EVOLUTII MACROECONOMICE, MONETARE, FISCALE SI BUGETARE IN ANUL 2001

Evolutii macroeconomice, MONETARE, fiscale Si bugetare in anul 2001

1.1. Evolutii macroeconomice in anul 2001

Aplicarea cu fermitate a angajamentelor asumate prin Programul de guvernare si transpuse in Planul de actiune a produs deja efecte pozitive, vizibile mai ales la nivelul investitiilor si al productiei industriale, cu consecinte favorabile in imbunatatirea utilizarii fortei de munca si in nivelul somajului. Pe ansamblul economiei, cresterea economica din prima parte a acestui an a fost superioara estimarilor initiale. Avand in vedere trendurile evolutive ce se desprind din analiza rezultatelor din primul semestru, se asteapta ca la principalii indicatori macroeconomici sa se inregistreze o situatie asemanatoare pe intregul an 2001.

1.1.1. Evolutia economiei nationale in semestrul I 2001

Evaluarea activitatii desfasurate in semestrul I 2001 arata ca angajamentele asumate prin Programul de guvernare au fost realizate si, ceea ce este esential, ca masurile propuse si aplicate, vizand reorientarea si accelerarea reformei economice au fost corecte si au permis relansarea cresterii economice.

Analiza indicatorilor sintetici evidentiaza cateva trasaturi definitorii ale evolutiei economiei in primul semestru care conduc la concluzia ca in aceasta perioada - desi relativ scurta - a avut loc o imbunatatire importanta a echilibrelor macroeconomice:

è   relansarea cererii interne fara a se neglija rolul cererii externe; cresterea contributiei cererii interne la formarea produsului intern brut s-a realizat in conditiile unei dinamici ridicate a exporturilor, care in martie, iunie si iulie au inregistrat niveluri record de peste 1 miliard dolari lunar;

è   imbunatatirea sensibila a raportului dintre componentele cererii interne, in favoarea acumularii; urmare a masurilor luate pentru relansarea procesului investitional si dezvoltarea comportamentelor pentru economisire, formarea bruta de capital - ce ilustreaza intreaga cerere pentru acumulare - a inregistrat ritmuri de crestere mult peste ritmurile celorlalte componente ale cererii interne;

è   revigorarea productiei interne - industrie, constructii - in cadrul careia se detaseaza industria prelucratoare, cu un aport sporit de valoare adaugata; ca urmare, ponderea industriei prelucratoare in productia industriala a ajuns la 80,5% fata de 78,8% in semestrul I 2000;

è   cresterea reala a veniturilor si in consecinta a consumului final al populatiei fara a se afecta indicatorii de eficienta ai economiei;

è   reducerea, chiar daca insuficienta, a inflatiei; evolutia din ultimele luni, cand inflatia s-a situat constant sub 2% conduce la aprecierea ca s-a intrat in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a acesteia;

è   imbunatatirea utilizarii resurselor de munca, atat prin majorarea numarului de salariati cat si prin cresterea generala a gradului de ocupare reflectata in reducerea pronuntata a ratei somajului.

Este de remarcat ca dezvoltarea economica din primul semestru s-a realizat intr-un context international mai putin favorabil, caracterizat printr-o incetinire a cresterii economice a tarilor dezvoltate.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2001 a fost, in termeni reali, in crestere cu 4,9% fata de semestrul corespunzator al anului precedent. Cresterea a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate, si in consecinta, a valorii adaugate brute din industrie (+11,2%), constructii (+9,4%) si servicii (+2,3%).

Realizarile din prima jumatate a anului evidentiaza o schimbare structurala importanta in utilizarea produsului intern brut, in sensul cresterii semnificative a cererii interne si, in cadrul acesteia, a utilizarilor pentru acumulare.

Cererea interna (consumul populatiei + consumul administratiei publice si private + formarea bruta de capital) a crescut cu 8,7%; in cadrul acesteia consumul populatiei a crescut cu 7,6%, pe baza sporirii salariului real cu 6% in semestrul I 2001 fata de semestrul I 2000.

Productia industriala s-a majorat cu 10,4% comparativ cu semestrul I 2000, datorita cresterilor din industria prelucratoare cu 12,7% si din industria extractiva cu 3,8%, concomitent cu diminuarea cu 2,4% a productiei de energie electrica si termica, gaze si apa.

