Eficienta economica si sociala a

activitatilor de turism

Eficienta inseamna obtinerea unor efecte cat mai favorabile in urma unei activitati. Eficienta compara rezultatele unei actiuni cu resursele consumate pentru producerea acesteia.

Eficienta, ca expresie a legii economiei timpului, atribuie dezvoltarii productiei, determinarea cantitativa, iar prin forma sociala a a productiei si folosirii resurselor in general, determinarea calitativa. Unitatea duialectica a cantitatii si calitatii activitatii sale este o masura a dezvoltarii socioeconomice. Eficienta trebuie inteleasa ca proces, actiune, rezultat al unui ansamblu de evenimente tehnico - economice iar efectul ca o consecinta a procesului, a actiunii.

Masurarea eficientei economice se face prin raportarea efectelor la eforturile antrenate in proces, in actiune. Problema eficientei se pune peste tot unde se cheltuieste munca sociala, se consuma resurse materiale , umane si financiare. O activitate economica trebuie sa corespunda unor necesitati concrete ale societatii, sa raspunda unor cerinte reale ale vietii materiale si spirituale ale oamenilor.

Activitatea de turism, ca orice activitate umana si economica este atat consumatoare de resurse cat si producatoare de efecte. Efectele utile au un caracter complex, si deci eficienta economica este strans legata si de cea sociala.

Rezultatele activitatii de turism imbraca doua aspecte: eficienta economica si eficienta sociala, ele avand atat efecte directe cat si indirecte.

Concepte si definitii

In vederea determinarii gradului de eficienta a dotarilor turistice trebuie luate in consideratie eficienta economica, social-politica, promotionala si eficienta tehnica.

-Eficienta economica consta in determinarea incasarilor obtinute pentru sumele investite in vederea intrarii in functiune a unor instalatii si amenajari. Latura eficientei este conditionata de durata recuperarii banilor investiti, de incasarea medie pe zi-turist, etc. Eficienta economica xcreste prin diminuarea sezonalitatii utilizarii bazei materiale, prin promovarea sporturilor de iarna, a turismului de congrese, cantonamentelor sportive, etc.

-Eficienta social-politica este reprezentata de aportul pe care structurile de primire, baza materiala il ofera antrenarii unui cat mai mare numar de persoane in turismul intern si international in vederea asigurarii celor mai bune conditii de recuperare a fortei de munca, rolului de ambasador cultural si al pacii ce revine turismului international. Aspectul social rezida si din faptul ca marea majoritate a turistilor sunt antrenati in turismul organizat , o mare parte prin intermediul sindicatelor si organizatiilor de tineret.

-Eficienta promotionala consta in imaginea pe care turismul si-o formeaza asupra ofertei turistice, in urma sejurului in tara, imagine care poate participa la formarea unei pareri generale favorabile si poate avea un eficient efet promotional.

-Eficienta tehnica a solutiilor de constructii si instalatii adoptate reprezinta modalitatile de reflectare a functionalitatii propriu-zise a instalatiilor si amenajarilor. Ea este de asemenea, determinata in functie de durata functionarii fara reparatii, termenele necesare pentru remedierea unor defectiuni , costul realizarii unor reparatii sau remedieri, elemente care influenteaza atat eficienta economica, cat si cea promotionala.

Turismul, importanta ramura a economiei nationale, caractarizata printr-un larg evantai de activitati, are sarcini multiple pe linia cresterii eficientei sale economice sociale, a sporirii aportului sau la produsul intern brut, la echilibrarea balantei comerciale si de plati, paralel cu asigurarea unor conditii bune de odihna si recreerea turistilor romani si straini.

Eficienta reprezinta raportul dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui si se bazeaza pe relatia

Q- volumul anual al productiei obtinute (valoric) ;

C- volumul anual al cheltuielilor de productie

E- eficienta economica

Eficienta presupune ca fiecare activitate sa corespunda unor nevoi reale, sa asigure recuperarea cheltuielilor sale, sa fie rentabila, sa contribuire la realizarea de profit

Profitul se calculeaza ca excedent al pretului cu care se vinde un produs peste cheltuielile de productie efectuate de agentii economici.

Se calculeaza urmatoarele forme:

-profilul brut (total), ca diferenta dintre incasarile obtinute intr-o anumita perioada din vanzarea produselor si serviciilor a cheltuielilor eferente de producerea acestora.

-profilul net este aceea parte a profilului brut care se inregistreaza, el obtinandu-se din vanzarea bunurilor si serviciilor si a cheltuielilor aferente de producerea acestora, dupa adoptarea diferitelor scazaminte prevazute de lege sau a eventualelor pierderi.

Raportul procentual din masa profilului (P) si costul de productie (C₁) reprezinta rata profilului:

Rata profilului are doua limite - maxim si minim.

Limita minima reprezinta rata profilului marginal ca satisfacatoare pentru a accepta continuarea activitatilor.

Limita maxima marcheaza inceputul scaderii volumului vanzarilor.

Pe langa efectele - economice si sociale- directe, turismul determina obtinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei (industrie, agricultura, transporturi, etc), in asa numitul efect multiplicator.

Sistem de indicatori ai eficientei economice in turism

Referitor la eficienta economica aceasta se poate referii la:

-Indicatorul sintetic al eficientei intemeiat pe venitul net la nivelul unitatilor si respectiv venitul national la scara intregii societatii, intregii economii.

-Sistemul de indicatori in ideea surprinderii intregului continut al eficientei oricarei activitati economico-sociale.

Construirea sistemului de indicatori ai eficientei activitatii de turism se bazeaza pe principiile generale ale calculului eficientei, pe structura resurselor utilizate, pe componentele efortului si efectelor.

Deoarece produsul turistic este rezultatul unui ansamblu de activitati specifice, sistemul de indicatori si metodologia de calcul si analiza a eficientei economice se diferentiaza in functie de natura prestatiei.

Principalii indicatori utilizati in analiza, urmarirea si proiectarea diferitelor loturi ale activitatii turistice sunt:

A).Indicatori generali

-volumul incasarilor totale, din care: incasari in devize libere.

-incasarea medie pe turist si incasarea medie pe zi/turist.

-cheltuieli totale

-venitul net (profitul) determinata ca diferenta intre incasari si cheltuieli sau ca raport intre masa profilului si mijloacele care lau creat, respectiv rata profilului sau rata rentabilitatii (valoarea relativa)

Rata rentabilitatii se calculeaza cu relatia:

in care:

P-profitul;

V_i-volumul total al incasarilor

sau

in care:

P-profilul;

C_h-volumul cheltuielilor

sau

in care:

P-profitul;

E_f = fonduri fixe;

M_c = mijloace circulante

-Gradul de utilizare a fortei de munca este redat de productivitatea muncii W, determinat astfel:

V_I-volumul total al incasarilor;

N-numarul mediu al lucrarilor /an

-Aportul net valutar se determina prin scaderea platilor valutare legate de activitatea turistica din totalul incasarilor valutare din turism. Sub forma relativa, ca rata, formula de calcul este:

P_v-profitul in valuta;

I_v-volumul incasarilor valutare totale.

