile state ce au intrat in acest pol de crestere economica sunt Idia si China, ce isi bazeaza dezvoltarea economica industriala pe importurile de materii prime, in speial combustibili si materii prime industriale. Deoarece pertenerii comerciali sunt reprezentatii de alte state in curs de dezvoltare , modificarile de crestere economica in China si India vor influenta major performantele economice ale partenerilor comerciali. Se ridica astfel problema cresterii economice sustinute a acestor doua mari economii pe termen mediu si lung.

In termeni de PIB pe locuitor, atat China cat si India mai au mult pana sa se apropie de nivelurile inregistrate in economiile dezvoltate. Dar potentialul lor de a recupera este enorm. Pentru a-l atinge, este important pentru ambele tarii sa-si imbunatateasca productivitatea muncii si sa se asigure ca toate segmentele populatiei participa la realizarea cresterii economice. Cresterea veniturilor din exporturi este esentiala pentru eradicarea saraciei si a obtinerii acceptului tuturor nivelurilor sociale pentru schimbarile structurale ce se impun. Formarea capitalurilor fixe depinde si de previziunile unei evolutii favorabile a cererii pe termen lung, nu numai de exporturi, ce sunt considerate raspunzatoare pentru situatia economica mondiala si a schimbarilor in competitivitatea internationala"

Cresterea economica sustinuta din cele doua tari si ridicarea nivelului de trai au fost insotite de o sporire a ponderii Asiei in exporturile mondiale. Structura comertului indian va urma modelul chinezesc daca si industrializarea va evolua ca in alte economii asiatice cu dezvoltare economica ratida.

Utilizarea metalelor a sporit foarte mult in China in ultimile patru decenii, chiar peste ritmul de crestere al PIB-ului, in timp ce in India a ramas relativ slaba, ceea ce reflecta ritmul de industrializare si ponderea scazuta a investitiilor in infrastructura.

India nu s-a confruntat cu acelasi boom si in domeniului volumului exporturilor, ca al celorlalte economii asiatice. A devenit un lider in exporturile de sofrware si tehnologia infotmatiei, in special catre SUA, dar nu e sigur ca ponderea acestui domeniu in total exporturi poate sa creasca si pe viitor. In urmatorii ani e posibil ca valoarea absoluta a serviciilor exportate sa creasca dar dinamismul exporturilor de produse manufacturate e putin probabil sa se imbunatateasca.

Obiectivul pe termen lung al Asiei ar trebui sa fie o uniune monetara cu o singura moneda . In pofida faptului ca Asia a fost regiunea cu cea mai rapida crestere economica in ultimile decenii, exista in regiune mari disparitati in ceea ce priveste nivelul veniturilor, standardul de viata si conditiile socio-economice. Asia in dezvoltare este de asemenea casa a peste 1/3 din saracii lumii

Cresterea economica

Cresterea economica s-a produs in pofida tuturor constrangerilor; restrictiile de politica monetara si fiscala nu au influentat major ratele dobanzilor, acestea ramanand in continuare scazute, cresterea economica in regiune fiind in medie de 8,2 % in anul 2006. Subventiile directe si indirecte si pretul energiei au temperat inflatia dar au mentinut deficitele bugetare la nivele ridicate si au contribuit la o crestre a cererii populatiei.

Cu exceptia Nepalului, care abia acum iese din conflictul politic, cresterea in intreaga regiune a fost puternica in special in prima jumatate a anului. In India, PIB-ul a crescut cu 9,3 % in primul trimestru, ca urmare a sectorului industrial si a unei productii de servicii insemnate. Reflectand partial efectul de crestere al vanzarii de textile si imbracaminte, dupa ce i-au fost impuse Chinei o serie de restrictii la expoturi, exportul din regiune a crescut cu peste 30 % in prima jumatate a anului, raportat la aceesi perioada a anului anterior. Inceputul favorabil al sezonului musonic arata posibiliatea obtinerii unei productii agricole bune si deci a unor venituri mai mari si din agricultura.

In perioada 200-2007 PIB-ului regiunii tot de 8,2 % sau de 6,4 % daca sunt exceptate India si Pakistanul. In Maldive, reluarea turismului si eforturile de reconstructie post-tsunami se asteapta sa contribuie la o crestere de 19 % a PIB-ului, in timp ce o noua uzina hidroelectrica va aduce o crestere de 10 % in Bhutan.