Pe parcursul semestrului, evolutia productiei industriale s-a caracterizat prin cresteri luna de luna, cuprinse intre 4,7% si 16,3%, ceea ce indica intrarea industriei romanesti intr-un trend caracteristic ciclului economic ascendent, prognozat, de altfel, inca de la inceputul anului. Pe primele 7 luni productia industriala a sporit cu 9,6% in serie bruta, respectiv cu 10,8% in serie corectata.

Productivitatea muncii in industrie a crescut cu 14,9% fata de perioada corespunzatoare din anul anterior (16,5% in industria prelucratoare si 5% in industria extractiva), in conditiile in care numarul de salariati a scazut cu 3,9%.

Investitiile realizate in economia nationala in semestrul I 2001 au fost in crestere - in termeni reali - cu 4,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Cresterea din semestrul I 2001 s-a datorat cu deosebire contributiei sectorului de stat, a carui investitie s-a majorat cu 9,1%.

Pe ramuri, o concentrare mai mare a investitiilor, s-a produs in industria prelucratoare (22,3%), energie electrica si termica, gaze si apa (16,2%), agricultura (14,9%).

Asigurarea fondurilor necesare finantarii investitiilor in semestrul I 2001 s-a facut, in principal, pe baza surselor proprii (50,5%), creditelor bancare (19,2%), fondurilor populatiei (15,3%) si a bugetului general consolidat (9,7%).

Exporturile realizate in semestrul I 2001 au fost de 5.696,7 milioane dolari, respectiv cu 16% mai mari decat cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.

Din analiza evolutiei structurii pe marfuri si pe tari de destinatie a exporturilor rezulta urmatoarele aspecte mai importante:

è    concentrarea exportului pe un numar relativ restrans de sectiuni, patru dintre acestea detinand 71,1% din totalul exporturilor, respectiv produse ale industriei usoare (33,7%), masini si aparate mecanice si electrice (15,6%), produse metalurgice (13,9%), produse minerale (7,9%);

è   relevanta pentru manifestarea unei tendinte de imbunatatire structurala a exporturilor este cresterea cu 3,6 puncte procentuale a ponderii produselor industriei constructiilor de masini in totalul exporturilor Romaniei in perioada analizata, respectiv de la 17,3% la 20,9%, contributia la cresterea in valoare absoluta a exporturilor fiind de circa 350 milioane dolari;

è    orientarea din ce in ce mai ferma a exporturilor catre tarile Uniunii Europene, care detin in prezent o pondere de 68,1% in totalul exporturilor Romaniei comparativ cu 64,0% in semestrul I 2000. In acest context se remarca faptul ca trei state membre ale Uniunii Europene concentreaza aproape o jumatate din totalul exporturilor (Italia 24,9%, Germania 15,6% si Franta 8,2%), in special datorita ponderilor ridicate detinute de produsele industriei usoare prelucrate in regim lohn in cadrul schimburilor comerciale cu aceste state.

Importurile realizate in semestrul I 2001 insumeaza 7.744,1 milioane dolari, in crestere cu 29,6% fata de aceeasi perioada a anului 2000. Aceasta sporire a importurilor, mai accentuata decat se anticipase, se datoreaza partial cresterii facturii energetice cu 370 milioane dolari, ca urmare, in principal, a manifestarii unor factori conjuncturali, respectiv climaterici:

è   influenta nefavorabila a pretului extern la unele produse (gazul natural si huila energetica s-au importat la preturi cu peste 50% mai mari);

è    efectele secetei, care au determinat importuri suplimentare, in special de pacura, pentru compensarea scaderii productiei de energie in centralele hidroelectrice, la care se adauga si efectele reducerii resurselor totale de gaze naturale.

Balanta comerciala pe semestrul I 2001 prezinta un deficit de 2.047,4 milioane dolari, aproape dublu comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, cresterea acestui deficit datorandu-se sporirii mai accentuate a importurilor, respectiv cu 29,6%, in raport cu cresterea exporturilor, respectiv cu 16,0%. Pe 7 luni, exportul este de 6.721 milioane dolari, importul de 9.038 milioane dolari, rezultand un deficit de 2.317 milioane dolari.