B). Indicatori ai eficientei activitatii de cazare

In structura serviciilor turistice, cazarea ocupa primul loc, cu cca.40 % din volumul total al realizarilor economice. Se cunosc cativa indicatori specifici: incasarea medie pe un loc de cazare, profitul mediu pe un pat, etc.

Cel mai important indicator de apreciere a eficientei activitatii de cazare este coeficientul de utilizare a capacitatii (CUC) calculat ca raport intre capacitatea de cazare efectiv ocupata la un moment dat sau intr-o perioada (numar turisti; numar innoptari, numar zile turist) si capacitatea de cazare maxim posibila (numarul de locuri si numarul de zile calendaristice de cazare) dupa formula:

in care:

NZT - numar zile turist;

C_max-numar zile calendaristice de functionare

C.Indicatori de eficienta a alimentatiei

-Rata rentabilitatii in alimentatie exprima volumul profilului obtinut la fiecare mie de lei desfacere in alimentatia publica. Se calculeaza in doua moduri:

a).ca raport procentual intre masa profilului (P) si volumul de desfaceri (D).

b).ca diferenta intre cota medie (procentuala) de adaosuri (abateri) comerciale (A), folosite de unitatile de alimentatie si nivelul mediu (procentual) al cheltuielilor de productie si cieculatie inregistrat de acestea (C)

R = A C

Avand in vedere sistemul de formare a preturilor de alimentatie, valoarea lui (A) din formula de mai sus provine din raportarea unei mese absolute (in lei) a unor venituri brute (rabat, adaos, TVA, etc) , la pretul final de vanzare in alimentatie (compus din pretul de 'alimentatie' + venituri brute).

Alti indicatori (partiali) de eficienta utilizati in alimentatie: productivitatea muncii, gradul de utilizare a timpului de lucru, fluctuatia personalului, nivelului de calificare, raportul dintre personalul operativ si cel tehnico-administrativ, desfacerii medii pe mp suprafata comerciala, pe un loc la masa, la 1000 lei fonduri fixe, coeficientul de utilizare a utilajelor, etc.

D.Indicatorii eficientei activitatii de transport turistic, se calculeaza in functie de forma de exploatare:

a).pentru parcul propriu:

-coeficientul de utilizare a parcului (Cup), ca raport intre numarul de zile active - masina Za si numarul de zile calendaristice - masina Zc

-coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (C_uc) - ca raport intre capacitatea efectiva folosita (C_km - numar calatori - kilometru) si capacitatea teoretica (L_km - locuri - km).

-Parcursul mediu (P_m) ca raport intre parcursul total (P_t) efectuat intr-o anumita perioada (zi, luma, an) de toate mijloacele de transport ale parcului si numarul de masini - zile lucratoare (N_mza).

b).pentru mijloacele destinate inchirierii (autoturism in sistemul Rent - a - Car).

Incasarea medie pe automobil, pe zi - masina - inventar, pe zi - masina - activa (in lei sau valuta).

E.Indicatori de eficienta economica utilizati la fundamentarea investitiilor turistice noi.

-Valoarea investitiei - totalitatea cheltuielilor necesare pentru pregatirea, executia si punerea in functiune a obiectivelor de investitii si se prevad in devizul general al lucrarii.

Cota-parte din valoarea investitiei, care este utilizata pentru realizarea lucrarilor de constructii, instalatii si montaj - utilaje, este denumita valoarea de constructii - montaj.

-Capacitatea - numarul locurilor de cazare si de alimentatie publica sau in mp destinate altor functii (magazine, sali polivalente, piscine, birouri, alte destinatii, etc).

-Investitia specifica (IC_S) - volumul de investitii necesar pentru realizarea unui loc de cazare, sau a unui loc la masa in alimentatie.

a) Pentru cazare si alimentatie se folosesc formulele:

I^c,a_s - investitia specifica pentru cazare (alimentatie)

I_c,a - volumul investitiilor pentru cazare (alimentatie)

N_c,a - numarul locurilor de cazare (masa)

b) Pentru fundamentarea proiectelor de investitii se foloseste relatia:

-Durata de realizare a investitiei este perioada de timp de la inceperea executiei pana la punerea in functiune (in ani sau luni).

-Volumul incasarilor totale - totalitatea incasarilor in lei, ce se vor realiza dupa punerea in functiune a obiectivului din activitatea de prestatii hoteliere, alimentatie publica, unitatile comerciale sau din alte activitati de prestatii ce se efectueaza in cadrul obiectivului.

-Volumul incasarilor valutare - totalitatea incasarilor in valuta dupa punerea in functiune a obiectivului.

-Volumul cheltuielilor totale - totalitatea cheltuielilor in lei pentru desfasurarea activitatilor de prestatii si desfacere din cadrul obiectivului.

-Volumul acumularilor totale (venitul net) eficienta cu care isi va desfasura activitatea obiectivul, dupa punerea in functiuneAcumularile (A_t) se determina prin diferenta dintre totalul incasarilor si totalul cheltuielilor, la care se adauga impozitul pe circulatia marfurilor, respectiv:

A_t = I_t - C_t+ TVA

A_t- volumul acumularilor;

I_t - total incasari;

C_t - total cheltuieli;

TVA - taxa pe valoare adaugata.

-volumul beneficiilor (B_t) - se calculeaza dupa formula:

B_t = I_t - C_t;

Bt - volumul beneficiilor;

-Rata profitului (R_b) (rata rentabilitatii) - rentabilitatea obiectivului, respectiv capacitatea acestuia de a-si acoperi cheltuielile din propriile incasari si de a obtine un profit . Rata profilului arata rezultatele financiare ale obiectivului in raport cu incasarile si va fi data prin relatia:

Rb - rata profitului

B_t- profitul total (volumul beneficiilor)

I_t - incasari totale.

Durata de recuperare a investitiei totale (D) se exprima in ani (luni) si se calculeaza de la profit sau de la acumulari, dupa relatiile:

a)      daca se au in vedere beneficiile:

Db- durata de recuperare din beneficiu

I_k - valoarea de investitie totala majorata cu efectul imobilizarii;

P_t - volumul profitului annual.

b)      daca se au in vedere acumularile:

;

Ik - valoarea de investitie totala,

A_t - volumul acumularilor anuale

D_a - durata de recuperare din acumulari

3.Evaluarea rezultatelor solutiilor

Restructurarea turismului romanesc determina schimbari esentiale in cadrul acestuia, cu efecte pozitive importante o]pe plan economoic, social si ecologic.

Determina schimbari esentiale in cadrul acesteia, cu efecte pozitive pe plan economic, social si ecologic.

Efecte social-economice directe - se pot mentiona:

-circulatia turistica interna va creste, va duce la cresterea cu precadere a turismului de sfarsit de saptamana, cu o crestere substantiala a incasarilor in lei.