In ciuda politicilor fiscala si monetara restrictive in India si Pakistan si a cererii scazute de exporturi din partea SUA, ratele scazute ale dobanzilor, fluxului internationale de capital strain si deficitele guvernamentale ridicate, se asteapta sa determine in continuare o cerere ridicata. Daca adaugam si efectele intarziate ale crestereii pretului petrolului, ce vor intretine presiunile inflationiste in regiune si vor sustine cresterea rapida a importurilor, concluzionam ca sectorul extern va avea o contributie redusa la dezvoltare, iar cresterea economica in regiune s-ar putea tempera, ajungand la aproape 7 % in anul 2008.

Tabel nr.1

Asia de Sud: previziuni pentru anul 2008

(modificare anuala procentuala)

Sursa: Global Economic Prospects 2007, World Bank, pag

Investitiile straine directe

Intrarile de ISD in Asia de Sud, de Est si de Sud- Est, inclusiv Oceania, au atins cote si mai inalte in 2005- 165 de miliarde de dolari SUA- reprezentand o crestere de 19 % fata de anul 2004 . Regiunea si-a continuat cresterea esconomica si a devenit tot mai atractiva pentru investitorii straini. In plus, zona a devenit un loc fierbinte al CTN care investesc in servicii financiare si in industria tehnologiilor de varf.

China a fost din nou cel mai mare receptor de investitii straine directe din regiune, dar si cel mai mare receptor dintre toate tarile in curs de dezvoltare din lume. Intrarile de ISD din China s-au ridicat la 72 miliarde de dolari SUA. Numai ISD nefinanciare s-au ridicat la 60 de miliarde de dolari SUA, inregistrand un declin urias, in timp ce fluxurile catre serviciile financiare s-au ridicat la 12 miliarde de dolari, cresterea datorandu-se investitiilor masive in bancile chinezesti, Hong Kong (China) si Singapore si-au pastrat pozitia de al doilea, respectiv al teilea receptor major din regiune, atragand investitii straine directe in valoare de 36, respectiv 20 milioane de dolari SUA.

Mai multe state membre ale Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) au intregistrat de asemenea cresteri ale fluxurilor de ISD. De exemplu, intrarile de ISD din Indonezia au acrescut cu 177 %, pana la 5,3 miliarde dolari. Marile fuziuni si achizitii transfrontaliere, asa cum este cazul achizitiilor firmei Sampoerna de catre Philip Morris, explica acest salt.

Regiunea atrage tot mai multe investitii "de calitate inalta", menite sa dezvolte activitati de cunoastere intensive si cu valoare adaugata sporita. Intel isi extinde serviciile de montaj si testare din China si Malaiezia si intentioneaza sa investeasca 300 de milioane de dolari SUA in Vietam pentru a construi prima fabrica de semiconductori din aceasta tara. In China ,ISD in sectorul manufacturier se reorienteaza acum catre tehnologiile avansate. Si tot in China Airbus intentioneaza sa construiasca o linie de asamblare a avionului A320.

Dupa valul din 2004, iesirile de ISD din regiune au scazut in 2005 cu 11 %. Totusi, acestea au ramas relativ insemnate (68 de miliarde de dolari SUA). Conform Raportului Mondial al Investitiilor 2006, care acorda o atentie speciala tailor in curs de dezvoltare si in tranzitie in postura de surse importante ale investitiilor straine directe, recenta crestere a CTN din aceste tari a fost determinata in special de companii avand sediul principal in taile asiatice in curs de dezvoltare.

Asia de est si cea de sud-est gazduieste aproximativ patru cincimi din primele 100 de corporatii transnationale din tarile in curs de dezvoltare.

Tabel nr.2

Primele 10 CTN nefinanciare din tarile in curs de dezvoltare din Asia, clasificate dupa activele straine , 2006 (milioane de dolari SUA)

Sursa: World Investment Report 2006, de pe site-ul Natiunilor Unite

Multinationalele Sudului extind raza de actiune a globalizarii si potenteaza schimbarea naturii inegale a economiei mondiale. Insa un pot face asta singure. Energiile, puterea si initiatileve lor trebuie sa fie insotite de politici nationale, parteneriat public-privat si mentinerea in centrul preocuparilor a reducerii lor.

Noile economii industrializate din Asia si anume Hong Kong (China), Republica Coreea, Singapore si provincia chineza Taiwan au ramas- in pofida unui regres semnificativ al iesirilor de ISD din 2005-principala sursa de ISD din tarile in curs de dezvoltare. Intre timp, cresterea rezervelor valutare ale Chinei a stimulat si cresterea rapida a iesirilor de ISD din aceasta tara, contribuind la reconturarea tiparului de fluxuri din Asia.

