ESANTIOANELE REPREZENTATIVE

ESANTIOANELE REPREZENTATIVE

OBIECTIVUL 14-1 Explicarea notiunii de "esantionare reprezentativa"

Un esantion reprezentativ este acella in care caracteristicile auditate sunt aproximativ identice aracteristicilor populatiei. Aceasta inseamna ca elementele incluse in esantion sunt asemanatoare cu cele ramase in afara esantionului.

In practica, auditorii nu stiu cu siguranta daca un esantion este reprezentativ nici macar dupa terminarea tuturor testarilor. Totusi auditorii pot majora probabilitatera ca un esantion sa fie reprezentativ prin executarea foarte riguroasa a activitatilor legate de proiectarea, selectia si evalarea esantionului. Doua aspecte pot cauza lipsa de reprezentativitate a rezultatelor sondajului si anume: erorile de obsevare si erorile de esantionare. Riscurile producerii acestor erori sunt numite "risc de observare" si "risc de esantionare". Ambele riscuri pot fu controlate.

Riscul de observare (eroarea de observare) apare atunci cand prin testele de audit nu se descopera abaterile existente in esantion. Cele doua cauze ale erorilor de observare sunt: incapacitatea auditorului de a recunoaste abaterile si folosirea unor proceduri de audit inadecvate sau ineficace.

Riscul de esantionare (eroare de esantionare) este o caracteristica inerenta a sondajului, care rezulta din populatia totala. Chiar si cand nu exista nici o eroare de observare, exista intotdeauna o probabilitate ca un esantion sa nu fie rezonabil de reprezentativ.

Exista doua modalitati prin care se poate controla riscul de esantionare si anume: ajustarea dimensiunii esantionului si utilizarea unei metode potrivite pentru selectarea elementelor din populatie de inclus in esantion. Majorarea dimensiunii esantionului va reduce riscul de esantionare si viceversa.

Utilizarea metodei de esantionare potrivite va oferi o asigurare rezonabila privind reprezentativitatea esantionului. Acesta nici nu elimina, nici nu reduce riscul de esantionare, dar ii permite auditorului sa cuantifice de amniera fiabila riscul asociat unei anumite dimesiuni de esantion.

COMPARATIE INTRE SONDAJUL STATISTIC SI CEL NESTATISTIC SI INTRE ESANTIONAREA PROBABILISTICA SI CEA NEPROBABILISTICA

Metodele utilizate in sondajul de audit pot fi clasificate in doua categorii principale: cercetare prin sondaj statistic si cercetare prin sondaj nestatistic. Intre aceste categorii exista asemanari si deosebiri importante. Ele se aseamana prin aceea ca sunt procese care se deruleaza in trei pasi, astfel: (19 planificarea sondajului, (2) selectarea esantionului (esantionarea) si efectuarea testelor si (3) evaluarea rezultatelor. Scopul planificarii sondajului este de a se asigura ca testele de audit sunt realizate intr-un mod care va asigura atingerea riscului de esantionare dorit si va minimiza probabilitatea aparitiei de erori de observare. Esantionarea presupune determinarea metodei prin care vor fi selectate si extrase din populatie elementele incluse in esantion. Efectuarea testelor consta in examinarea documentelor si aplicarea altor proceduri de audit. Evaluarea rezultatelor presupune formularea concluziior pe baza testelor de audit realizate. Pentru a ilustra, sa presupunem ca un auditor selecteaza un esantion de 100 de copii ale facturilor de vanzare dintr-o populatie totala, testeaza fiecare factura pentru a determina daca un document de livrare este atasat acesteia si determina ca exista trei abateri. Luarea deciziei privind necesitatea constituirii unui esantion din 100 de eleemnte face parte din "planificare sondajului". Luarea deciziei privind cele 100 de elemente de extras din populatie pentru a fi incluse in esantion este o problema de "esantionare". Aplicarea procedurii de audit asupra fiecaruia din cele 100 de elemente si deterinarea faptului ca exista trei abateri reprezinta "efectuarea testelor". Formularea concluziilor privind ponderea probabila a abaterilor in totalul populatiei cand in esantion exista abateri in proportie de 3% reprezinta "evaluarea rezultatelor".

Sondajul statistic difera de sondajul nestatistic prin aceea ca, datorita folosirii unei serii de formule matematice, el permite cuantificarea (masurarea) riscului de esantionare in cursul planificarii sondajului (Pasul 1) si al evaluarii rezltatelor (Pasul 3). (Poate va mai amintiti cum calculati la cursurile de statistica un reszultat statistic la un nivel de incredere de 95%. Acest nivel de incredere de 95% da nastere unui risc de esantionare de 5%).

In sondajul nestatistic, auditorul nu cuantifica un risc de esantionare. In schimb, el alege pentru analiza acele elemente ale esantionului care vor furniza, opinia auditorului si circumstantele date, cele mai utile informati. Concluziikle privind populatia pe ansamblu se fac pe baza unui rationament subiectiv. Din acest motiv, esantionarea neprobabilistica este deseori numita "esantionare rationala".

Comparatie intre esantionarea probabilistica si esantionarea neprobabilistica

Esantionarea probabilistica (aleatorie) este o metoda prin care esantionul este construit astfel incat fiecare unitate din populatie totala are o probabilitate stiuta de a fi inclusa in esantion, iar esantionul este constituit printr-un proces aleatoriu.

Esantionarea neprobabilistica (rationala) este o metoda de constituire a esantionului, prin care auditorul aplica propriul rationament profesional mai curand decat metodele probabilistice pentru a selecta elementele de inclus in esantion.

Aplicarea sondajului statistic si a sondajului nestatistic in practica si metodele de esantionare

Cand se foloseste sondajul statistic, esantionarea trebuie sa fie probabilistica, iar in scopul calcularii riscului de esantionare asupra rezultatelor trebuie sa se aplice metodele de evaluare statistica potrivite.

Metodele de esantionare neprobabilistica sunt urmatoarele:

Esantionarea dirijata

Esantionarea pe blocuri (serii)

Esantionarea arbitara

Metodele de esantionare probabilistica sunt urmatoarele:

Esantionarea aleatorie simpla

Esantionarea sistematica (mecanica)

Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea si esantionarea statistica

Esantionarea stratificata

Metodele de esantionare neprobabilistica

Esantionarea diriajata

Esantionarea dirijata reprezinta selectarea fiecarui element din esantion in functie de anumite criterii subiective determinate de auditor.