-deschiderea larga a Romaniei fata de lumea exterioara - cresterea numarului de turisti straini care vor vizita Romania, ducand la cresterea incasarilor valutare.

vor avea loc modificari importante in structura turistilor straini, in sensul cresterii ponderii celor ce vor calatorii pe cont propiu .

cresterea numarului de oameni politici si al celor de afaceri care vor veni in tara si marirea volumului de turist-zile ce se vor inregistra in turismul international vor determina sporirea incasarilor valutare din aceasta activitate, astfel ca la sfarsitul acestui secol se va conta pe incasari ce vor depasi 800-900 mil USD. Din datele statistice actuale se desprinde clar discrepanta intre tara noastra si tarile europene, ata dezvoltate cat si vecine, desi potentialul turistic al Romaniei este cel putin tot atat de valoros ca al oricarei tari din Europa si din lume.

Masuri concrete pentru cresterea efectului economico-social

-cresterea gradului de confort la toate unitatile hoteliere;

-imbunatatirea infrastructurii generale si turistice;

-imbunatatirea calitatii serviciilor (pregatirea manageriala si profesionala pentru lucratorii din turism):

-o imagine favorabila a Romaniei in Europa si in lume, pentru a da incredere a firmelor straine sa organizeze calatorii cu destinatia in Romania.

-relansarea turismului organizate pe baza contractuala cu firme de prestigiu si reputatie pe piata externa (pentru a ajunge la 1 milion turisti si 10 mil.inoptari anual.

-diversificarea gemei de servicii suplimentare pentru marirea atractiei ofertei turistice romanesti.

-construirea a noi unitati hoteliere de 3,4 si 5 stele. Pentru o capacitate care sa insumeze 15 - 20000 paturi in orase si in statiuni;

-dezvoltarea turismului de reuniuni si de vanatoare ;

-promovarea ofertei turismului romanesc pe piata externa;

-lansarea unor programe soc pentru atragerea turistilor cu venituri ridicate (ex. programul DRACULA).

In ce priveste alimentatia, printre caile ce se impun a fi mentionate sunt: reducerea periodica a incadrarii unitatilor in diferite categorii, folosirea intensiva a spatiilor; dotarea corespunzatoare cu utilaje a unitatilor; cresterea productiei si desfacerii de preparare culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea unei evidente stricte matematice, pe unitati, a venturilor si cheltuielilor.

In ceeace priveste tratamentul, un rol important in cresterea eficientei economice il au extinderea si diversificarea tratamentelor; introducerea de noi proceduri; utilizarea la capacitatea maxima a bazrlor de tratament; utilizarea eficienta a tratamentelor originale romanesti; extinderea curei profilactice active.

Agrementul, sector cu pondere importanta in incasarile in turism, isi mareste contributia prin: utilizarea eficienta a bazelor de agrement; crearea unor programe atractive; diversificarea excursiilor in tara sau in strainatate; actiuni de vanatoare si pescuit pentru straini; etc.

In transporturi, caile principale de ridicare a eficientei sunt : modernizarea parcului; utilizarea integrala a capacitatilor mijloacelor de transport, reducerea curselor in gol, etc.

TURISMUL SOCIAL SI EFICIENTA SA

Interdependenta dintre timpul de munca si timpul liber, tendinta permanenta pe plan national si international, de diminuare a duratei timpului de munca datorita cresterii productivitatii muncii si implicit sporirea duratei timpului liber, au dus la transformarea turismului intr - un fenomen de masa, la care sunt antrenate din ce in ce mai multe persoane din cele mai diverse medii. Utilizarea placuta si utila a timpului liber nu mai este un lux ci o necesitate obiectiva, in latura sociala a turismului se accentueaza tot mai mult.

Cresterea numarului participantilor la activitati turistice a dus la aparitia in literatura de specialitate a unor termeni noi, turism de masa, turism popular, turism social, ' vacante pentru toti', etc. Statutul Biroului International de Turism Social (BITS) fondat la la iunie 1963 la Bruxelles, defineste turismul socialca un ansamblu de raporturi si fenomene ce rezulta din participarea la turism a paturilor sociale cu venituri modeste, participare posibila sau facilitate datorita unor masuri cu caracter social bine definit.

Turismul de masa presupune participarea unui numar larg de oameni la aceasta activitate, o tendinta cu caracter de generalizare in societatea de azi.

Eficienta sociala turismului este dat de tratamentul si cura balneo - medicala, reducerea morbitatii si incapacitatii temporare de munca, etc. Succesul conceptiei de dezvoltare a a statiunilor balneare va fi asigurat de simbioza punctelor de de vedere medicale, sociale, turitice si economice, acstea actionand in in beneficiul societatii, cresterea randamentului muncii, reducerea numarului de zile de concediu medical, etc.

Intre turism, cultura si civilizatie exista o relatie dialecticade interdependenta. Turismul este un act de cultura, turistul acumuland o apreciabila cantitate de cunostinte din cele mai variate domenii. Gradul de cultura si civilizatie influenteaza decisiv calitatea si atractivitatea produsului turistic ofertat, prin eficienta acestuia, deoarece:

o societate civilizata asigura o calitate mai buna a serviciilor, mai multe facilitati si mai diversificate posibilitati de agrement turistilor;

evolutia culturii duce la aparitia unor obiective ale turismului cultural, cu implicatii asupra diversificarii ofertei turistice (muzee, case memoriale, biblioteci, etc);

cultura unei tari poate forma un mijloc de promovare a turismului din acea tara;

o societate civilizata manifesta mai multa preocupare pentru conservarea infrastructurii sale culturale si turistice, pentru restaurarea unor opere care pot face obiectul interesului turistic;

obiectivele de cultura incurajeaza turismul de extrasezon, prin circuite exclusiv culturale, manifestari stiintifice, etc.

pe plan international turismul se defineste nu numai ca o cale de incasari sau plati, ci si ca un ambasador al pacii, un mijloc de cunoastere , apropiere si intelegereb intre popoare, oprirea cursei inarmarilor, dezvoltarea cooperarii internationale, un indemn la ratiune, abtinere si intelepciune.

4. Forme de evaluare si cuantificare a eficientei sociale a turismului

Cuantificarea nu s-a putut face decat in foarte mica proportie. Comensurarea si analiza eficientei sociale a turismului presupune doua premise: definirea criteriilor de evaluare si stabilirea sistemului de indicatori ai eficientei sociale.

Evaluarea efectelor sociale ale turismului se poate face prin sondaje de opinie, anchete, etc, aprecierile fiind subiective, lipsind efectul de cuantificare de sinteza - indicatorul.

Indicatorii care pot constitui instrumente de cunoastere a eficientei sociale, de apreciere si de orientare a activitatii unitatilor de turism sunt :

- nivelul de servire a turistilor - ansamblul conditiilor care concura in satisfacerea cerintelor turistilor. Pentru caracterizarea nivelului de servire trebuiesc luate urmatoarele aspecte: ambianta din unitatile de alimentatie publica, cazare, agrement, tratament, comportamentul lucratorilor de turism; posibilitatile si modalitatilor de aprovizionare cu marfurile solicitate de turism, gradul de diversificare a serviciilor turistice, ridicarea nivelului de servire, etc.

La nivelul unei unitati de turism aprecierea calitatii servirii se poate face in functie de gradul de diversificare a ofertei de marfuri, ponderea productiei culinare, numarul de servicii suplimentare, gradul de confort, numarul de lucratori ce revin la 1000 turisti, etc.