Contul curent pe semestrul I 2001 fata de aceeasi perioada a anului trecut prezinta o inrautatire de 756 milioane dolari, in special ca urmare a accentuarii deficitului comercial. De remarcat ca soldul negativ al balantei serviciilor s-a ameliorat cu 60 milioane dolari, iar al balantei veniturilor cu 42 milioane dolari, contribuind la diminuarea deficitului de cont curent.

Numarul salariatilor la sfarsitul semestrului I 2001 pe total economie a fost de 4.529,7 mii persoane, mai mare cu 158,7 mii persoane (3,6%) fata de luna decembrie 2000 si cu 28,2 mii persoane fata de sfarsitul semestrului I 2000.

La aceasta, se adauga si cresterile la celelalte categorii de populatie ocupata, astfel incat la sfarsitul semestrului I s-a inregistrat o reducere pronuntata a somajului. Rata somajului inregistrata in luna iunie 2001 a fost de 8,8%, in conditiile mentinerii ratei de activitate aproximativ la acelasi nivel din perioada corespunzatoare a anului trecut.

Cresterea salariului mediu real (raportul intre indicele castigului salarial mediu net si indicele preturilor de consum) pe primele 6 luni cu circa 6% a determinat o redresare a puterii de cumparare, salariul real reprezentand 59,5% fata de 1990 comparativ cu 57,5% in anul 2000.

Economiile populatiei, componenta esentiala ca sursa de creditare neinflationista, au avut o evolutie superioara fata de perioada similara a anului trecut, crescand in termeni nominali cu 17,5% (ceea ce reprezinta o crestere in termeni reali cu 2,4%).

1.1.2. Nivelurile preliminate ale principalilor indicatori

in anul 2001

Evolutia de pana in prezent arata ca nivelul cresterii economice prognozate initial va fi depasit, preliminandu-se ca produsul intern brut se va majora - in termeni reali - cu 4,5% datorita unui aport suplimentar al cererii interne si - in cadrul acesteia - al acumularii.

Punerea in aplicare a masurilor de imbunatatire a mediului de afaceri va face ca ritmul de crestere a produsului intern brut sa aiba ca principal suport relansarea semnificativa a procesului investitional, care, impreuna cu celelalte elemente ale cererii interne, vor contrabalansa contributia negativa a exportului net.

Se prelimina ca pe intregul an formarea bruta de capital fix va fi - in termeni reali - cu 10% mai mare fata de anul 2000, atat datorita efortului investitional al sectorului privat - caz in care se continua trendul manifestat in anul anterior - cat, mai ales, a modificarii sensibile a contributiei investitiilor bugetare, ca urmare a faptului ca in bugetul general consolidat cheltuielile de capital reprezinta 3,6% din produsul intern brut fata de 3,1% in anul 2000.

Relansarea economica va face posibila o crestere reala a veniturilor, si in consecinta, a consumului final al populatiei, fara a afecta indicatorii de performanta ai economiei. Se preconizeaza ca veniturile salariale vor urma sa creasca - in termeni reali - mai putin decat cresterea produsului intern brut, respectiv cu 4%, ceea ce va determina o crestere a consumului final al gospodariilor populatiei cu 4,4%.

Pe aceasta baza, se estimeaza o imbunatatire a economisirii si implicit a ratei investitiilor care se va majora de la 18,5% in anul 2000 la 19,4% in anul 2001.

Corespunzator evolutiilor din prima parte a acestui an, se anticipeaza ca in anul 2001 consumul final al administratiei publice si private, desi nu se reduce in masura avuta in vedere initial, va avea, totusi, o contributie mai mica (0,5%) decat celelalte elemente ale cererii interne, ca urmare a unei cresteri moderate comparativ cu anul 2000. Astfel pentru administratia publica se prevede o crestere cu 3,4%, iar pentru administratia privata cu 2,4%.

In consecinta, cererea interna va inregistra, in anul 2001, o crestere superioara anului anterior, respectiv 6,5% fata de 4,2%.

Exportul net isi mentine influenta negativa asupra cresterii reale a produsului intern brut, chiar daca nivelul contributiei este mai redus decat in anul 2000. Aceasta evolutie este determinata de cresterea preliminata a importurilor de bunuri si servicii, superioara celei a exporturilor de bunuri si servicii.