Iesirile de ISD din Asia de sud, de est si de sud-est se axeaza inca pe servicii, desi o proportie tot mai mare a iesirilor de capital din regiune a vizat resursele naturale si manufacturile. In ceea ce priveste fuziunile si achizitiile transfrontaliere, cota combinata a sectoarelor manufacturier si primar a cresut semnificativ-de la 29 % in 2004 la 54 % in 2005. Companiile asiatice de energie, mai ales cele din China si India si-au sporit eforturile de achizitionare a activelor petroliere. Compania Nationale Petroliera din China (CNPC) a achizitionat in august 2005 PetroKazakhstan contra sumei de 4,2 miliarde de dolari SUA- de departe cea mai mare afacere din industria petroliera si de gaze naturale incheiata de o companie provenind dintr-o tara in curs de dezvoltare sau cu economie in tranzitie.

Cresterea economica rapida din Asia de sud, de est si de sud-est nu prea da semne de incetinire si se asteapta o viitoare expansiune a investitiilor straine directe catre si din regiune. Intrarile de ISD din India au luat avant in ultimii ani, iar perspectivele tarii de atragere a investitiilor straine directe sunt promitatoare. Se asteapta, de asemenea , ca investitiile straine directe sa isi continue evolutia in Asia de Sud-Est, in special in tarile cu costuri relativ scazute. O data cu intarirea sprijinului guvernamental si cu incheierea unor fuziuni si achizitii transfrontaliere majore, cesterea investitiilor straine provenite din China poate continua.

2. China - motor al cresterii mondiale

2.1 Crestere economica

Populatia enorma si cresterea rapida a economiei Chinei au captat atentia mondiala datorita provocarilor si, de asemenea, ocaziilor ce le reprezinta. China este o piata vasta in plina ascensiune dar este prudent sa nu se exagereze in ceea ce priveste importanta sa. China va continua sa ramana o economie relativ saraca pentru inca o anumita perioada de timp si indepartarea sa de Canada, limiteaza in mod natural, partea din piata ce este deservita de catre Canada. China este un concurent la preturi scazute pentru intreprinderile canadiene, nu numai in Canada ci deasemenea si pe pietele cele mai importante. Amenintarea este deasemenea prezenta asupra muncitorilor ce trebie sa faca fata unei probleme ce o reprezinta mana de lucru chineza, ce accepta sa lucreze la o fractiune din salariul canadian si firmele ce transfera productia in China. Totusi acasta teama nu trebuie sa fie exagerata deoarece China trebuie sa-si invinga propriile temeri in ceea ce priveste continuarea concurentei si dezvoltarea de avantaje.

De fapt, China a fost cea mai mare economie de-a lungul unei bune parti a istoriei cunoscute. Pana in secolul XV, China a avut cel mai mare venit pe cap de locuitor si a fost liderul in tehnologie al epocii. Dar apoi, pe neasteptate, si-a intors spatele lumii. Conducatorii sai au impus limite stricte asupra comertului international si au inasprit controlul lor asupra ramurilor economice. In 1820 ea detinea 30% din PIB-ul mondial. Totusi, in 1950, dupa un secol de anarhie, de dictatura militara, de ocupatie straina, dupa razboiul civil si conflictul cu Japonia, partea sa din productia mondiala a scazut sub 5% (toate cifrele masurate la paritatea puterii de cumparare).

Evolutia economica a Chinei de-a lungul ultimului sfert de secol poate fi explicata prin rate ale investitiilor ridicate si migrarea lucratorilor de la forme de subzistenta, unde productivitatea lor marginala se apropie de zero, catre fabrici mai productive in industrie. Dar cresterea economica a Chinei nu se bazeaza doar pe forta de munca ieftina: salariile sunt mai mici in India si Vietnam. China are de asemenea avantajele unei infrastructuri bune, a unei forte de munca educate, a unei rate a economisirii disponibila pentru investitii financiare si, cel mai important, are o economie extrem de deschisa.

2.2. Evolutia si structura comertului exterior

Nivelul exporturilor a generat in ultimul sfert de secol o crestere medie a economiei de 9,6%. In 2005 exporturile chineze au crescut cu 28,4 %, atingand 631,6 miliarde de euro, in timp ce importurile s-au redus cu 17,6%, fiind evaluate la 547 miliarde de euro.

China si-a consolidat pozitia de lider de piata in regiunea asiatica, exporturile Asiei catre China crescand in 2005 cu 13 procente. In numai patru ani ponderea Chinei in importurile si exporturile Asiei s-a dublat.