Pentru fiecare dintre acesti parametrii se calculeaza coeficientul partial al nivelului de servire, ca raport intre valoarea efectiva si valoarea normata. Coeficientul general al nivelului de servire este dat de relatia:

K_i - coeficient partial al nivelului de servire

g_i- - coeficient de pondere (g_i = 0.1). Pentru K_s = 1 - calitatea serviciilor este superioara, fata de baza de comparatie aleasa.

Coeficientul de pondere are o marime proportionala cu imp[ortanta fiecarui parametru la caracterizarea nivelului de servire si ia valori intre 0 si 1. Coeficientul general al nivelului de servire ia urmatoarele valori Ks

Coeficientul general al nivelului de servire se calculeaza dupa relatia:

unde Ni - valoarea inregistrata de parametrul 'I' al nivelului de servire.

Ni^min - nivelul minim admisibil al parametrului 'I'.

Ni^max - nivelul maxim ce poate fi atins de parametrul 'I'.

Modelul prezentat are un caracter metodologic general , putand fi completat si adaptat in functie de nivelul la care se face analiza si particularitatile unitatii, statiunii sau zonei turistice cercetate.

Efectele sociale ale turismului legate de ocrotirea sanatatii si protectia mediului ambiant genereaza efecte economice ca:

spor de venit indirect , ca urmare a masurilor de ocrotire a sanatatii;

spor de venit indirect (care nu se reflecta in pret), ca urmare masurilor de combatere a poluarii mediului;

spor de venituri banesti indirecte la populatie, ca urmare a masurilor de ocrotire a sanatatii.

Asadar, efectele sociale ale turismului , se transforma pe diverse trepte, in efecte economice, actionand in folosul intregii societati.

In functie de sporul de timp activ de munca se calculeaza cresterea productivitatii muncii:

in care : W= productivitatea muncii unui grup de lucratori;

Et- sporul de timp activ de munca.

Contributia fiecarei ore de practicare a turismului la rezultatele muncii, este exprimata ca raport intre realizarile suplimentare din activitatea profesionala si timpul afectat turismului

unde: E_S = eficienta sociala a activitatii turismului; R_S = realizari suplimentare; T - orele dedicate turismului;

Sporul de productivitate ca urmare a inbogatirii nivelului de cunostinte al participarii la actiuni turistice, se calculeaza cu relatia:

unde: I_W1 - indicele sporirii productivitatii muncii in perioada de plan pe total lucratori, in urma participarii la actiuni turistice;

P_{11 -} ponderea lucratorilor in anul de plan nu participa la actiuni turistice si isi mentin calificarea din anul de baza;

P₁₂ - ponderea lucratorilor care - si imbogatesc informatiile si cunostintele prin participarea la actiuni turistice;

I_WC - indicele de sporire a productivitatii muncii realizat de lucratorii care si -au imbogatit nivelul de cunostinte participand la actiuni turistice determinat de masuratori.

Cresterea ponderii greutatii specifice a incasarilor din turism din totalul incasarilor de la populatie din prestari de servicii.(fig.10) este data de relatia:

Acest indicator caracterizeaza un aspect social de mare importanta al activitatii turistice, dar nu poate furniza suficiente elemente din punct de vedere calitativ.

Fig.10. Mecanismul de convertire a efectelor sociale

ale turismului in efecte economice.

5. Efecte indirecte

Dezvoltarea turismului va contribui la cresterea aportului sau la balanta de plati a Romaniei, incasarile din turismul international acum reprezentand mult peste media mondiala care acum este de 5 % din incasarile valutare realizate prin exportul de marfuri.

Dezvoltarea turismului in Romania, va afecta si alte domenii, stimuland si dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale, cum ar fi agricultura, transporturile, industria alimentara, si usoara, constructia de masini, dezvoltarea mestesugarilor si artizanatului, revitalizarea traditiilor si obiceiurilor populare, largirea gamei activitatilor cu caracter cultural administrativ, etc.

Activitatea de turism intern se va resimtii si pe planul imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, al diminuarii concediilor de boala, contribuind la cresterea productivitatii muncii si a volumului de productie.

Efectele negative ale dezvoltarii turismului asupra mediului inconjurator pot fi diminuate printr - o valorificare stiintifica si rationala a potentialului turistic. Se va evita astfel, efectul echilibrului ecologic al unor situri sau resurse turistice prin ridicarea presiunii si circulatiei turistice necontrolate si a valorificarii necorespunzatoare , sub aspect estetic sau functional.

Cai de crestere a eficientei economice in turism

Caile de sporire a eficientei economice a turismului romanesc pot fi generale sau specifice fiecaruit tip de prestatii.

Caile generale: cresterea de tip intensiv, diversificarea ofertei prin valorificarea suplimentara a resurselor turistice naturale si antropice; crearea unor conditii de desfasurare neintrerupta a activitatii de turism; cresterea ponderii serviciilor suplimentare ; asigurarea cu personal numeric si nivel de pregatire.

Caile specifice: revederea periodica a incadrarii unitatilor in diverse categorii; folosirea intensiva a spatiilor; dotarea corespunzatoare cu utilaje a unitatilor; dotarea corespunzatoare cu utilaj a unitatilor; cresterea productiei si desfacerii de preparate culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea unei evidente stricte matematice, pe unitati a veniturilor si cheltuielilor.

La tratament, un rol important in cresterea eficientei il pot avea: extinderea si diversificarea tratamentelor, introducerea de noi proceduri, utilizarea la capacitatea maxi,ma a bazelor de tratament, folosirea pe scara larga a tratamentelor originale romanesti, extinderea curei profilactice active, etc.

Agreentul ca sector cu pondere importanta inn incasarile din turism, poate sa - si mareasca contributia prin utilizarea corespunzatoare a bazelor de agrement; diversificarea mijloacelor de agrement; crearea unor programe atractive; diversificarea excursiilor in tara prin atragerea in circuitul turistic a unor locuri pitoresti; reluarea actiunilor de vanatoare si pescuit pentru straini. , etc.

In transporturi, caile principale de ridicare a eficientei sunt: modernizarea parcului , utilizarea integrala a capacitatii mijloacelor de transport, reducerea curselor in gol, etc.

Restructurarea economiei romanesti, reorientarea activitatii economice intr - o mai mare masura catre sectorul tertiar presupun un efect imens, care trebuie sa inceapa cu renuntarea la imobilismul si tiparele gandirii economice din trecutul recent, concomitent cu asimilarea si punerea in practica a cunostintelor stiintifice de management, pentru adaptarea rapida la cerintele economiei de piata.

Un obiectiv hotarator, prioritar in cadrul procesului amplu si complex al reformei, privatizarea este una din caile rapide de rentabilizare a Societatilor Comerciale cu profil turistic. Strategia privatizarii Societatilor Comerciale din turism prevede ca turismul sa devina unul dintre primele sectoare din economia cu capital preponderent privat.

6.MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERII DE TURISM

Mediul extern al intreprinderii de turism reuneste atat factorii interni ai intreprinderii (furnizori, clienti, intermediari, concurenta) cat si factorii externi ai acesteia (de natura economica, politica, socio - culturala, etc).