Exporturile de bunuri au fost preliminate in anul 2001 ca avand o crestere de 14,8% tinandu-se cont, in principal, de oferta de produse industriale la un nivel tehnologic mediu, cu o piata de desfacere asigurata, in conditiile realizarii de produse competitive.

Importurile de bunuri au fost preliminate in anul 2001 cu o crestere de 21%, datorita majorarii resurselor energetice din import (titei, gaze, produse petroliere, carbune), care sufera si o crestere a preturilor externe, inclusiv efectele secetei precum si imbunatatirii tehnologice a procesului de productie in toate ramurile economiei nationale, respectiv prin sporirea importurilor de masini si utilaje.

Avand in vedere estimarile facute pentru exportul si importul de bunuri in anul 2001, deficitul balantei comerciale (FOB-CIF) va fi de 3.900 milioane dolari, provenind, in special, din achizitii tot mai insemnate de echipamente si tehnologii performante pentru investitii.

Contul curent al balantei de plati externe, in conditiile mentionate, se prelimina sa creasca cu 923 milioane dolari fata de anul 2000.

Sporurile de valoare adaugata se vor realiza, spre deosebire de anul 2000, in conditiile unei reduceri relative a consumurilor intermediare si, corespunzator, unei majorari a ponderii acesteia in productie.

In industrie se ia in calcul o crestere in anul 2001 de circa 5,6% fata de anul 2000, in cadrul careia industria prelucratoare va creste cu 6,9%; totusi, productia industriala a majoritatii sectoarelor se va situa in anul 2001 cu mult sub nivelul anului 1989; numai la confectii textile, mobilier, masini si aparate electrice se va depasi nivelul din anul 1989.

Agricultura, ramura cu multiple influente asupra complexului economic national, dar si asupra asigurarii consumului populatiei, se estimeaza sa se dezvolte in anul 2001, inregistrand o crestere de 3%, din care, pentru sectorul vegetal de 4,3%, iar pentru sectorul cresterii animalelor de 1,2%.

Activitatea de constructii - in corelatie cu dinamica prognozata a investitiilor si prin luarea in considerare a proiectelor prevazute in Programul de guvernare vizand constructiile social-culturale si constructiile de locuinte - se estimeaza ca in anul 2001 va avea o crestere cu 7,5% fata de anul 2000. Valoarea adaugata bruta din acest sector va spori - in termeni reali - cu 7,7%.

Se apreciaza ca in anul 2001 activitatea de transport va inregistra o evolutie pozitiva fata de anul anterior (+4,6%). Volumul de marfuri transportate, prognozat pe principalele grupe de produse pentru anul 2001, va creste cu 3,7% fata de realizarile anului 2000. De asemenea, numarul pasagerilor transportati va inregistra in anul 2001 o usoara crestere (+0,9%).

Cresterea economica bazata pe relansarea procesului investitional constituie o premisa importanta pentru reducerea graduala a ratei inflatiei. Inca din acest an se va intra in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei, care se va reduce de la 40,7% in anul 2000 la circa 29% in anul 2001.

Evolutia valorii produsului intern brut, rezultat al combinatiei influentelor unei rate a inflatiei in scadere si a unei cresteri economice reale, urmareste trendul inflatiei.

Deflatorul produsului intern brut este estimat la 132,3%, mai mic decat indicele mediu al preturilor de consum (133,8%), ca urmare a evolutiei inferioare asteptate a preturilor din constructii, transporturi si telecomunicatii, precum si a preturilor bunurilor de capital.

Produsul intern brut nominal va inregistra o crestere moderata, urmand ca in anul 2001 sa ajunga la 1.100 mii miliarde lei.

In domeniul resurselor umane, cresterea economica sustinuta va fi insotita de o majorare a numarului de salariati, in conditiile unei imbunatatiri importante a productivitatii muncii. In anul 2001, pe ansamblul economiei, productivitatea muncii, calculata ca raport intre produsul intern brut si populatia ocupata va creste cu 4,7%. Numarul mediu de salariati se va majora cu 65 mii de persoane, iar rata somajului se estimeaza ca se va situa sub 10%.