Comertul Chinei a crescut cu 28% in privinta exporturilor si cu 18 % in privinta importurilor in 2005 fata de 2004, inregistrand astfel, cele mai accelerate ritmuri de dezvoltare a comertului, comparativ cu celelalte state ale lumii. China ocupa locul al treilea in ierarhia mondiala in privinta exporturilor si importurilor de produse manufacturate, in 2005 devansand Japonia, atat valoric, cat si in privinta ritmului de crestere (29% la exporturi si 15% la importuri). In 2005 comertul Chinei cu produse agricole detinea o pondere redusa, de 0,5% din comertul mondial de marfuri. Combustibilii si produsele industriei extractive constituie o grupa care a inregistrat cel mai mare ritm de crestere (35%) si valorile cele mai ridicate la importuri provenite din Asia, America de Nord, Europa sau Africa, fapt care confirma rolul Chinei in cresterea cererii mondiale la aceasta grupa de produse.

In 2005, China a urcat in topul mondial, ajungand pe locul al treailea, dupa SUA si Germania, atat la importuri cat si la exporturi.

China a detinut in 2005 o pondere de 7,3% in exporturile mondiale de marfuri si 6,1% din importuri. Inca din 1978 China a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere anuala (9%), cu mult mai mare fata de cel inregistrat de unele tari dezvoltate.

Grafic nr.1. Principalii exportatori in comertul mondial cu marfuri

Sursa : Adaptare dupa WTO,International Trade Statistics,2007

Aceasta noua politica de deschidere a avut drep rezultat "incurajarea intrarii masive in tara a capitalului strain si a noilor tehnologii".[8] Guvernul chinez vizeaza in special SUA, ca principala sursa de capital si tehnologie.

Grafic nr.2. Principalii importatori in comertul mondial

Sursa : Adaptare dupa WTO,International Trade Statistics,2007

Reformele care au inceput in 1978 au facut din China un loc atragator pentru afaceri si au facut din China "noul atelier al lumii". Exporturile de marfuri chineze aproape s-au dublat numai in cursul urmatorilor zece ani si au cunoscut o crestere rapida in special dupa ce China s-a alaturat OMC-ului in 2001.

Partea din exporturile mondiale de marfuri ale Chinei a trecut de 2, 9 % in 1995 la 7, 4 % in 2005.

China afiseaza un important excedent comercial relatv fata de Statele Unite si Uninuea Europeana dar deasemenea si un deficit relativ fata de vecinii sai asiatici. China afiseaza un excedent comercial foarte important fata de Statele Unite ( 138,0 miliarde de dolari americani in 2005) datorita exporturile de marfuri de trei ori mai important decat importurile. China exporta in Uniunea Europeana aproape dublu decat importa, asigurand astfel un surplus de 84, 9 miliarde de dolari americani in 2005.

China afiseaza excedente comerciale relative fata de Canada usor ridicata (50 de miliarde de dolari americani) datorita exporturilor in canada din valoarea importurilor canadeai in China.

Totusi China inregistreaza un deficit comercial relativ fata de majoritatea vecinilor apropiati.

In 2005 volumul total al exporturilor si importurilor a fost la nivel record, Republica Populara Chineza a obtinut recordul perioadei de reforma , adica 1422 milioane de dolari americani din care 762 milioane de dolari export iar 660 milioane de dolari import fata de numai 20 de milirde export plus import realizat in anul 1978 anul de pornire al reformelor.In 2006 China a inregistrat un exgedent comercial record de 177, 5 miliarde de dolari americani , excedent ce a depasit cu 74 % pe cel din 2005. afaceri si au facut din China "noul atelier al lumii"

De la inceputul anului si pana in prezent, valoarea investitiilor straine directe in China s-a ridicat la peste 25 de miliarde de dolari, in crestere cu 9,87% fata de acelasi inteval din 2006. In intervalul ianuarie-februarie 2008, investitiile straine directe in China au sporit cu 75%. Investitiile straine directe in China au crescut cu 38% in februarie 2008, la 6,9 miliarde de dolari.

In primele doua luni ale anului 2008 investitiile straine directe in China au crescut cu 75% la 18,1 miliarde de dolari. Investitorii sraini sunt atrasi de China datorita costruilor mici de pe piata muncii.

Aceasta noua politica de deschidere a avut drep rezultat "incurajarea intrarii masive in tara a capitalului strain si a noilor tehnologii".[10] Guvernul chinez vizeaza in special SUA, ca principala sursa de capital si tehnologie.