Elementele care prezinta cea mai mare probabilitate de a contine inexactitati. Rationamentul care sta la baza evaluarii unor asemenea esantioane este, deseori, urmatorul: daca nici unul dintre elementele selectate nu contine erori, este foarte putin probabil ca in populatia totala sa existe erori semnificative.

Elementele care contin carcteristicile populatiei selectate. De exemplu, un esantion de operatiuni de plati ar putea cuprinde cateva plati din fiecare luna, din fiecare cont bancar sau din fiecare sediu al intreprinderii, precum si fiecare tip principal de cumparari.

Perimetrul monetar larg. Deseori, un esantion poate fi selectat in scopul de a acoperi o portiune atat de mare din valoarea baneasca totala a populatiei incat riscul de a face o concluzie inexacta din cauza neexaminarii elementelor marunte devine insignifiant.

Esantionarea pe blocuri (serii)

Esantionarea pe blocuri (serii) reprezinta selectarea mai mutor elemente in serie (succesive).

Un exemplu de esantionare pe blocuri este selectarea unei succesiuni de 100 de operatiuni de vanzari din jurnalul de vanzari intocmit pentru a treia saptamana a lunii martie. Un esantion total de 100 de elemente ar putea fi constituit si prin selectarea a 5 blocri de cate 20 de elemente, a 10 blocuri de cate 10 elemente sau a 50 de blocuri de cate 2 elemente.

De regula, se permite utilizarea esantionarii pe blocuri numai daca se foloseste un numar rezonabil de blocuri sau serii. Daca se folosesc putine blocuri, probabilitatea de a obtine un esantion neprezentativ este prea mare, daca tinem cont de posibilitatea manifestarii unor factori precum rotatia cadrelor, modificarile sistemului contabil si natura sezoniera a activitatii majoritatii intreprinderilor.

Esantionarea arbitrara

Esantionarea arbitrara reprezinta selectarea elementelor fara nici o preferinta din partea auditorului. In asemenea cazuri, auditorul selecteaza elementele populatiei fara a tine cont de dimensiunea lor, de sursa lor sau de alte trasaturi specifice.

Cel mai grav neajuns al esantionarii arbitrare este dificultatea mentinerii unei impartialitati perfecte in cursul selectarii elementelor.

Metodele de esantionare probabilistica

obiectivul 14-3 Selectarea esantioanelor reprezentative

1. Esantionarea aleatorie simpla

Un esantion aleatoriu simplu este acela in care orice combinatie posibila de elemente din populatie are aceeasi probabilitate de a intra in esantion. De exemplu, auditorul ar putea dori sa sondeze platile efectuate de client pe tot parcursul anului.

Tabelele de numere aleatorii. Auditorul alege un esantion aleatoriu identificand mai intai o corespondenta intre numerele documentelor clientului care trebuie testate si cifrele din tabelul numerelor aleatorii.

generarea computerizata a numerelor aleatorii. Exista trei tipuri principale de mijloace informatice folosite in acest scop: programele de calcul tabelar, generatoarele de numere aleatorii si aplicatiile generice de audit. Numerele aleatori pot fi obtinute cu sau fara inlocuire.

2. Esantionarea sistematica (mecanica)

Prin esantionarea sistematica (numita si sondaj mecnic), auditorul calculeaza un pas de numarare, iar apoi selecteaza metodic elementele esantionului in functie de dimensiunea pasului. Pasul de numarare este determinat prin impartirea volumului popultiei la numarul de unitati de esantion dorite. De exemplu, daca opopulatie de facturi de vanzare se incadreaza in intervalul de numere 652-3151, iar dimensiunea esantionului dorit este de 125 de facturi, atunci pasul va fi de 20 [(3151-651)/125]. Acum auditorul trebuie sa aleaga un numar aleatoriu intre 0 si 19 pentru a detrermina punctul de pornire pentru constituirea esantionului. Daca numarul selectat la intamplare este 9, atunci primul elemetn din esantion va fi factura numarului 661 (652 9). Urmatoarele 124 de elemente vor fi: 681 (661 ), 701 (681 + 20) si asa mai departe pana la factura numarul 3141.Avanftajul selectarii sistematice este facilitatea utilizarii ei.O problema majora a selectiei sistematice este riscul lipsei de obiectivitate.

3. Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea si esantionarea statistica

In audit exista numeroase situatii cand este avantajoasa sa se selecteze esantioane care scot in evidenta unitatile din populatie care au valori inergistrate mai mari. Exista doua modalitati prin care se pot obtine asemenea esantioane. Prima consta in a constitui un esantion astfel incat probabilitatea de a selecta orice element dat din populatie sa fie proportionala cu valoarea inregistrata a elemtului.Aceasta metoda este numita "esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea" (PPD). Cea de-a doua modalitate de scoatere in evidenta a unitatilor mai mari din populatie consta in a fractiona populatia totala in subcolectivitati in functie de dimensiuni si a constitui esantioane mai mari pentru subcolectivitatile mai mari. Aceasta metoda este numita "esantionare stratificata". Prima metoda este evaluata utilizandu-se sondajul de variabile.

SONDAREA FRECVENTEI ABATERILOR

OBIECTIVUL 14-4 Definirea si descrierea sondajului de audit bazat pe determinarea frecventei abaterilor