Pentru intreprinderea de turism un rol deosebit il au resursele naturale (relieful, clima, vegetatia, fauna) si potentialul turistic (cetati, castele, arhitectura populara, obiceiuri si traditii, sarbatori si targuri, gastronomie), fara de care intreprinderea de turism nu poate exista. Totalitatea acestori factori interni si externi poate influenta mentinerea cotei de piata a intreprinderii turistice sau satisfacerea schimburilor sale cu pietele pe care activeaza.

Identificarea factorilor de mediu ai intreprinderii poate determina strategiile de dezvoltare, poate conduce la stabilirea obiectivelor de marketing si in final, se poate realiza o evaluare corecta a viitoarelor rezultate pe termen scurt (1 - 2 luni), pe termen mediu (1 - 2 ani) sau pe termen lung.

Componentele mediului extern al intreprinderii de turism

Mediul extern al intreprinderii turistice are doua componente importante:

micromediul intreprinderii turistice

macromediul intreprinderii turistice

Micromediul intreprinderii turistice cuprinde factorii care actioneaza direct asupra acesteia influentandu - I activitatea, factori asupra carora intreprinderea poate avea control sau influenta.

Micromediul intreprinderii de turism este format din:

Furnizori

Clienti (cumparatori)

Intermediari

Prescriptori

Concurenta

Intrucat intreprinderea turistica are anumite particularitati fata de intreprinderea comerciala propiu-zisa, se observa ca pe piata turistica, furnizorii sunt de fapt vanzatorii sau ofertantii produsului turistic , iar clientii au calitatea de cumparatori ai produsului turistic. Totodata, o categorie distincta , in cazul intreprinderii turistice o reprezinta prescriptorii.

Furnizorii si relatiile cu acestia. Furnizorii reprezinta persoane fizice sau juridice care pun la dispozitia tertilor, bunuri / si sau servicii contra plata in baza unei bune intelegeri prealabile. In functie de respectarea intelegerii prealabile, de preturile oferite, furnizorii pot influenta pozitia de piata a intreprinderii de turism.

A.       In functie de produsele si serviciile oferite, furnizorii intreprinderii de turism se impart in patru categorii:

a)            furnizorii de bunuri si de lucrari:

- societati de constructii, de telecomunicatii, imobiliare, pentru inchiriere de spatii, societati publice de distributie a apei, gazelor, energiei electrice, energiei termice;

societati comerciale producatoare de bunuri necesare actiunilor promotionale (tricouri, sepci maiouri, pixuri, brichete cu emblema firmei respective).

b)      furnizori de forta de munca:

unitati de invatamant

oficii de forta de munca

persoane care cauta sa ocupe un post

societati de intermediere a fostei de munca si de organizare a targurilor de joburi

c)       furnizorii de servicii:

de transport - firme detinatoare de parcuri auto, companii aeriene, companii te transport feroviar, companii de transport naval, etc (ROMTUR, SNCFR, TAROM, ALITALIA, AIR FRANCE, AUSTRIAN AIRLINES, ;

inchirieri de masini auto - RENT -A-CAR, AVIS; HERTZ, etc;

de alimentatie si cazare : furnizori interni si furnizori externi;

culturale - muzee, case memoriale, teatre, case de cultura, manastari, targuri si expozitii, etc;

de asigurare - societati de asigurare: ASIROM, UNITA, GRUP AS, ASIT;

de asigurare a vizelor - consulate;

de informare si intretinere;

de acordare de credite: BCR, BRD, BANCA AGRICOLA - REIFEISEN BANK;

de schimb valutar _ Banca Nationala si casele de schimb valutar;

de publicitate, reclama : mas media (ziarele centrale si locale, posturile de TV), ROMTELECOM, Posta Romana;

d)      furnizorii de lucrari.

B)      In functie de modul de colaborare, furnizorii pot fi: furnizorii traditionali (firma are relatii de lunga durata) si furnizori ocazionali (se apeleaza la ei doar in anumite situatii).

Asigurarea ubor conditii optime pentru deplasarea , sejurul sau petrecerea timpului liber de catre turisti presupune nu numai existenta unui ansamblu de premise naturale si antropice, ci si valorificarea acestora prin intermediul serviciilor de cazare , alimentatie publica, agrement, transport, fie oferite de intreprinderea de turism insasi, fie puse la dispozitie de furnizori.

Pentru a putea oferi clientilor sai produse de buna calitate si la preturi avantajoase pentru acestia, intreprinderea de turism decide sa colaboreze cu furnizorii care ofera produse de calitate, la termenele stabilite si la preturi avantajoase.

14.2.1.2. Relatiile intreprinderii de turism cu diferite categorii de clienti.

Toti mai multi turisti doresc sa participe la activitati de recreere, sportive si aventura si sa se informeze asupra istoriei, culturii, faunei si vegetatiei din arealele pe care le viziteaza.

Turistii sunt mult mai activi din punct de vedere fizic si intelectual decat acum 10 - 20 de ani. Clientii intreprinderilor de turism (turisti, in general) devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de calitate buna, utilitati,si servicii pe masura si tarife / preturi adecvate calitatii.

Clientii intreprinderii turistice sunt persoane fizice sau juridice care cumpara sau utilizeaza produse turistice. Intreprinderea de turism trebuie sa acorde o mare importanta clientelei , intrucat produsul turistic trebuie sa evolueze potrivit nevoilor clientilor, intrucat produsul turistic sa evolueze potrivit nevoilor clientilor.

Cunoasterea clientului este o conditie obligatorie pentru intreprinderea turistica. Aceasta cunoastere are la baza analiza informatiilor referitoare la:

originea clientilor (tara de provenientilor),

mijlocul de transport utilizat,

tipul clientelei - individuala

de grup

persoane importante (VIP),

clientul obisnuit al casei,

cine a efectuat eventuala rezervare la hotel (o agentie de voiaj, clientul insusi, etc)

motivele voiajului si sejurului.

Organizatia Mondiala a Turismului promoveaza urmatoarea clasificare a clientelei in functie de motivele voiajului si sejurului:

Criteriul motivatiei genereaza doua segmente majore de clientela:

Clientela de afaceri care reprezinta un sfert din clientela mondiala;

Clientela de agrement (vacantierii) considera adevarata expresie a turismului.

Clientela de afaceri

Acest segment de clientela cuprinde toate sejururile in interes de serviciu ca:

Reuniuni

Misiuni

Voiaje de stimulare

Afaceri

Diverse

In bugetele marilor intreprinderi, cheltuielile cu voiajele ocupa locul trei dupa cheltuielile cu materi prime si de personal. Calatoriile de afaceri sau pentru conferinte, congrese, reuniuni se dezvolta continuu si aduc beneficii in multe locuri. Persoanele care participa la congrese, reuniuni, conferinte sau care calatoresc in scopuri de afaceri sunt, in acelasi timp si turisti de vacanta, care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza.