1.2. Politica monetara si valutara in anul 2001

Obiectivul prioritar al politicii monetare si valutare in anul 2001 este in continuare reducerea substantiala a ratei inflatiei. Guvernul acorda prioritate acestui indicator, care diferentiaza nefavorabil Romania de alte state candidate la aderarea europeana.

In scopul reducerii de la 40,7% la 29% a ratei inflatiei masurate prin preturile de consum, Guvernul in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei au elaborat, la inceputul anului 2001, o strategie in care cursului de schimb ii revine intr-o mai mica masura rolul de compensare a dezechilibrelor externe si, intr-o mai mare masura, rolul de stabilizator anti-inflationist, urmand ca dezechilibrele externe sa fie corectate prin alte politici. In termeni tehnici, aceasta inseamna o devalorizare a leului in raport cu dolarul american si cu EURO mai mica decat rata inflatiei, adica o apreciere in termeni reali a monedei nationale.

Rezultatele primelor opt luni sustin aceasta politica. Inflatia cumulata pe aceasta perioada (18,9%) s-a incadrat in graficul anual. Un rol important in atingerea acestui rezultat l-a avut deprecierea cu numai 14,1% a leului fata de dolar si cu 14,3% fata de EURO, adica aprecieri reale ale monedei nationale de 4,2% si, respectiv, 4,0% (tabelul nr.1). Se considera ca la acest nivel de apreciere reala impactul asupra reducerii inflatiei este semnificativ (intrucat numeroase contracte din economie sunt indexate implicit sau explicit la cursul de schimb), in timp ce efectul asupra deteriorarii contului curent al balantei de plati este neglijabil si poate fi compensat de castigurile de productivitate a muncii (corectate cu cresterile salariale reale).

Tabelul nr.1. Inflatia si deprecierea leului in primele luni ale anului 2001

-procente-

Pe langa obiectivul primordial al reducerii inflatiei, politica monetara si valutara au urmarit alte cateva obiective, precum: reducerea ratei dobanzii, concomitent cu progresele durabile in procesul de dezinflatie si cu imbunatatirea pozitiei financiare a Romaniei; stimularea cresterii pe baze sanatoase a creditului neguvernamental; cresterea pana la nivelul optim si consolidarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Rata dobanzii de pe piata interbancara a fost in permanenta corelata cu rata dobanzii practicata de Ministerul Finantelor Publice la emisiunile de titluri de stat. Decisiva in procesul de reducere a dobanzilor nominale a fost necesitatea redusa a Ministerului Finantelor Publice de a se imprumuta de pe piata interna, in conditiile in care, in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei, a obtinut circa 750 milioane EURO in prima jumatate a anului, prin doua emisiuni de obligatiuni. Aceasta suma, echivalenta cu aproximativ 2% din produsul intern brut, a permis constituirea in trezorerie a unui stoc-tampon de finantare a deficitului bugetar si sa dicteze practic conditiile de dobanzi de pe piata primara a titlurilor de stat. In aceste conditii, dupa ce in primele doua luni ale anului dobanzile s-au mentinut relativ constante, in luna martie a fost amorsat un proces de reducere a ratelor dobanzii. Acest proces a continuat pana in luna august, cand dobanzile nominale s-au stabilizat pe un nou palier, aflat cu aproximativ 14 puncte procentuale mai jos decat la inceputul anului.

Incurajate de acest fenomen bancile comerciale au reluat procesul creditarii sectorului neguvernamental al economiei, la dobanzi reale care, desi inca ridicate, sunt totusi mai accesibile solicitantilor de credit. Creditul neguvernamental a crescut cu 32,5% in primele opt luni ale anului, cu mult peste rata inflatiei aferente acestei perioade, respectiv, cu 11,4% in termeni reali (tabelul nr.2).

Tabelul nr.2. Evolutia creditului intern

-miliarde lei-

Un rol important la stimularea creditului neguvernamental si la diminuarea marjelor dintre dobanda activa si dobanda pasiva practicate de bancile comerciale, l-a avut decizia Bancii Nationale a Romaniei de a diminua, in doua randuri, rata rezervelor minime obligatorii: de la 30% la 27% (la 1 iulie 2001) si de la 27% la 25% (la 1 octombrie 2001).