In testarea mecanismelor de control si testarea substantntiala a operatiunilor, sondajul de audit este folosit pentru estimarea proportiei elementelor unei populatii care contin o caracteristica sau un atribut analizat. Aceasta proportie este numita frecventa de aparitie sau pondere a abaterilor si este egala cu raportul dintre elementele care contin atributul specific si numarul total al elementelor populatiei. De regula, frecventa deaparitie este exprimata in valoare procentuala. De exemplu, un auditor ar putea deduce ca ponderea abaterilor de la verificarea interna a facturilor de vanzare estede aproximativ 3%, ceea ce inseamna ca facturile nu sunt corct verificate in 3% din cazuri. Auditorii sunt interesati de aparitia urmatoarelor tipuri de abateri in populatiile de date contabile: (19 devieri de la mecanismele de control prescrise, (2) erori monetare in populatiile de date legate de operatiuni si (3) erori monetare in populatiile de detalii ale soldurilor conturilor. Cunoasterea frecventei de aparitie este deosebit de utila pentru primele doua tipuri de abateri care sunt legate de operatiuni. Prin urmare, auditorii folossesc pe scara larga tehnicile sondajului de audit prin care sedetermina frecventa aparitiei sau ponderea abaterilor in cursul efectuarii testelor mecanismelor de control si a testelor substantiale ale operatiunilor. In cazul celui de-al treilea tip de abateri, auditorul trebuie sa estimez4 de obicei valoarea baneasca totala a abaterilor, deoarece el trebuie sa determine daca ele sunt semnificative. Cand vrea sa cunoasca valoarea totala a unei erori, auditorul va utiliza metode prin care se determina o valoare monetra a erorilor sau abaterilo, nu o frecventa de aparitie sau o pondere pe care o face auditorul in ceea ce priveste ponderea abaterilor din populatia pe ansamblu. Termenul abatere ar trebuie folosit pentru a desemna atat devierile de la procedurile de control recomandate, cat si situatiile in care anumite sume nu sunt corect exprimate in unitati monetare, fie din cauza unei erori contabile neintentionate, fie din orice alta cauza. Termenul deviere desemneaza tipul specific de abatere de la procedurile de control prescrise.

Sa presupunem, de exemplu, ca auditorul vrea sa determine ponderea copiilor faturilor de vanzare care nu au un document de livrare atasat. Exista po proportie reala, dar necunoscuta, de documente de livrare absente. Auditorul va considera ca ponderea abaterilor din esantion este cea mai buna estimare a ponderii abaterilor din ansamblul populatiei.

Totusi, dat fiind ca aceasta metoda este bazata pe esentioane, exista o probabilitate semnificativa ca ponderea abaterilor din esantion sa fie diferita de pnderea reala a abaterilor din populatie. Aceasta diferenta este numita "eroare de esantionare", un termen care a fost prezentat pentru prima data in capitolul 9. Auditorul este interesat de estimare erorii de esamtionare si de fiabilitatea acestei estimari, numita "risc de esantionare", o notiune care a fost explica mai devreme in capitolul de fata. Sa presupunem ca auditorul determina ca in esantion exista o pondere a abaterilor de 3%, ca eraoarea de esantionare este de 1% si ca riscul de esantionare este de 10%. Acum, auditorul poate determina un interval estimativ al ponderii abaterilor in populatie, adica intre 2% si 4% (3% + 1), la un risc de 10% de a se insela (si o probabilitate de 90% de a avea dreptate).

In cadrul aplicarii tehicilor sondajului de audit pentru veerificarea frecventei abaterilor, auditorul este interesat in principal de cunoasterea ponderii maxime posibile a abaterilor, mai curand decat de marimea intervalului de incredere. Prin urmare, auditorul se va concentra asupra limitei superioare a intervalului estimat. In cadrul testelor mecanismelor de control si al testelor substantiale ale operatiunilor, aceasta limita este numita ponderea superioara calculata (sau estimata) a abaterilor (PSCA). In exemplu de mai sus, auditorul ar putea ajunge la concluzia ca PSCA pentru documentele de livrare absente este de 4%, la un risc de esantionare de 5%. Aceasta insemna ca auditorul conclude ca ponderea sa depaseasca limita superioara de 4%. Dupa determinarea PSCA, auditorul o poate utiliza in contextul obiectivelor de audit specifice. De exemplu, in testul vizand identificarea documetnelor de livrare absente, auditorul trebuie sa determine daca o pondere a abaterilor de 4% indica un risc de control acceptabil pentru obiectivul existentei.

APLICAREA TEHNICILOR SONDAJULUI NESTATISTIC IN AUDIT

OBIECTIVUL 14-5 Utilizarea sondajului nestatistic in testele mecanisemlor de control si testele substantiale ale operatiunilor.

Toate notiunile sunt prezentate sintetic in tabelul 14-1.

Tehnicile sondajului de audit sunt aplicate in testarea mecanismelor de control si in testarea substantiala a operatiunilor prin parcurgerea unui set de 14 pasi clar definiti. Pasii sunt impartiti in trei sectiuni si anume: (1) planificarea sondajului, (2) selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit si (3) evaluarea rezultatelor. Este important sa se urmeze cu atentie acesti pasi, pentru a se asigura ca atat aspectele procesului legate de auditare, cat si aspectele legate de esantionare sunt corect aplicate. Acesti pasi ofera o schematizare a discutiilor care urmeaza.

Planificarea sondajului

Enuntarea obiectivelor testului de audit

Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit

Definirea atributelor si a conditiilor de abatere

Definirea populatiei

Definirea unitatii de esantionare

Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor.

Specificarea risculu acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut

Estimarea ponderii abatrilor in populatie

Determinarea dimensiunii initiale a esantionului.

Selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit

Selectarea esantionului

Efectuarea procedurilor de audit.

Evaluarea rezultatelor

Generalizarea de la esantion catre populatie

Analiza abaterilor

Determnarea caracterului acceptabil al populatiei

1. Enuntarea obiectivelor testului de audit

Obiectivele generale ale testului trebuie formulate prin prisma cicluclui de operatiuni testat. De regula, obiectivele ale testelor mecanismelor de control si ale testelor substantiale ale operatiunilor constau in a verifica modul de aplicare a procedurilor de control predefinite si a determina daca operatiunilor contin erori monetare.

Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit

Sa presupunem ca exista urmatorul program de audit:

Examinati operatiunile de vanzari pentru a idntifica sumele mari si neobisnuite (procedura analitica).

Observati daca responsabilitatile angajatului care gestioneaza creantele-clienti sunt separate de gestiunea mijloacelor banesti (test al mecanismului de control).

Examinati un esantion de copii ale facturilor de vanzare pentru a identifica:

a.       aprobarea creditarii de catre managerul responsabil de creditare (test al mecanismului de control).

b.      Existenta unui document de livrare atasat (test al mecanismului de control).

c.       Includerea unui numar de cont extras din planul de conturi (test al mecanismului de control).

Selectati un esantion de documetne de livrare si confruntati fiecare document cu copia facturii de vanzare corespunzatoare (test al mecanismului de cotnrol)

Comparati cantitatea din fiecare copie a fcturii de vanzare cu cantitatea din documentele de livrare corespunzatoare (test substantial al operatiunilor).