Conform unei anchete efectuate de IMAS, s -a stabilit ca turistii romani care pleaca in vacanta folosesc pentru cazare urmatoarele structuri:

Hoteluri - 40 %

La rude sau prieteni - 36 %

La cabana - 8 %

La motel - %

La particulari - 4 %

In resedinta particulara propie - 4 %.

Spre deosebire de turistii romani, vacantierii straini recurg intr - o proportie mai mare la hoteluri.

In functie de fidelitatea clientilor fata de firma de turism, acestia pot fi:

Cumparatori ocazionali; - apeleaza foarte rar la produsele turistice;

Consumatori fideli - sunt cei care utilizeaza numai produsele firmei respective;

Consumatori organizationali - consumatorii care cumpara produsele turistice pentru utilizarea lor directa sau pentru comercializare.

7.Intermediarii intreprinderii de turism

Intermediarii sunt persoane fizice sau juridice care fac legatura intre vanzatorul si cumparatorul unui produs sau serviciu, cu acordul ambelor parti, in schimbul unui avantaj.

Principalii intermediari in turism sunt:

touroperatorii

agentiile de turism

Touroperatorii si agentiile de turism sunt intermediarii privilegiati intre prestatori si turisti. Datorita diversitatii serviciilor solicitate de catre clienti - turisti, touroperatorii s -au specializat in timp, ceea ce a condus la clasificarea acestora in mai multe tipuri.

Tour - operatorii sunt organizatorii de voiaj si sejururi cu rolul de a asambla partile componente ale produselor turistice si de a le oferi direct clientului sau prin intermediul agentiilor de voiaj detailiste. Touroperatorii se diferentiaza dupa nivelul de integrare a produselor turistice si dupa capacitatea lor de oferta, dupa pozitionare, dupa destinatie, dupa profilul socio - demografic al clientelei, dupa activitatile oferite.

Rolul si activitatile de tour - operatori le pot indeplini:

Intreprinderile cu scop lucrativ

Intreprinderile fara scop lucrativ (organisme de turism, mutuale si asociatii

Marile agentii de voiaj.

In functie de serviciile oferite, touroperatorii se pot clasifica in:

In functie de serviciile oferite clientelei, touroperatorii pot fi:

acompaniatori - insotesc turistii pe tot trasel;

integratorii - asigura doar integrarea serviciilor in produsul turistic fara a se intalni cu turistii;

gazde - se intalnesc cu turistii in zonele de destinatie fara a - I insoti pe traseu.

Produsul pe care tour - operatotrii il ofera este pachetul de servicii format din servicii de transport, cazare in hotel, transfer la si de la aeroport. Pe langa acestea , pachetul poate cuprinde si servicii de divertisment, plimbari, inchirieri de masini si altele.

Agentiile de turism distribuitoare.

Agentia de turism este acea societate comerciala care are ca scop asigurarea tuturor prestarilor de servicii privind transporturile, cazarile in hoteluri, moteluri, etc., sau actiunile turistice de orice fel si organizarea de calatorii individuale sau colective, la pret forfetar, cu un program fie stabilit de agentiem fie la libera alegere a clientului.

Agentiile de turism indeplinesc rolul de detailisti sau revanzatori in domeniul turismului; de cele mai multe ori fabrica punctual produse turistice la cererea unor grupuri pentru ocazii particulare (congrese, manifestari sportive, evenimente culturale).

Prescriptorii.

Prescriptorii sunt persoane care, gratuit sau contra unui comision, recomanda un anumit produs turistic, sfatuind potentialii cumparatori sa - l cumpere.

Din categoria prescriptorilor fac parte:

Medicii - recomanda pacientilor anumite statiuni pentru tratament;

Profesorii - indruma elevii sau studentii sa viziteze anumite obiective istorice sau culturale;

Alte persoane - care - si indruma rudele , colegii, prietenii, sa - si petreaca vacantele in anumite statiuni.

O categorie distincta a prescriptorilor o reprezinta LIDERII DE OPINIE, care sunt persoane publice (stele de cinema, sportivi de performanta, politicieni de renume) cu o pozitie sociala speciala si care pot influenta considerabil comportamentul oamenilor. Desi, prescriptorii influenteaza pozitiv activitatea intreprinderii turistice, ca de exemplu clientii nemultumiti.

Concurenta - in cazul intreprinderii de turism, o reprezinta orice alta intreprindere care ofera aceleasi produse turistice sau poduse similare, consumatorilor de pe pietele actuale sau potentiale.

Concurenta intre intreprinderi se poate manifesta pe patru niveluri:

Intre intreprinderi care ofera produse similare la preturi similare acelorasi categorii de consumatori;

Intre intreprinderi ce ofera acelorasi consumatori o gama diversificata de produse;

Intre intreprinderi care ofera mai multe categorii de produse unor categorii diferite de consumatori;

Intre consumatori ce ofera produse care pot reprezenta o alternativa pentru consumatori.

Pe piata turistica, succesul sau esecul unei actiuni de patrundere a unei intreprinderi de turism pe piata este conditionat de atitudinea si pozitia de piata a ofertelor competitorilor. Ca sa faca fata concurentei, intreprinderea de turism trebuie sa cunoasca care produse turistice saunt solicitate, care sunt si ce pondere trebuie sa aiba serviciile componente, volumul si nivelul cererii probabile, care sunt tendintele preturilor si tarifelor practicate de firmele competitoare pentru produsele turistice similare cu un continut similar.

8. Macromediul intreprinderii de turism.

Macromediul intreprinderii de turism reuneste acei factori care nu pot fi controlati de intreprindere si care constituie climatul general in care aceasta isi desfasoara activitatea.

Principalele elemente care compun macromediul intreprinderii turistice sunt:

Mediul geografic

Mediul economic

Madiul natural

Mediul tehnologic

Mediul politic - legislativ

Mediul socio - cultural

Mediul demografic - este definit de indicatorii privind marimea, structura si varsta populatiei, de numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii, ratelele natalitatii, nuptialitatii, etc.

Marimea si structura populatiei influenteaza:

dimensiunea pietei intreprinderii turistice;

capacitatea de absortie a turistilor;

dinamica si structura cererii si a ofertei de produse turistice.

Densitatea populatiei contribuie si influenteaza:

configuratia retelei de distributie a serviciilor turistice;

utilizarea anumitor solutii publicitare;

distributia retelei de agentii turistice.

Mobilitatea in spatiu a populatiei:

accelereaza viteza cu care se transmit in teritoriu informatiile despre calitatea sau lipsa de calitate a serviciilor turistice.

Varsta populatiei influenteaza:

marimea veniturilor si dorinta lor de a calatorii;

marimea si natura segmentelor de turisti: tineri, adulti, de varsta a treia.

Rata nuptialitatii ridicata genereaza un anumit gen de calatorii (cele din luna de miere).

Celibatul: celibatarii sunt mari amatori de calatorii.

Rata natalitatii afecteaza pe termen scurt:

marimea si dinamica populatiei si a cererii de produse turistice

marimea si dinamica cererii de produse turistice;

numarul calatoriilor efectuate in afara domiciliului.

Structura socio - culturala, religioasa si etnica a populatiei incurajeaza practicarea turismului cultural si religios , forma de turism care in ultima perioada a luat amploare.

