Cresterea economica in paradisurile fiscale straine

Cresterea economica in paradisurile fiscale straine

Expansiunea enorma a activitatii economice globale incepand cu anul 1890 a avut menirea de a contribui in mod simtitor la dezvoltarea economiilor paradisurilor fiscale, intrucat avantul mondial al investitiilor straine directe a marit simtitor cererea de operatiuni in tari de acest tip, cu scopul evitarii sau diminuarii taxelor.

In graficul 1 sunt prezentate ponderile anuale ale investitiilor straine directe mondiale in nivelul venitului la nivel mondial, asa cum au fost raportate acestea prin intermediul indicilor de dezvoltare globala publicati de Banca Mondiala.

Tarile asa zise "paradisuri fiscale" au fost printre primele care au beneficiat de aceasta dezvoltare, atragand, in trecut ca si in prezent, valori disproportionate din volumul investitiilor straine la nivel mondial .

ISD/PIB (%)

Graficul 1. Ponderea investitiilor straine directe in valoarea mondiala a PIB

Irlanda ne ofera unul din cele mai bune exemple de performanta a economiei unui paradis fiscal. Irlanda a fost timp de multi ani o tara cu venituri mici comparativ cu standardele vest - europene. Economia ei s-a dezvoltat intr-un ritm alert, pe masura ce investitiile straine directe au crescut la nivel global, iar astazi Irlanda poseda unul din cele mai ridicate niveluri de trai in Europa. Irlanda are o rata a impozitului de profit foarte mica (momentan 12,5%), menita sa atraga investitii straine - unele de succes, intrucat aproape jumatate din manufacturile irlandeze apartin unor firme cu capital strain. Dupa unele studii (2002) demonstreaza ca recentele performante remarcabile ale economiei irlandeze reflecta o impletire de factori, , care include educatia si reformele macroeconomice, evolutia demografica si schimbarile de pe piata muncii, alaturi bineinteles de politica fiscala .

In timp ce succesele economice ale unor tari pot fi puse aproape cu certitudine pe seama unei combinatii extinse de factori, putem spune ca experientele fericite ale paradisurilor fiscale se bazeaza pe explozia investitiilor straine directe si pe accentuarea fiscalitatii mondiale in deceniile trecute.

Pe de alta parte, fluxurile de investitii de portofoliu au devenit din ce in ce mai receptive; FMI noteaza ca, in contextul liberalizarii contului de capital si al cresterii increderii in bursa de valori, fondurile ce pot fi investite au devenit mai receptive la oportunitatile si riscurile unui grup mai mare de regiuni si tari. Unele tari au eliminat impunerea anumitor fluxuri de investitii financiare, ca o consecinta a cresterii senzitivitatii la impunere. De exemplu, depozitele bancare americane si dobanzile titlurilor de portofoliu platite strainilor sunt scutite de taxarea americana. Aceste legi au atras mai mult de 1,1 trilioane USD, in depozitele straine, in bancile americane si au facut din Miami un centru bancar al Americii Latine .

Nota: Cifrele reflecta fluxurile private de active financiare ( actiuni si obligatiuni)

Sursa: FMI, Balanta de plati - statistici, 2001

Graficul 2. Investitiile straine de portofoliu la nivel international

Efectele competitiei fiscale asupra fluxurilor de investitii se observa cel mai bine in tarile Uniunii Europene. Tarile cu taxe ridicate, cum ar fi Germania si Suedia, au pierdut depozite bancare ale rezidentilor lor in favoarea altor tari din UE, cu taxe mai scazute asupra dobanzilor generate de asemenea depozite. In 1989, Germania a introdus un impozit de 10% pe veniturile din dobanzi obtinute de persoanele fizice, cauzand o masiva migrare de fonduri catre Luxemburg; in consecinta, deoarece a eliminat riscul de schimb valutar si a limitat diferentierea dobanzilor pe teritoriul Europei.

Trebuie spus ca nu se pot interpreta corect statisticile oficiale in privinta PIB-ului in tarile care atrag investitii straine insemnate, deoarece veniturile raportate de companii nu corespund cu castigurile ce pot fi atribuite factorilor de productie locali. In principiu, PIB reprezinta rezultatul economic produs de factori localizati inauntrul granitelor unei tari, insa, in practica, acesta ar putea fi modificat de relocarea, motivata de fiscalitate, a veniturilor raportate de catre filialele corporatiilor multinationale detinute de rezidenti straini. O alternativa ar fi sa se evolueze performanta economica in functie de Produsul National Brut, care reprezinta venitul realizat de rezidenti, si care, in principiu, nu include profiturile raportate de firmele detinute de straini.

Economiile paradisurilor fiscale difera ca marime, caracteristicile si bunastarea materiala de economiile celorlalte tari. S-a incercat o estimare printr-o functie de regresie ce determina nivelul cresterii economice (pe o baza de date ce cuprinde 199 tari). Rezultatele obtinute indica faptul ca economiile unor tari mai mari si mai bogate s-au dezvoltat mai rapid decat cele ale altora in perioada 1982 - 1999.

Totodata, din studiu a reiesit ca tarile    paradis - fiscale si-au dezvoltat economiile intr-un ritm anual de 2,3% mai rapid decat s-ar fi prevazut luand in considerare marimea si bogatia lor initiala. Acest efect important al conditiei de paradis fiscal este remarcat in studii si sustin faptul ca acestea au avut experiente economice neobisnuite intre anii '80 si '90. Asadar se poate demonstra statistic ca performanta economica a paradisurilor fiscale intre 1982 si 1999 nu poate fi atribuita in principal marimii lor sau nivelurilor initiale ale veniturilor.