Sondajul de audit nu se aplica in primele doua proceduri din acest program de audit. Prima este o procedura analitica pentru care nu se poate folosi esantionarea. Cea de-a doua este o procedura analitica pentru care nu se poate folosi esantionarea. Cea de-a doua este o procedura de observare, pentru care nu exista documentatie care sa permita aplicarea rtehnicilor sondajului de audit. Sondajul de audit poate fi folosit pentru cele trei proceduri ramase.

Definirea atributelor si a conditiilor de abatere

Atributele analizate si conditiile de abatere provin direct din procedurile de audit pentru care auditorul a decis sa utilizeze tehnicile sondajului. Tabelul 14-2 ilustreaza cinci atribute de iteres pentru auditor si conditiile de abatere aferente fiecarui atribut, extrase din procedurile 3-5 mentionate mai sus. Fiecare dintre cele cinci atribute va fi verificat pentru fiecare elemetn inclus in esantion. Absenta atributului in cazul oricarui element al esantionului va constitui o abatere de la atributul respectiv. Este imprtant sa mentionam faptul ca atat documentele absente, cat si erorile nesemnificative genereaza o abatere, cu exceptia cazurilor in care auditorul face o specificatie contrara in definitia conditiilor de abatere.

Definirea populatiei

Populatia reprezinta masa de date asupra careia auditorul doreste sa generalizeze rezultatele obtinute in baza unui esantion. Auditorul poate defini populatia astfel incat sa includa orice date doreste, insa el va fi obligat sa constituie esantionul pornind de la intreaga populatie definita. Auditorul va putea generaliza rezultatele numai asupra populatiei sondate.

Definirea unitatii de esantionare

Principala conditie pentru definirea unitatii de esantionare este conformitatea acesteia cu obiectivele testelor de audit. Astfel, definitia populatiei si procedurile de audit planificate dicteaza, de regula, unitatea de esantionare potrivita. De exemplu, daca auditorul vrea sa determine cat de frecvent nu indeplineste intreprinderea comenzile clientilor sai, atunci unitatea de esantionare ar trebuie sa fie comanda clientului. Daca totusi obiectivul este de a determina daca se factureaza si livreaza corect cantitatea adecvata de bunuri descrisa in comanda clientului, unitatea de esantionare ar putea fi definita ca fiind comanda clientului, documentul de livrare sau copia facturii de vanzare.

Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor

Fixarea unei ponderi tolerabile a abaterilor (PTA) necesita rationament profesional din partea auditorului. PTA reprezita ponderea abaterilor pe care auditorul o va permite in populatie, ramanand, in acelasi timp, dispus sa foloseaca riscul de control esimat si/sau cantittea estimata a erorilor monetare dinopeatiuni, indicatori determinati in cursul planificarii. De exemplu, sa presupunem ca auditorul decide ca PIA pentru atributul 1 din Tabelul 14-2 este de 6%. Aceasta inseamna ca chiar daca 6% din copiile facturilor de vanzare nu ar fi aprobate in verderea creditraii, mecanismul de control vizand aprobatea credtitarii va fi totusi considerat eficace prin prisma riscului de control estimat inclus in planul de audit.

PTA are un impact semnificativ asupra dimensiunii esantionului. Pentru o PTA mica va fi nevoie de un esantion de volum mai mare decat pentru un nivel mai ridicat al PTA. De exemplu, pentru o PTA de 4% aferenta atributului 1 din exemplu de mai sus este nevoie de constituirea unui esantion mai mare decat pentru o PTA de 6%.

Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut

Pentru sondajul de audit aplicat in acdrul testarii mecanismelor de control si al testarii substantiale a operatiunilor, acest risc este numit risc acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut (RAERC), RAERC este riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea unui mecanism de control ca fiind eficace (sau a unei ponderi a erorilor monetare ca fiind tolerabila), atunci cand ponderea reala a abaterilor din populatie este mai mare decat pta. raerc este indicatorul folosit de auditori pentru a masura riscul de esantionare. Pentru a ilustra, sa presupunem ca PTA este de 6%, RAERC este de 10%, iar ponderea reala a abaterilor din populatie este de 8%. In acest caz, mecanismul de control este inacceptabil, deoarece ponderea reala a abaterilor, de 8%, depasesc PTA. Fireste, auditorul nu cunoaste ponderea reala a abaterilor din populatie. RAERC de 10% inseamna ca auditorul este dispus sa-si asume un risc de 10% de a considera ca un mecanism de control este eficace dupa terminarea testarilor, chiar daca acest mecanism nu este, in realitate, eficace. In cazul in care auditorul constata ca mecanismul de control din aceasta ilustratie nu este eficace, inseamna ca el a acordat o incredere prea mare sistemului de control intern (adica a folosit un risc de control estimat mai mic decat ar fi trebuit).

Tabelele 14-3 si 14-4 prezinta recomandari ilustrative privind fixarea nivelului PTA si RAERC. Recomandarile nu ar trebui interpretate ca fiind standarde profesionale universale; totusi ele sunt reprezentative pentru tipurile de recomandari emise de firmele de expertiza contabila in atentia angajatilor lor.

8. Estimarea ponderii abaterilor din populatie

Pentru a planifica o dimensiune adecvata a esantionului, trebuie facuta de timpuriu o estimare a ponderii abaterilor in populatie. Daca ponderea estimata a abaterilor din populatie (PAP) este mica, atunci un esantion relativ mic va satisface ponderea tolerabila a baterilor fixata de auditor. Aceasta se datoreaza faptului ca este nevoie de o estimare mai putin precisa. Cu alte cuvinte, pentru a fi mai precisa o estimare a ponderii abaterilor in populatie trebuie sa se bazeze pe mai multe date, adica pe un esantion mai mare.

De regula, pentru a face aceasta estimare se folosesc datele din auditul anului precedent. Daca rezutatele anului anterior nu sunt disponibile ssau daca ele nu sunt considerate fiabile, auditorul poate extrage in acest scop un mic esantion prelimenar din populatia anului in curs. Nu este foarte important ca aceasta estimare sa fie exacta, deoarece pentru a estima in final caracteristicile populatiei se va utiliza ponderea abaterilor descoperite in esantionul anului curent.

9. Determinarea dimensiunii initiale a esantionului

Aceasta notiune de "dimensiune initiala" a esantionului se foloseste deoarece abaterile din esantionul efectiv extras trebuie evaluate inainte de a se putea determina daca esantionul este suficient de mare pentru a satisface obiectivele testelor.