Mediul economic este alcatuit din ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului in care activeaza intreprinderea de turism.

Factorii de mediu economic care se oglindesc direct sau indirect in situatia pitei intreprinderii de turism si puterea de cumparare sunt:

venitul disponibil;

preturile si tarifele;

inflatia

inclinatia spre consum sau economie.

Veniturile - Cu cat veniturile obtinute sunt mai mari cu atat cerearea de servicii in domeniul turismului este mai mare. Veniturile pot influenta piata sau pot fi asociate altor factori ca:

economiile si creditele populatiei;

rata dobanzii practicate de banci si de organismele de imprumut;

averea personala a turistului;

inclinatia spre consum sau spre economii a populatiei.

Preturile si tarifele De regula, pe pietele bunurilor si serviciilor de consum, scaderea preturilor si tarifelor garanteaza cresterea vanzarilor.

Industria hoteliera rastoarna o viziune simplista a acestei reguli. Daca un mare hotel celebru si -ar reduce tarifele la jumatate, hotelul ar fi in pericol sa ramana gol; clientii obisnuiti s -ar orienta catre un alt hotel . costisitor, iar ceilalti clienti potential ar fi in continuare inhibati de luxul si celebrilitatea hotelului.

Preturile si tarifele influenteaza in mare masura succesul pe piata al intreprinderii de turism. Unele intreprinderi ofera produse si servicii la preturi foarte ridicate, adresandu - se unui segment de piata redus (clienti cu venituri foarte mari), iar altele opteaza pentru preturi accesibile pentru toate segmentele de piata.

Inflatia desemneaza un dezechilibru economic monetar si financiar si presupune existenta in circulatie a unei materii banesti ce depaseste nevoile reale ale economiei si exercita influenta si orientarea clientelei spre servicii turistice mai ieftine.

In perioada de inflatie apar:

Diminuarea loialitatii fata de anumite firme;

Restrangerea volumului de prestatii turistice.

Mediul natural

Reprezinta cel mai important factor generator de turism si se refera la amplasarea in spatiu a localitatilor, la existenta sau inexistenta de monumente ale naturii, la posibilitatile de acces in zonele de mare atractie: cascade, pesteri, lacuri, piscuri.

Potentialul turistic natural al Romaniei este format din:

Muntii carpati;

Zona dealurilor si podisurilor subcarpatice;

Zona de campie;

Litoralul;

Delta Dunarii.

In intreaga lume, rresursele naturale care intra in obiectul de activitate al intreprinderii turism sunt afectate de procese ireversibile.

Turismul; ca orice activitate umana, participa nemijlocit la degradarea si poluarea mediului natural si a patrimoniului turistic , fie prin presiunea directa a turistilor asupra peisajului, florei si faunei sau a altor obiective turistice pe care le pot deteriora partial sau total, fie prin conceptia gresita de valorificare a unor zone, puncte si obiective turistice.

Mediul tehnologic si investitional

Mediul tehnologic reprezinta actiunea cea mai larga data progresului economico - social al unei tari la un moment dat. Este in stransa dependenta cu ritmul progresului tehnic si de cercetare stiintifica.

Aceasta influenteaza intreprinderea de turism pentru:

Tehnica avansata in rezervare si informare sporeste interesul turistilor pt contactarea unei realitati cunoscute numai virtual (pe compact disc sau site - uri internet);

Tehnologiile comunicationale vor asigura un confort psihic sporit al celor plecati in resedintele permanente;

Mediul politic si legislativ

Cuprinde totalitatea totalitatea legilor si actelor normative din domeniul turismului, forma guvernamentala si stabilitatea politica ce pot influenta activitatea turistica.

Mediul politic este constituit din elemente referitoare la stabilitatea economico, sociala, politica a tarii in care functioneaza intreprinderea de turism.

Turismul in general si turismul international in special sunt extrem de sensibile si vulnerabile la evenimente politice , chiar si in cazurile in care exista numai presupuneri ca asemenea evenimente politice ar putea avea loc.

Legislatia din domeniul turismului poate:

Sa impuna o serie de restrictii: - taxe vamale

- vize de intrare / iesire din tara

- tarife locale si zonale

sa faciliteze accesul la produsele turistice;

sa apere propietatea intreprinderilor turistice

Mediul politico - legislativ se refera in principal la interventia statului in domeniul turismului. Statul intervine in situatii cum ar fi:

Promulga legi care protejeaza consumatorul de practicile frauduloase, mai ales in domeniul publicitatii si ofertele promotionale;

Reglementeaza conditiile de plata si de anulare a unui produs turistic (excursie, sejur);

Elaboreaza norme de organizare, clasificare si functionare a diferitelor tipuri de intreprinderi turistice.

Mediul socio - cultural

Mediul socio - cultural este format din ansamblul elementelor care privesc clasele sociale, valorile culturale, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate.

Pe baza acestor componente se formeaza comportamentul de cumparare si de consum turistic de care va va trebui sa tina seama intreprinderea turistica.

9.Tour-operatorul (TO) -

producatorul ofertei turistice

Crearea ofertei turistice, respectiv intocmirea programelor destinate turistilor, este operatiunea care necesita un studiu permanent in aria preferintelor turistilor pentru a fi intotdeauna atractiva in continut si, in consecinta, valorificabila.

Pentru conceperea unei oferte care sa suscite interes, atentia producatorului de voiaje este directionata spre:

- satisfacerea trebuintelor materiale si spirituale ale turistilor;

-studierea preferintelor generale si particulare ale turistilor; luarea in considerare a motivatiilor turistice;

- introducerea, in continutul programelor, a unor elemente cu particularitati distincte, in scopul individualizarii acestora in raport cu sfera generala a pietelor turistice;

- implicarea in realizarea programelor si a celorlalte sectoare si ramuri care concura la derularea lor (transport, cultura, sport, agricultura, industriile aferente consumului turistic etc.);

- imbinarea mai multor elemente de activitate turistica;

- selectionarea unui personal cu aptitudini speciale in desfasurarea programelor turistice;

realizarea si derularea programelor avand permanent in vedere respectul fata de consumator.

Descriere

Tour-operatorul (TO) este creatorul si organizatorul calatoriilor turistice forfetare, respectiv a pachetelor de servicii.

Pentru a indeplini aceste atributii, operatorul de turism incorporeaza in structura organigramei sale functiuni complexe, a caror interactiune se materializeaza in crearea ofertei turistice destinate comercializarii.

Tour-operatorul a aparut din necesitatea de a concepe produsul si a asigura distributia, vanzarea si derularea acestuia printr-un sistem functional si amplu de factori implicati in acest mecanism.

Piata internationala a calatoriilor este astazi puternic controlata de cativa tour-operatori puternici si de marile concerne turistice, care exporta o parte din productie pe pietele internationale, dar care, la randul lor, fac si import de produse turistice reprezentative, avand, deci, un grad de concentrare foarte ridicat in sfera vanzarilor.