Produsele chinezesti sunt prezente in marile supermarketuri americane sau europene, iar companiile chineze achizitioneaza firme renumite si incep sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala. SUA si Japonia, tari care au dominat piata mondiala in ultima jumatate a secolului XX, inregistreaza in ultimii ani incetiniri ale cresterii economice. In prezent incep sa se afirme noi economii in crestere, ca cea a Chinei, a Rusiei sau a Indiei.

Taxele vamale ale Chinei au scazut de la 41% in 1992 la 6% dupa ce s-a alaturat Organizatiei Mondiale a Comertului in decembrie 2001, facand disponibila cea mai scazuta taxa de protectie din toate tarile in curs de dezvoltare.

2. Investiti straine directe

Dintr-o economie aparent fara investi staine directe la sfarsitul anilor 1970 , China a devenit prima destinatie a ISD din tarile in curs de dezvoltare si pentru multi ani, a doua destinatie din lume dupa Statele Unite. Economisti au ajuns la concluzia ca afluenta de ISD catre tarile caracterizare de un mediu macroeconomic stabil , de angajament pentru reforme economice si de conditii favorabile unei productivitati ridicare cum ar fi: cost scazut al mainii de lucru si infrastructura de calitate.

Huang (2002) afirma ca puternicul aflux de ISD nu este neaparat un semnal pozitiv in masura in care el corespunde in parte distorsiuniol existente in sistemul bancar.

Intreprinderile private chineze sunt adesea discriminate in ceea ce priveste protectia drepturilor de proprietate si de oportunitate de intrare pe piata, in comparatie cu intreprinderile publice si straine. In pofida capacitatii ridicate a sectorului bancar, numeroase intreprinderi particulare sunt excluse de pe piata de credit in conditiile in care inprumuturile bancilor de stat sunt determinate prin ratiuni politice mai curand decat din motive comerciale.

Aceste practici partinitoare ii obliga pe intreprinzatorii privati sa gaseasca un investitor strain. In acest caz beneficiile investitiilor srtaine nu sunt asociate unui transfer tehnologic, unui aport de competente de gestiune sau unui aport de capital. In numeroase cazuri, rolul de investitor strain poate fi jucat de intreprinzatorii chinezi care au posibilitati si initiativa.

Investitiile straine directe (ISD) reflecta intrarea intreprinderilor straine in China atat timp cat baza pentru a servii celelalte piete si pentru a accede pe piata chineza in plina expansiune.

Stocurile de ISD din China s-au marit considerabil dupa 1992. In 2004 valoarea stocutilor de ISD ale Chinei au atins 245 miliarde de dolari americani, facand din China a unsprezecea cea mai importanta destinatie a ISD. China a atras anul trecut investitii straine directe in valoare record de 60,6 miliarde de dolari (46,3 miliarde de euro), pe masura ce importante companii de distributie si producatori de autoturisme au intrat pe piata chineza. Potrivit Minsterul chinez al Comertului in 2004 investitorii straini au investit in China aproximativ 60,6 miliarde de dolari, promisiunile de investitii ridicandu-se la 153,5 miliarde de dolari (117,2 miliarde de euro). In plus autoritatile de la Beijing au aprobat in 2004 un numar de 4664 de noi investitii din partea companiilor straine, ceea ce arata ca investitorii straini nu au fost influentati de eforturile guvernamentale de reducere a investitiilor in anumite domenii industriale care inregistreaza o crestere mult prea rapida.

In ultimii doi ani China a inregistrat un ritm de crestere anuala de peste 9%. Investitiile straine directe in China au crescut masiv in ultimii ani, in special dupa ce China a devenit membra a Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) in 2001 si a fost nevoita astfel sa elimine o serie de restrictii impuse investitorilor straini. Importanti producatori mondiali de autoturisme precum General Motors Corp. si Volkswagen AG au anuntat anul trecut planuri de investitii in valoare de mai multe miliarde de dolari in constructia de noi facilitati de productie in China.