Tabelul 14-5 ilustreaza efectul majorarii fiecaruia dintre cei patru factori; o diminuare a acestor factori va avea unefect contrar.

O combinare a doi dintre acesti factori va avea cel mai puternic impact asupra dimensiunii esantionuluisi anume: PTA minus PEAP. Aceasta diferenta reprezinta precizia estimarilor din esantionul planificat. O precizie mai mica, numita "estimare mai putin exacta", impune constituirea unui esantion mai mare.

10. Selectarea (extragerea) esantionului

Esantionul poate fi constituit prin utilizarea oricareia dintre metodele probabilistice sau neprobabilistice discutate anterior in capitolul de fata. Pentru a minimiza posibilitatea unei modificari a unitatilor din esantion de catre client, auditorul nu ar trebui satsi informeze clientul cu prea mult timp inainte despre elementele de esantion selectate.

11. Efectuarea procedurilor de audit

Auditorul efectueaza procedurile de audit prin examinarea fiecarui element din esantion, in scopul de a determina daca acesta este conform definitiei atributului, tinand sio evidenta a tuturor abaterilor descoperite.

12. Extrapolarea de la esantion catre populatie

In cazul metodelor nestatistice, exista doua modalitati de ageneraliza rezultatele de la esantion la populatie si anume:

a. Se adauga o estimare a erorii de esantionare la PAE, pentru a se determina o pondere superioara calculata a abaterilor aferenta unui anumit risc acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea mic. Auditorilor le este extrem de greu sa faca estimari ale erorilor de esantionare prin utilizarea tehnicilor sondajului nestatistic, din cauza rationamentului subiectiv necesar pentru efectuarea unei asemenea estimari; prin urmare, aceasta metoda nu este frecvent folosita.

b. Din ponderea tolerabila a abaterilor se scade ponderea abaterilor din esantion, obtinandu-se eroarea de esantionare calculata (PTA-PAE = eroare de esantionare calculata), dupa care se apreciaza daca eroarea de esantionare clculata este suficient de mare pentru a confirma ca ponderea reala a abterilor din populatie este acceptabila. Majoritatea auditorilor care folosesc sondajul nestatistic aplica aceasta metoda. De exemplu, daca un auditor extrage pentru un atribut un esantion de 100 de unitati si nu gaseste nici o abatere (PAE=0), iar PTA este de 5%, eraorea de esantionare calculata Va fi de 5% (PTA de %% - PAE de 4% = 1%). Este mult mai probabil ca ponderea reala a abaterilor in primul caz decat in cazul al doilea. Prin urmare, cei mai multi auditori vor considera, probabil, ca o populatie este acceptabila pe baza rezultatului primului esantion si inacceptabila in cazul celui de-al doilea esantion.

13. Analiza abaterilor

De exemplu, daca toate abaterile constatate prin testarea verificarii interne a facturilor de vanzare s-au produs in perioada in care persoana responsabila in mod normal de efectuarea acestor verificari era in concediu, acesta va afecta evaluarea mecanismelor de control intern pe care o va face auditorul, precum si investigatiile uletrioare.

14. Determinarea caracterului acceptabil al populatiei

In paragraful referitor la la generalizarea de esantion la populatie s-a aratat ca majoritatea auditorilor scad PAE din PTA atunci cand folosesc tehnicile sondajului nestatistic si evalueaza daca diferenta, care reprezinta eroarea de esantionare calculata, este suficient de mare. Daca auditorul ajunge la concluzia ca diferenta este suficient de mare, atunci mecanismul de control testa poate fi folosit pentru reducerea risculu de control estimat in cursul planificarii, cu conditia ca analiza detaliata a cauzelor abaterilor sa nu indice posibilitatea existentei unor alte probleme semnficative legate de controlul intern.

Cand auditorul ajunge la concluzia ca diferenta PTA-PAE este prea mica pentru a se putea considera ca populatia este acceptabila, el trebuie sa intreprinda o serie de masuri specifice. Pot fi urmate patru directii de actiune, prezentate in continuare.

a) Revizuirea PTA sau a RAERC.

b) Majorarea dimensiunii esantionului.

c) Revizuirea riscului de control estimat.

d) Comunicarea cu comitetul de audit sau cu managementul intreprinderii.

15. Documentarea adecvata

Toate etapele pe care le presupune sondajul nestatistic sunt prezentate sintetic in figura 14-2.

SONDAJUL STATISTIC IN AUDIT

OBIECTIVUL 14-6 Definirea si descrierea sondajului de atribute si a distributiei de selectie.

Metoda de sondaj statistic cel mai frecvent folosita pentru testarea mecnismelor de control si testarea substantiala a operatiunilor este sondajul de atribute.

Prin aplicarea sondajului de atribute in locul sondajului nestatistic pentru testarea mecanismelor de control si pentru testarea substantiala a operatiunilor se pot identifica mult mai multe asemanari decat deosebiri intre cele doua metode. Toti cei 14 pasi discutati sunt utilizati in ambele metode, iar terminologia este, in esenta,identica. Deosebirile importante serefera la: (1) calcularea dimensiunilor planificate ale esantioanelor prinutilizarea tabelelor ce decurg din distributia statistica a probabilitatilor si (2) calcularea ponderilor superioare ale abaterilor prin utilizarea unor tabele similare. Modul in care sunt facute aceste calculereprezinta o caracteristica extrem de importanta pentru auditorii care prefera sondajul statistic celui nestatistic. Inainte de a aplica sondajul de atribute utilizand aceiasi 14 pasi discutati mai devreme, vom aborda subiectul distributiilor de selectie.

DISTRIBUTIILE DE SELECTIE

Existenta unei distributii de selectie ii permite auditorului sa faca formulari in termeni de probabilitate privind gradul posibil de reprezentativitate al oricarui esantion care face parte din distributia in cauza.

Sondajul de atribute este bazat pe distributia binominala. Distributia binominala este o distributie a tuturor esantioanelor posibile in care fiecare element al populatiei are una din doua caracteristici posibile, de exemplu, "da/nu", alb/negru" au "contine o deviere de la procedura de control/ nu contine o deviere de la procedura de control".