Marii tour-operatori dispun de multiple posibilitati de realizare a programelor de calatorii, efectuand in acest scop studii asupra pietelor care le furnizeaza date viabile necesare conceperii produsului. Concernelor turistice li s-au adaugat, in decursul anilor, numerosi alti creatori de produse forfetare, cum ar fi transportatorii aerieni, companile si retelele de transport feroviar de calatori, asociatiile profesionale sau de alta natura, organizatiile de tineret si sindicale, enumerarea acestora putand continua.

Mai retinem aspectul ca tour-operatorul este un adevarat centru al calatoriilor, care pune la dispozitia vanzatorilor (agenti, sub-agenti, detailisti etc.) pachete de servicii (package tour-uri) formate dintr-o multitudine de servicii eterogene ce fac obiectul productiei turistice.

Productia turistica este notiunea care se refera la ansamblul serviciilor si bunurilor finale oferite de sectorul turistic si consumate de turisti pe o perioada determinata. Productia turistica se masoara prin frecventa circulatiei turistice inregistrate in structurile de primire (grad de ocupare a capacitatilor, numarul innoptarilor, coeficientul de ocupare a mijloacelor de transport, gradul sau nivelul de utilizare a echipamentelor turistice etc.).

Politica tour-operatorului vizeaza maximizarea vanzarilor, bazandu-se pe doua coordonate principale:

- diferentiere tarifara

- gestionarea capacitatilor

ambele avand contributii la cresterea gradului de ocupare a capacitatilor.

Calatoria forfetara

Definirea calatoriei forfetare vizeaza detalierea elementelor care fac parte din pachetul de servicii oferit spre valorificare si a conditilor pe care trebuie sa le indeplineasca acest tip de calatorie. Una dintre aceste conditii impune ca deplasarea persoanei sa depaseasca 24 ore si sa cuprinda, deci, cel putin o innoptare.

Calatoria forfetara sau pachetul de servicii trebuie sa fie rezultatul asamblarii prealabile a minimum doua componente: sa contina cel putin o innoptare, si sa includa inca un alt serviciu (transport, masa, agrement etc.), cele doua componente putand fi valorificate fie separat, fie la un tarif ce include toate elementele constitutive.

Continutul calatoriei forfetare

Calatoria forfetara se compune din urmatoarele elemente:

a) transport;

b) cazare;

c) masa;

d) alte servicii.

In afara de acestea exista servicii oferite prin programe facultative consumate in timpul liber pe care turistii il au la dispozitie in afara programului organizat.

In practica, exista diferite tipuri de calatorie forfetara, unele din acestea facand parte din oferta generala, altele distingandu-se in functie de politica proprie tour-operatorului in materie de program. Acest aspect a condus la diferentierea profilului tour-operatorilor, ei fiind astazi categorisiti in generalisti si specializati pe un anumit tip de program sau si una si alta. La acest profil de productie se mai adauga si asamblarea voiajelor solicitate de turisti individuali sau de grupuri separate (asa-numitele programe la cerere), aspect ce presupune un grad avansat de adaptabilitate si flexibilitate a ofertei turistice.

In realizarea programului turistic, tour-operatorul sau voiajistul se bazeaza pe ofertantii de componente turistice, respectiv prestatori care asigura - conform celor convenite cu tour-operatorii - serviciile incluse programului respectiv.

Putem sa conchidem ca:

Iscusinta, priceperea sau fantezia de imbinare a elementelor conceptuale cu cele functionale si de executie in realizarea programului turistic confera touroperatorului individualitate in plan calitativ si cantitativ si, in functie de acestea, viabilitate in sfera pietelor turistice.

Revenind la cele spuse in prealabil despre tour-operatorul O.N.T. ,Carpati', trebuie sa mentionam ca acesta a devenit, in decursul anilor, prin reorganizari succesive, primul organizator de voiaje din Romania care s-a integrat in sistemul international de turism cu metodologii si sisteme operationale capabile sa asigure derularea circulatiei turistice pe baza de raporturi comerciale si juridice cu firme si tour-operatori din toata lumea.

-sejur (pentru odihna, tratament etc.)

Tipul aranjamentului: -circuit

-combinat

-organizata

Modalitatea de productic:    -semiorganizata

11. Tour-operatori specializati

In reteaua tour-operatorilor isi fac periodic aparitia si cei care prezinta publicului un anumit tip de oferta. Asa, spre exemplu, s-a lansat cu mai multi ani in urma un tour-operator de mai mica dimensiune, care s-a autointitulat Merveilles Voyages, fiind specializat pe programe tematice, asa cum se poate observa din urmatorul exemplu.

Exemplu practic: Descoperirea Gradinilor

Personalitatea acestui tour-operator e relevata prin gama celor circa 30 de calatorii oferite unei clientele avizate, care au in structura programelor incluse aspecte legate de:

- peisaj;

- arhitectura;

- botanica;

- gradini / parcuri.

Toate acestea au in comun descoperirea unei lumi in care omul, cu talentul sau, pune in valoare bogatiile naturale.

Grupurile atrase spre acest gen de calatorii provin din randurile botanistilor amatori, ale cluburilor, asociatiilor si institutiilor care prefera acest gen de calatorii cu tema.

Perspectivele ofertei turistice internationale

Oferta turistica clasica, bazata pe vechile modele, nu poate tine pasul cu necesitatile cererii. Ea trebuie permanent inventata si reinventata.

Produsul turistic nu poate fi realizat decat in raport direct cu satisfacerea nevoilor si dorintelor turistului, aspect care s-a tradus prin cateva caracteristici:

- super-organizarea serviciilor, atat in continut cat si in calitate;

- aparitia sistemelor cu circuit inchis, de tip all inclusive;

- atentia deosebita acordata animatiei;

- modernizarea fara rezerve a infrastructurii turistice;

- multiplicarea tipurilor tematice de produs destinate segmentelor precise a voiajelor forfetare;

- implementarea in oferta turistica clasica a asa-numitelor amenajari turistice artificiale, cum sunt parcurile de distractii.

In tendinta generala de a depasi vechile modele de programe, inovatiile privesc toate componentele apartinand produsului turistic, din care cele fundamentale se regasesc in spatiul geografic cu atractiile sale, orasele, satele, mediul inconjurator si populatia locala.

Componenta legata de patrimoniul cultural, religios si istoric (vestigii) are un rol determinant in atragerea fluxurilor turistice.

Se asista la acordarea unei atentii deosebite echipamentelor si produselor artificiale, precum parcurile de distractii (la care ne-am referit) si elementele non-turistice (mine, cariere de piatra etc.).

Avand in vedere tendinta manifestata pe pietele internationale, mult discutatul proiect privind amplasarea Parcului de distractii Dracula in spatiul romanesc trebuie realizat si introdus in oferta turistica, cu atat mai malt cu cat programele legate de Dracula nu sunt o inventie a ultimilor ani. Incercarile de demitizare a legendei create de Bram Stoker au existat si in perioadele anterioare si, probabil, vor mai exista, prin aparitia unor lucrari special dedicate acestui subiect, aspect pozitiv care va conduce la mediatizarea temei. Pentru activitatea de turism, este insa importanta cultivarea si obtinerea avantajelor ce decurg din exploatarea turistica a acestui legende.