Obiectivul cresterii rezervelor valutare la circa 3,5 miliarde dolari a fost, practic, atins inca de la jumatatea anului, odata cu intrarea banilor din emisiunea de euro-obligatiuni pe sapte ani (600 milioane EURO). De comun acord cu Guvernul, Banca Nationala a Romaniei a considerat ca o fortare a depasirii acestui nivel al rezervelor, chiar daca era tehnic posibila, nu era dezirabila, intrucat ar fi presupus o depreciere a leului mai rapida, inconsistenta cu obiectivul primordial al reducerii ratei inflatiei. Se va actiona ca, si dupa plata la scadenta a obligatiunilor "Samurai" (emise in anul 1996), in luna octombrie 2001, in valoare de circa 270 milioane dolari, Banca Nationala a Romaniei sa se incadreze pana la sfarsitul anului, in obiectivul stabilit pentru cresterea rezervelor valutare (tabelul nr.3).

Tabelul nr.3. Evolutia rezervelor valutare ale Romaniei in anul 2001

-milioane dolari^*)-

^*) Datele corespund ultimei zile lucratoare din luna respectiva

1.3. Evolutii fiscale si bugetare in anul 2001

Bugetul general consolidat pe anul 2001 a adoptat o viziune pragmatica, deschisa spre economia reala si spre nevoile resimtite, in modul cel mai direct, de catre cetatenii tarii, fiind subordonat scopurilor, obiectivelor si tintelor majore ale politicilor macroeconomice din acest an, in vederea construirii noii economii.

1.3.1. Politica fiscala

Bugetul, ca principal instrument al politicii fiscale, prin organizare si procedee, influenteaza situatia macroeconomica si sta la baza analizei si formularii politicii fiscale de a influenta distributia veniturilor prin instrumentele specifice (impozite, programe de protectie sociala) si stimularea economiei, precum si coordonarea acestora pentru realizarea obiectivelor macroeconomice strategice: stabilizarea cresterii economice, reducerea inflatiei si a somajului, reducerea deficitului de cont curent.

Pornind de la aceste considerente, politica fiscala promovata in anul 2001 poate fi caracterizata astfel:

è    O politica fiscala sanatoasa care a reusit sa mentina deficitul bugetar, la nivelul corespunzator obiectivului de stabilitate economica, in corelatie cu asigurarea finantarii neinflationiste si a unui ritm sustenabil de acumulare a datoriei publice.

è    O politica fiscala prudenta care a contribuit intr-adevar la imbunatatirea performantelor economice si redistribuirea poverii fiscale, fara sa antreneze cresteri drastice ale cerintelor de imprumut ale sectorului public si astfel sa determine evictionarea sectorului privat.

è    Promovarea unui pachet de masuri fiscale care au vizat, in principal, urmatoarele:

v     acordarea de facilitati fiscale pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii;

v     simplificarea impozitarii microintreprinderilor care realizeaza venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100 mii EURO si un numar de pana la 9 salariati, prin introducerea unui regim de impozitare de 1,5% asupra veniturilor trimestriale;

v     revizuirea sistemului actual de accize prin majorarea nivelului cotelor la unele categorii de produse (cele nocive sanatatii sau care nu sunt de stricta necesitate populatiei).

è    Ponderea veniturilor totale in produsul intern brut proiectate pentru anul 2001 a fost de 32,7% fata de 31,5% in anul 2000, marime determinata nu de majorarea cotelor de impozitare, ci de masurile ce au fost luate pentru imbunatatirea gradului de colectare a obligatiilor curente si restante.

Principalele caracteristici structurale ale veniturilor bugetului general consolidat in perioada 2000-2001 sunt prezentate in tabelul nr.4 si in plansa nr.1.