Sa presupunem ca exista o populatie de facturi de vanzare, 5% din facturi neavand un document de livrare atasat, asa cum o cer procedurile de control intern ale clientului. Daca auditorul extrage un esantion de 50 de facturi, cate facturi fara document de livrare va gasi el in acest esantion? S-ar putea ca esantionul sa nu contina nici o abatere sau, dimpotriva, sa contina sase sau sapte abateri. O distributie de selectie binominala ne va arata probabilitatea aparitiei fiecarui numar de abateri posibile. Distributia de selectie pentru populatia luata ca exemplu mai devreme este prezentata in tabelul 14-6. Aceasta distributie ne arata ca, pentru un esantion de 50 de unitati, extras dintr-o populatie foarte mare si cu o pondere a abaterilor de 5%, probabilitatea de a obtine unnesantion cu cel putin o abatere este de 92,31% (1 - 0,0769). (Deoarece probabilitatea de anu detecta nici o abatere este de 7 %, probabilitatea de a avea mai mult de 0 abateri va fi de 92,31%).

APLICAREA SONDAJULUI DE ATRIBUTE

OBIECTIVUL 14-7 Utilizarea sondajului de atribute in testele mecanismelor de control si in testele substantiale ale operatiunilor.

Dupa cum s-a mentionat deja, cei 14 pasi discutati pentru sondajul nestatistic se aplica deopotriva si sondajului de atribute. Sectiunea de fata abordeaza deosebirile dintre cele doua metode de sondaj.

Planificarea sondajului

Enuntarea obiectivelor testului de audit. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Definirea atributelor si a conditiilor de abatere. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Definirea populatiei. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Definirea unitatii de esantionare. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Specificarea ponderii tolerabile a abatrilor. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut.

Conceptele legate de specificarea acestui risc sunt aceleasi pentru sondajul statistic si cel nestatistic, insa metoda de cuantificare este, de regula, diferita. In cazul sondajului nestatistic, majoritatea auditorilor utilizeaza calificativele de risc "mic", "mediu" sau mare", in timp ce auditorii care aplica tehnicile sondajului de atribute atribuie riscului o valoare precisa, de exemplu, 10% sau 5%. Explicatia acestei deosebiri este nevoia de a cuantifica mai precis riscul atunci cand auditorii planifica sa determine volumul esantionului si sa evalueze rezutatele in termeni statistici.

Estimarea ponderii abaterilor din populatie. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Determinarea dimensiunii initiale a esantionului.

Alte ramuri care folosesc cercetarea prin sondaj

Cele doua tabele care formeaza Tabelul 14-7 sunt extrase din Ghidul pentru sondaje de audit publicat de IACPA/AICPA. Ele sunt identice, singura diferenta fiind ca primul tabele corespunde unui RAERC de 5%, iar cel de-al doilea tabel - unui RAERC de 10%. Aceste tabele sunt "unilaterale2, adica ele nuprezinta decat ponderea superioara a abaterilor pentru un RAERC dat.

Folosirea tabelelor. Folosirea acestor tabele in scopul deerminarii dimensiunii initiale a esantionului presupune parcurgerea urmatorilor patru pasi:

Selectati tabelul corespunzator nivelului RAERC ales.

Localizati PEAP in prima coloana din stanga.

Coborati pe coloana PTA corespunzatoare pana in punctul in care aceasta se intersecteaza cu randul continand nivelul corespunzator al PEAP. Numarul de la intersectie reprezinta dimensiunea initiala a esantionului.

Pentru a ilustra, sa presupunem ca un auditor este dispus sa reduca riscul de control estimat pentru aprobarea creditelor comerciale daca ponderea aprobarilor de credite absente in populatie (atributul 1 din Tabelul 14-2) nu depaseste 6% (PTA), la un RAERC de 5%. Pe baza experientelor trecute, PEAP este fixata la 2 %. Utilizati tabelul cu RAERC de 5%, gasiti coloana corespunzatoare unei PTA de 6% si coborati pe aceasta coloana pana in punctul unde ea se intersecteaza cu randul corespunzator unei PEAP de 2%. Se determina ca dimensiunea initiala a esantionului este de 127 de unitati.

Este un esantion de 127 de unitati suficient de mare pentru acest audit? La aceasta intrebare nu se va putea raspunde decat dupa efectuarea testelor. Daca ponderea reala a abaterilor din esantion se dovedeste a fi mai mare de 2%, auditorul nu a mai putea fi sigur de eficacitatea mecanismelor de control intern. Explicatia acestei concluzii se va contura pe masura ce veti parcurge paragrafele urmatoare.

Impactul dimensiunii populatiei In discutia de mai sus, dimensiunea populatiei a fost ignorata in determinarea dimensiunii initiale a esantionului. Anumiti cititori ar putea considera cidata aceasta abordare, insa teoria statistica demonstreaza ca pentru majoritatea tipurilor de populatii asupra carora se aplica sondajul de atribute volumul popultaiei este un considerent minor in determinarea dimensiunii esantionului. Aceasta afirmatie este valabila, deoarece reprezentativitatea este mai curand asigurata de tehnica folosita pentru esantion decat de dimensiunea esantionului. De indata ce se obtine un esantion care cuprinde elementele care reprezinta bine populatia, nu mai este nevoie de elemente suplimentare. Deoarece cei mai multi auditori folosesc sondajul de atribute pentru populatii rezonabil de mari, nu vom trata aici reducerea dimensiunii esantionului in cazul unor populatii mai mici.

Selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit

Selectarea esantionului. Singura deosebire intre esantionarea din sondajuele statistice si cea din sondajele nestatistice consta in obligativitatea utilizarii metodelor probabilistice in sondajele statisitce. Pentru sondajele dea tribute se foloseste fie esantionarea aleatorie simpla, fie esantionarea sistematica.

Efectuarea procedurilor de audit. Avceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Evaluarea rezultatelor

Generalizarea de la esantion catre populatie. Pentru sondajul de atribute, auditorul calculeaza o limita superioara de precizie (PSCA) pentru un Raerc dat, din nou prin utilizarea unor programe informatice speciale sau a unor tabele deduse prin formule statistice. Pentru a ilustra aceste calcule, se folosesc tabele precum cel corespunzator unui RAERC de 5% dinTabelul 14-8. Aceste tabele seamana cu cele folosite pentru determinarea dimensiunii initiale a esantionului, dar sunt intr-o forma mai accesibila pentru evaluarea esantioanelor.

