CONSIDERATII PRIVIND CONCEPTUL DE GLOBALIZARE

CONSIDERATII PRIVIND CONCEPTUL DE GLOBALIZARE

Globalizarea este un fenomen caracteristic dinamicii sociale contemporane, manifestandu-se in plan economic, politic, cultural, stiintific.

Ca proces obiectiv si inevitabil, globalizarea poate fi o sansa pentru eliminarea marilor discrepante ce separa lumea de azi si care face ca de marile progrese ale civilizatiei secolului XX sa beneficieze doar o minoritate privilegiata din tarile bogate, in timp ce o mare parte a populatiei globului se zbate in saracie si inapoiere. Pe langa efectele negative ale civilizatiei actuale asupra resurselor naturale si a factorilor de mediu, cu dereglari climatice, aceste mari discrepante sociale reprezinta cele mai grave provocari la inceput de secol XXI pentru stabilitatea internationala si pentru dezvoltarea durabila a societatii umane.

Azi, se poate spune ca societatea umana se afla in fata unei duble dileme: sau va fi capabila sa asigure convertirea economiei mondiale a secolului XXI intr-una durabila din punct de vedere ambiental, sau conflictul civilizatie-mediu va capata dimensiuni catastrofale. Tot astfel, sau va fi capabila comunitatea internationala sa reduca dramatic marile discrepante economice si sociale din lume sau vom asista la accentuarea conflictelor sociale, etnice sau religioase.

Globalizarea cuprinde in special:

Ø      liberalizarea circuitului financiar international ce determina o nivelare a valorii dobanzilor si o intensificare a schimburilor internationale;

Ø      mobilitatea fortei de munca si deplasarea acesteia dintr-o tara in alta in functie de nivel sau calificare si de existenta unor reglementari legale ce imbraca forme diferite de la o tara la alta;

Ø      existenta unor intreprinderi a caror structuri organizatorice depasesc granitele nationale, in special acele forme organizatorice proiectate pentru o perioada limitata de timp si pentru un anumit tip de resurse (de exemplu aliantele strategice), dar si structuri organizatorice complexe cu un larg orizont de timp (de exemplu companiile transnationale).

Globalizarea poate avea, din acest punct de vedere, efecte benefice, prin facilitarea accesului tarilor slab dezvoltate la tehnologii si management performante, asigurand pe ansamblu o eficienta economica sporita, costuri mai mici, mai multe produse si servicii mai bune pentru consumatori, un nou impuls dat comertului si productiei, noi oportunitati de piata, utilizarea selectiva a resurselor globului. Acestor avantaje incontestabile pe care globalizarea le confera celor capabili sa le foloseasca, li se adauga si principalele forte create de societatea contemporana: progresele tehnologice din transporturi si comunicatii, amplificarea cooperarii internationale, dezvoltarea stiintei managementului, folosirea de catre majoritatea populatiei a limbilor de circulatie internationala. Numai astfel globalizarea va putea oferi tuturor o buna oportunitate pentru dezvoltare si pentru micsorarea prapastiei care ii separa pe cei bogati de cei saraci.

Conceptul "global" cuprinde ideea intensificarii competitiei, cat si aceea de extindere a oportunitatilor la nivelul pietei mondiale. Ideea de baza a acestui concept nu impune ca toate firmele sa opereze global ca IBM, Sony sau Phillips, ci exprima conceptia ca si companiile nationale nu pot evita pe termen lung presiunea competitorilor mondiali.

Abordarea globalista in domeniul economico-social a fost initiata de Clubul de la Roma (organism apolitic fondat in anul 1968) pentru care problematica mondiala a devenit o preocupare emblematica. Sirul numeroaselor lucrari elaborate intr-o asemenea viziune sub forma rapoartelor catre Clubul de la Roma a fost deschis de cartea "Limitele cresterii" (1972), urmata de lucrari precum: "Omenirea la raspantie (1974), "Restructurarea ordinii internationale" (1976), "Hrana pentru 6 miliarde" (1983), "Revolutia descultilor" (1985) sau "Prima revolutie globala" (1992), lucrari care contribuie substantial la intelegerea procesului dezvoltarii globale si la adoptarea masurilor de politica economico-sociala ce se impun pentru asigurarea perspectivei globale a lumii. Obiectul cercetarilor l-au reprezentat probleme cum sunt: cresterea economica, explozia demografica in tarile slab dezvoltate, alimentatia, poluarea, echilibrul ecologic, exploatarea oceanelor, subdezvoltarea, proliferarea armelor de distrugere in masa etc., probleme care nu mai pot fi rezolvate decat la scara globala.

Ca fenomen economic, globalizarea reprezinta trecerea de la economiile nationale la o economie globala in care productia de bunuri a fost internationalizata, iar banii circula liberi si rapid peste granite, asistand la un comert fara granite. Paul Virilio sugera ca astazi putem discuta cu toata convingerea despre "sfarsitul geografiei". Distantele nu mai conteaza, iar ideea de granita geofizica devine din ce in ce mai greu de sustinut in "lumea reala"[1].