Desi China atrage o portiune din ce in ce mai mare din investitiile straine directe la nivel mondial, SUA a ramas in continuare pe primul loc atragand anul trecut investitii straine directe in valoare de 121 de miliarde de dolari (92 de miliarde de euro)[11]. Conform UNCTAD, investitiile straine directe in China au atins in 2004 valoarea de 62 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) in crestere cu 14,8% comparativ cu 54 de miliarde de dolari in 200 Numai orasul Shanghai, principalul centru financiar al Chinei, a atras in 2004 investitii straine directe de 6,54 miliarde de dolari (cinci miliarde de euro). (A.B.)relativ incet dar au crescut brusc, trecand de la doar 39 milioane de dolari in 1981 la 38,8 miliarde de dolari in 200

2.Analiza P.I.B.-ului Chinei

Din 1978, cand Deng Xiaoping si-a indreptat tara spre o cale a reformei economice, PIB-ul ei a crescut cu o medie de 9.5% pe an, de trei ori cat este rata in Statele Unite, si mai rapid decat in orice alta economie.

In ultimile trei decenii cea mai dinamina economie din intreaga lume a fost si continua sa fie, detinand recordul mondial: Republica Populara Chineza. Cresterea sanatoasa si puternica a economiei chineze a creat o baza pentru stabilirea preturilor si a cursului monedei nationale, Yanul fata de dolarul american si alte valute convertibile, aspect benefic pentru economie si pentru viata chinezilor. In decurs de aproape trei decenii de reforme, in China din cei peste 350 de milioane de persoane cate erau in stare de saracie peste 250 de milioane au depasit acest stadiu umilitor si degradant. Cu toate acestea astazi PIB-ul/locuitor al Chinei este de doua ori mai mic decat cel al Romaniei si de aproximativ treizeci de ori mai mic decat cel al SUA.

Potrivit Biroului National de Statistica PIB-ul Chinei a ajuns in 2006 la 20,940 milioane Yani adica proximativ 2, 688 miliartde dolari americani, la o rata medie de schimb de 7, 8 Yani pentru un dolar. Practic este vorba de al patrulea an consecutiv in care China inregistreaza o crestere economica de doua cifre.

Cresterea economica de 10, 7 % in 2006 inregistrata de China este cel mai puteric ritm de crestere din ultimii 11 ani. Este cunoscut faptul ca in 2005 China a devenit a patra economie din lume, cand a trecut in fata Marii Britanii.

Tabel nr.3

Situatia PIB in China in perioada 2002-2008

Sursa : www.imf.org, World Economic Outlook Database, Aprilie 2008

Datorita masurilor luate de guvernul chinez, in ceea ce priveste cresterea economica , PIB-ul Chinei creste de la an la an. Astfel, se observa, o crestere semnificativa a PIB-ului total de 2487,7 mil dolari USD in marimi absolute, respectiv de 63,37% in marimi relative in anul 2008 fata de anul 2002.Aceasta a dus implicit la marirea PIB-ului pe cap de locuitor cu 1836,98 dolari USD in aceeasi perioada de analiza.

Principalele consecinte ale cresterii PIB-ului pe cap de locuitor au in vedere: imbunatatirea calitatii vietii individului, ridicarea nivelului de trai, cresterea sperantei de viata.

Printre cauzele care au determinat trendul ascendent al PIB-ului se pot numara: cresterea preturilor intr-un ritm mai alert decat majorarea productiei, cresterea sarcinii fiscale datorate statului, etc.

Grafic nr. Evolutia PIB-ului in China in perioada 2002-2008

Sursa : www.imf.org

2.5. Indicatori sociali: somaj, productivitatea muncii, educatie, cheltuieli sociale coruptie

Pentu a-si mentine cresterea economica China trebuie sa faca fata provocarilor de ordin social printre care somajul ridicat, educatie si sanatate slab finantate etc. In cea ce urmeaza voi prezenta principalele probleme sociale cu care se confrunta China.

Una dintre probleme este inegalitatea dintre saraci si bogati. In China 10 % din populatia cea mai bogata , castiga, in medie , de 18 ori din venitul celei mai sarace 10% din popuatia cea mai saraca. In Canada aceasta diferenta se masoara cu un factor de 10.

O alta problema este nivelul ridicat de perceptie al coruptiei. China nu face o impresie buna la acest capitol. Acest lucru se observa deasemenea si intr-un studiu din 2007 in ceea ce priveste coruptia, , in care China ocupa locul 78 dintrul total de 158 de tari.

Cheltuieli publice: Nivelul scazut de finantare in domeniul educatiei si sanatati este deasemenea ingrijorator. Sistemul de invatamand este prost finantat cu cheltuieli in acest domeniu echivaland 3,1 % din PIB.

Sursa: www.imf.org

Sistemul de sanatate al Chinei este mult mai slab de zvoltata decat cel al Canadei dar face deasemenea o impresie proasta in comparatie cu alte economii in curs de dezvoltare.