Folosirea tabelelor. Folosirea acestor tabele pentru calculul PSCA presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Selectati tabelul corespunzator nivelului RAERC. Acest nivel al RAERC ar trebui sa fie identic celui folosit pentru determinarea dimensiunii initiale a esantionului.

Localizati numarul efectiv de abateri descoperite prin testele de audit in partea superioara a tabelului.

Localizati dimensiunea efectiva a esantionului in prima coloana din stanga.

Coborati pe coloana corespunzatoare numarului efectiv de abateri descoperite pana in punctul in care aceasta se inersecteaza cu randul corespunzator dimensiunii esantionului. Numarul de la intersectie reprezinta PSCA.

Pentru a ilustr utilizarea tabelului de evaluare, sa presupunem ca pentru atributul 1 dimensiunea efctiva a esantionului este de 125 de unitati si s-au descoperit 2 abateri. Pentru RAERC de 5%, PSCA este egala cu 4 %, la un RAERC de 5%. Inseamna oare aceasta ca daca s-ar fi testat 100% dinpopultie, ponderea reala a abaterilor ar fi fost de 4 %? Nu, ponderea reala a abaterilor este necunoscuta. Rezultatul inseamna ca daca auditorul ajunge la concluzia ca ponderea reala a abaterilor nu depaseste 4,9%, atunci exista o probabilitate de 95% ca aceasta concluzie sa fie corecta si o probabilitate de 5% ca auditorul sa se insele.

Este posibil sa se aleaga o dimensiune a esantionului difera de cea furnzata de tabelele de evaluare a rezultatelor sondajelor de atribute. Cand se produce o asemenea situatie, de regula se face o interpolare.

Aceste tabele de la ipoteza unei populatii de dimensiuni foarte mari (infinite), rezultand o PSCA mai prudenta decat pentru popultiile mai mici. Dat fiind ca impactul dimensiunii populatiei asupra volumului esantionului este, de obicei, foarte mic, aceasta diferenta este ignorata.

Analiza abaterilor. Aceeasi pentru sondajul de atribute si sondajul nestatistic.

Determinarea caracterului acceptabil al populatiei.

Metodologia de determinare a caracterului acceptabil al populatiei este, in esenta, aceeasi pentru sondajul de atribute si pentru sondajul nestatistic. In cazul sondajului de atribute, auditorul compara PSCA cu PTA pentru fiecare atribut.

Pentru ca o populatie sa poata fi considerata acceptabila, PSCA determna pe baza rezultatelor efective ale esantionului trebuie sa fie mai mica sau egala cu PTA atunci cand ambele valori se bazeaza pe acelasi raerc. In exemplul de mai sus, in care aduitorul a mentionat ca va accepta o pondere a abatrilor in populatie de 6% la un RAERC de 5%, iar PSCA era de 4,9%, toate cerintele referitoare la esantion au fost indeplinite. In acest caz, mecanismul de control testat poate fi utilizat pentru reducerea riscului de control estimat in faza planificarii, cu conditia ca o analiza atenta a cauzelor abaterilor sa nu indice posibilitatea prezentei unei probleme semnificative intr-un aspect al controlului care nu a fost luat in considerare anterior.

Cand PSCA este mai mare decat PTA, trebuie sa se ia masuri specifice. Cele patru directii dea ctiune discutate pentru sondajul nestatistic se aplica si in cazul sondajului de atribute.

Nevoia de rationament profesional

O critica adresata uneori sondajului statistic se refera la faptul ca acesta reduce gradul de utilizare a rationamentului profesional. O comparare a celor 14 pasi discutati in capitolul de fata pentru sondajul nestatistic si pentru sondajul de atribute arata cat de neintemeiata este aceasta critica. Pentru o aplicare adecvata a tehnicilor sondajului de atribuire este necesar sa se foloseasca rationamentul profesional in majoritatea etapelor procesului. De exemplu, selectarea dimensiunii initiale a esantionului depinde in principal de PTA, RAERC si peap. Fixarea primelor doua variabile necesita aplicarea unui rationament profesional de cel mai inalt nivel. In mod similar, evaluarea finala a caracterului adecvat al dimensiunii esantionului, trebuie, de asemenea, sa se bazeze pe o cantitatze importanta de rationament profesional.

ILUSTRATIE PE CAZ - HILLSBURG HARDWARE, PARTEA A II-A

OBIECTIVUL 14-8 Aplicarea notiunilor si metodologiei sondajului asupra planului de audit al cilului vanzari-incasari.

Pentru a ilustra conceptele discutate in acest capitol, vom dezvolta cazul companiei Hillsburg Hardware din capitolul 13, incluzand determinarea dimensiunii esantionului, selectarea elementelor de tstat si concluziilor deduse pe baza rezultatelor testelor, utilizand tehnicile sondajului de atibute. Singurele portiuni ale testarii ciclului vanzari-incasari incluse aici sunt: testarea aprobarii crditelor, a livrarii bunurilor, a facturarii clientilor si a inregistrarii sumelor in evidentele contabile. Ar trebui sa tineti cont de faptul ca procedurile citate pentru compania Hillsburg Hardware au fost formulate anume pentru acest client si nu vor fi, probabil, aplicabile in cazul unui alt audit. Procedurile de audit aferente tuturor acestor teste sunt reluate in Tabelul 14-9, impreuna cu o serie de comentarii care indica legatura dintre fiecare procedura si sondajului de atribute.

In cursul aplicarii tehnicilor sondajului de atribute asupra procedurilor definite pentru compania Hillsburg (vezi figura 13-9), acest tip de sondaj se utilizeaza numai pentru doua functii si anume: livrarea bunurilor si facturarea clientilor. In aceasta ilustratie accentul cade pe facturarea clientilor, deoarece copia facturii de vanzare reprezinta unitatea de esantionare pentru majoritatea procdurilor de audit. Deoarece ne-am axat asupra aplicarii sondajului de atribute in functia de facturare, comentariile referitoare la functia de livrare sunt limitate la cele prezentate in dreptul listei de proceduri de audit din tabel. Cititorul ar trebui totusi sa tina cont de faptul ca metodologia de sondare a atributelor aplicata functiei de livrare va f, in esenta, identificata metodologiei ilustrate pentru functia de facturare in restul studiului de caz.

Obiectivele, determinarea aplicabilitatii sondajului de audit, populatia si unitatea de esantionare.

