DobÂnda si renta - categoria de dobÂnda. definirea dobÂnzii

DOBÂNDA SI RENTA - CATEGORIA DE DOBÂNDA. DEFINIREA DOBÂNZII

Dobânda reprezinta venitul ce revine capitalului „lichid”, respectiv capitalului aflat sub forma baneasca.

Conditia esentiala de realizare a dobânzii este dorinta celor care poseda capital lichid de a-i împrumuta pe întreprinzatori.

În acest fel, capitalul lichid, preluat prin împrumut de catre întreprinzator se transforma în capital fizic (active fizice) cu ajutorul caruia se obtin cantitati sporite de bunuri si servicii utile societatii.

Întreprinzatorii care se împrumuta de la detinatorii de capital lichid, platesc pentru dreptul de folosinta a capitalului împrumutat.

Ca atare: Dobânda este pretul platit de debitor creditorului, pentru dreptul de folosire a împrumutului pâna la scadenta.

Sursele capitalului se împrumut

economiile populatiei concentrate în banci si care sunt utilizate de acestea în acordarea de împrumuturi

o mare parte dintre aceste economii sunt de fapt mici economii (saptamânale), care sunt utilizate de catre banci în acordarea de împrumuturi pe termen scurt. Aceste împrumuturi sunt negociate de asa-numita „piata a banilor”, termen general de institutiile bancare pentru acest tip de împrumut;

o alta parte a economiilor populatiei depozitate în banci iau calea împrumuturilor pe termen mediu si lung, împrumuturi solicitate de firme pentru extinderea activitatii lor sau pentru înfiintarea de noi unitati economice. Aceste împrumuturi sunt negociate pe asa-numita „piata a capitalului” si se vor regasi în active fizice (cladiri, masini, utilaje, etc.).

Responsabilitatea pastrarii si plasarii banilor proveniti din depunerile mici revine în întregime bancilor care capteaza astfel de resurse. Micii deponenti, traiesc cu sentimentul garantiei ca banii lor sunt bine administrati si asigurati.

Din punct de vedere psihologic, populatia unei tari sau alteia se confrunta cu doua tendinte, referitoare la comportamentul fata de propriile venituri si anume economisirea sau consumul. În acest sens, intervin o serie de aspecte specifice, de la nivelul educational si pâna la situatii conjuncturale ce pot înclina balanta catre consum sau economisire sau o combinare temporara a acestor doua componente.

economiile firmelor, ca parte din profitul realizat, care ramâne disponibil dupa ce s-au acordat dividendele

pâna la utilizarea acestor sume în noi investitii, firmele le depun la banci, care, în mod firesc, le utilizeaza  pentru acordarea de împrumuturi.

economii ale guvernului, care apar, în conditiile în care veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare

în mod firesc, aceste excedente pot fi utilizate în cadrul sistemului de creditare.

Având în vedere existenta ofertei de capital pe piata se creeaza în mod conex si o cerere de astfel de „marfa”. În acest sens, exista o grupare a cererilor pentru acest tip special de marfa dupa cum urmeaza:

cererea din partea populatiei, care solicita împrumuturi pentru procurarea de bunuri de folosinta îndelungata (locuinte, terenuri în intra sau extravilan, automobile, etc.);

cererea din partea firmelor care doresc împrumuturi în vederea dezvoltarii activitatii lor. Aceste solicitari au la baza sesizarile firmelor în sfera nevoilor de consum din societate pentru anumite bunuri si servicii;

cererea din partea organizatiilor centrale sau locale ale statului (guvern, administratii teritoriale) care vizeaza împrumuturi pentru o gama larga de activitati sociale, educatie, sanatate, comunicatii etc.

Rata dobânzii. Definirea ratei dobânzii.

Rata dobânzii exprima nivelul pretului la care poate fi dobândit împrumutul, acceptat de solicitant. Cu alte cuvinte, rata dobânzii este pretul platit pentru „bani marfa”.

Concret, rata dobânzii, se determina ca un raport procentual între marimea dobânzii totale si capitalul împrumutat adica:

unde: d = rata dobânzii;

D = dobânda totala;

C = capitalul împrumutat

Cum se stabileste în mod concret, rata dobânzii?

premise: asa cum cererea de munca depinde de productivitatea muncii tot asa si cererea de capital de împrumut depinde de nivelul de productivitate al utilajelor sau echipamentelor care for fi achizitionate în baza acestui împrumut.

efecte: rata dobânzii ce depinde în final de eficienta marginala a investitiei (EMI).

Exemplu:

cea mai tentanta investitie la care poate fi utilizat capitalul de împrumut este procurarea de utilaje care asigura o rata de revenire a capitalului de 15% anual;

un utilaj costa 100.000 unitati monetare si are durata de functionare un an;

atunci când, dupa un an, se constata ca utilizarea acelei instalatii, conduce la obtinerea unui venit suficient pentru a acoperi cheltuielile cu materii prime, materiale, salarii s.a. si mai ramân, la sfârsitul perioadei 115.000 unitati monetare atunci înseamna ca rata de reviruire (la banca) a capitalului împrumutat este de 15%;

ca atare, cele 115.000 unitati monetare, pe de o parte acopera investitia initiala a firmei (pe baza de credit) de 100.000 unitati monetare, iar pe de alta parte asigurând un venit de 15.000 unitati monetare.

Ca atare:

firmele care apeleaza la capital de împrumut vor investi în acele oportunitati (domenii) care îi vor asigura o înalta rata de revenire a capitalului;

nici o firma nu va investi în domenii care asigura o rata de revenire a capitalului mai mica de 10%;

cererea de capital de împrumut se va mentine pâna acolo unde beneficiul marginal al împrumutului (EMI) va fi egal cu costul marginal al împrumutului adica, rata dobânzii.

Atunci când se analizeaza cu atentie dobânda si mai ales rata acesteia, se constata ca acestea nu sunt numai si numai rezultatul confruntarii dintre cererea si oferta de capital, ci ele apar, în fond, ca o rasplata care se cuvine posesorilor de capital pentru simplul motiv ca, si-au amânat cu o perioada de timp consumul în folosul economisirii. Acest aspect induce rezultatul caracterului de productie indirecta al investitiei.

Asadar: Rezulta cu claritate ca rata dobânzii este o rasplata pentru economisire si asteptare.