Numerosi audtori folosesc formulare imprimate pentru a documenta fiecare apicatie a tehnicilor sondjului de atribute. Un exemplu de formular frecvent utilizat este prezentat in Figura 14-3. Partea superioara a formularului include o definitie a obiectivului, populatiei si unitatii de esantionare.

Definirea atributelor vizate

Atributele utilizate in aceasta aplicatie sunt aplicatie sunt preluate fdirect din programul de audit. Procedurile care pot fi folosite ca atribute pentru o aplicare specifica a metodelor sondajului de atribute vor depinde de definitia unitatii de esantionare. In acest caz, toate procedurile din functia de facturare pot fi incluse. Cele noua atribute utilizate pentru acest caz sunt enumerate in figura 14-3.

Definirea atributelor este o etapa critica a sondajului de atribute. Decizia privind atributele care ar trebui combinate si cele care ar trebui lasate separat reprezinta cel mai important aspect al acestei definitii. Daca toate tipurile de atribute posibile, cum ar fi numele clientului, data, pretul si cantitatea, ar fi separate pentru fiecare procedura, atunci numarul foarte mare de atribute ar face imposibila gstionarea eficienta a acestei proceduri de verificare. Totusi daca toate procedurile sunt combinate in unul sau doua atribute, atunci abaterile de natura foarte diferita risca sa fie evaluate impreuna. Gasirea unei cai de mijloc este cel mai rezonabil compromis.

Stabilirea PTA, RAERC, PEAP si determinarea dimensiunii initiale a esantionului

PTA pentru fiecare atribut este determinata pe baza rationamentului auditorului privind ponderea abaterilor considerata semnificativa. Neinregistrarea unei facturi de vanzare ar fi foarte semnificativa, mai ales in acest tip de sistem; prinurmare, dupa cum se arata si in Figuera 14-3, pentru atributul 1 s-a ales cea mai mica PTA, adica 3%. Facturarea gresita a creantelor clienti reprezinta o eroare potential semnificativa, insa nu este posibila aparitia de erori egale cu suma totala a faturii. Prin urmare, s-a ales o PTA de 4% pentru fiecare dintre atributele direct legate de facturarea livrarilor si de inregistrarea sumelor in evidentele contabile. Ultimele patru atribute au PTA-uri, deoarece ele au o importanta mai mica pentru auditul de fata.

S-a ales un RAERC de 10%, deoarece posibilitatea de a reduce riscul de cotnrol estimat este limitata, chiar daca mecanismele de control intern testate sedovedesc a fi eficace si asta din cauza catorva neajunsuri ale sistemului de control intern identificate mai devreme.

Ponderea estimata a erorilor din populatie este bazata pe rezultatele anilor anteriori, usor modificate in sensul cresterii pentru a reflecta o schimbare a personalului clientului. Dimensiunea initiala a esantionului pentru fiecare atribut este determinata pornind de la tabelul 14-7, tinandu-se cont de considerentele de mai sus. Aceste informatii sunt prezentate sintetic pentru toate atributele in Figura 14-3. Pentru a simplifica selectarea si evaluarea, auditorul a decis pana la urma sa extraga unnesantion de 75 de unitati pentru atributul a decis pana la urma sa extraga un esantion de 75 de unitati pentru atributul 1, de 100 de unitati pentru atributele 2-5, de 65 de unitati pentru atributele 6 si 9 si de 50 de unitati pentru atributele 7 si 8.

Extragerea esantionului

Esantionarea aleatorie din czul Hillsburg este foarte simpla, poate cu exceptia necesitatii extragerii unor esantioane de dimensiuni diferite pentru atribute diferite. Aceasta problema poate fi depasita prin extraegerea unui esantion aleatoriu de 50 de unitati, in scopul de a-l utiliza pentru toate cele noua atribute, dupa care se poate extrage un alt esantion suplimentat de 215 unitati pentru toate atributele, cu exceptia atributelor 7 si 8, un esantion de 10 unitati suplimentare pentru atributul 1 si un esantion de 25 de unitati suplimentare pentru atributele 2-5. Figura 14-1 ilustreaza extragerea primului esantion de 50 de unitati din evidentele contabile ale companiei Hillsburg Hardware, utilizandu-se generarea computerizata de numere aleatorii.

Efectuarea procedurilor deaudit si generalizarea rezultatelor la nivelul populatiei

Procedurile de audit incluse in programul de audit si rezumate in foaia de date a sondajului de atribute trebuie aplicate cu rigurozitate asupra fiecarui element din esantion. In scopul documentarii testelor si al furnizarii de informatii pentru verificarea ulterioara, auditorii intocmesc, de regula, o foaie de lucru continand rezultatele acestor proceduri. Unii auditori prefera sa intocmeasca o foaie de lucru continand po lista a tuturor elementelor din esantion; altii prefera sa limiteze documentarea la abaterile identificate. In figura 14-4 este aplicata aceasta din urma metoda.

In momentul terminarii testarii, abaterile sunt sistmatizate intr-un tabel, in scopul de a se determina numarul de abteri pentru fiecare atribut. Aceasta ii permite auditorului sa calculeze ponderea abaterilor in esantion si sa determine PSCA pe baza tabelelor. Aceste informatii sunt prezentate sintetic in Figura 14-5.

Analiza abaterilor

Partea finala a aplicatiei consta in analiza abaterilor in scopul determinarii cauzelor lor si in formularea unor concluzii privind fiecare atribut testat. Este esential sa se formuleze si sa se documenteze o concluzie privind masurile de intreprins pentru fiecare atribut in care PSCA depaseste PTA. Analiza abaterilor si concluziilor deduse de auditor sunt ilustrate in Figura 14-6 si rezumate la sfarsitul foii de date din Figura 14-5.

Actualizarea foii de lucru de planificare a probelor

Dupa terminarea testarii mecanismelor de control si a testarii substantiale a operatiunilor, auditorul ar trebui sa competeze randurile 3-7 din foaia de lucru de planificare a probelor. Aceasta foaie de lucru este ilustrata pentru compania Hillsburg Hardware in Figura 14-7 de mai sus.

Randurile 1 si 2 au fost completate in unul din capitolele anterioare. Randurile 3-5 documenteaza riscul de control aferent vanzarilor, incasarilor si altor mecanisme de control suplimentare.