Tabelul nr.4. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat

in perioada 2000-2001

	-miliarde lei-			-% din P.I.B.-			Grad de realizare al progra- mului
	Realizari 2000	Program 2001	Realizari 31.08. 2001	Realizari 2000	Program 2001	Realizari 31.08. 2001
Venituri -Total din care:	251.095,4	359.410,8	221.436,4	31,5	32,7	20,1	61,6
Venituri fiscale	235.048,2	335.808,0	205.485,6	29,5	30,5	18,7	61,2
Impozite directe din care:	141.969,6	205.376,0	126.604,3	17,8	18,7	11,5	61,6
-impozit pe profit	20.334,3	25.101,0	15.375,3	2,6	2,3	1,4	61,3
-impozit pe salarii si venit	26.997,9	37.180,0	23.590,2	3,4	3,4	2,1	63,4
-contributii de asigurari sociale	86.556,8	130.474,6	79.310,7	10,9	11,9	7,2	60,8
Impozite indirecte din care:	93.078,6	130.432,0	78.881,3	11,7	11,9	7,2	60,5
-taxa pe valoarea adaugata	50.438,7	71.844,0	43.772,0	6,3	6,5	4,0	60,9
-accize	20.636,3	28.555,0	17.386,2	2,6	2,6	1,6	60,9
-taxe vamale	8.702,3	8.697,0	5.436,1	1,1	0,8	0,5	62,5
Venituri nefiscale	14.896,8	22.835,3	15.738,5	1,9	2,1	1,4	68,9
Venituri din capital	825,7	340,5	206,0	0,1			60,5
Donatii si sponsorizari	324,7	420,0	6,3				1,5

Veniturile bugetului general consolidat pe anul 2001 au fost proiectate la 32,7% din produsul intern brut, in crestere cu 1,2 puncte procentuale fata de anul 2000, in structura carora impozitele directe sunt estimate sa detina 18,7% din produsul intern brut, iar cele indirecte 11,9% (in crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de anul anterior). In perioada 1 ianuarie - 31 august 2001 veniturile incasate ale bugetului general consolidat au reprezentat 61,6% din program.

In executie, in perioada 1 ianuarie - 31 august 2001, principalele surse de venituri ale bugetului general consolidat s-au realizat astfel:

è    Impozitul pe profit s-a incasat in proportie de 61,3% din program, realizare determinata, in principal, de cresterea productiei industriale, a comertului cu amanuntul, precum si a volumului de investitii.

è    Impozitul pe salarii si venit s-a realizat in proportie de 63,4% din program, fiind impozitul cu cel mai mare randament de colectare, evolutie determinata de:

v     imbunatatirea gradului de colectare;

v     cresterea salariului mediu brut fata de aceeasi perioada a anului 2000, corelat cu modificarea baremului de impozitare si a deducerilor personale de baza si a celor suplimentare;

v     cresterea numarului de contribuabili.

è Taxa pe valoarea adaugata s-a incasat in proportie de 60,9% din program, datorita, in principal, cresterii valorii adaugate brute.

è Accizele s-au realizat in proportie de 60,9% din program, ca urmare a:

v     cresterii gradului de colectare pe fondul reducerii accizelor pe unitatea de produs la carburanti auto si la bauturi alcoolice si bauturi alcoolice naturale;

v     cresterii productiei industriale in ramura prelucrarii tutunului, precum si in ramura industriei alimentare si a bauturilor.

1.3.2. Politica bugetara

Politica bugetara promovata in anul 2001 a avut in vedere realizarea unei distributii eficiente si transparente a fondurilor bugetare, prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in repartizarea acestora pe sectoare.

Structura economica a cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2000-2001 este redata in tabelul nr.5 si in plansa nr.2.

Tabelul nr.5. Cheltuielile bugetului general consolidat in perioada 2000-2001

	-miliarde lei-			-% din P.I.B.-
	Realizari 2000	Program 2001	Realizari 31.08. 2001	Realizari 2000	Program 2001	Realizari 31.08. 2001
cheltuieli -Total din care:	283.140,4	398.164,8	247.350,0	35,5	36,2	22,5
Cheltuieli de personal	43.894,1	59.290,2	37.284,9	5,5	5,4	3,4
Cheltuieli materiale si servicii	56.292,2	80.803,6	50.568,0	7,1	7,3	4,6
Dobanzi aferente datoriei publice	38.973,2	45.739,7	31.039,1	4,9	4,2	2,8
Subventii, prime si transferuri	115.904,7	170.832,7	106.766,5	14,6	15,5	9,7
Rezerve		694,5			0,1
Cheltuieli de capital	24.481,8	39.692,2	21.379,9	3,1	3,6	1,9
Imprumuturi acordate	3.594,4	1.111,9	311,6	0,5	0,1

Principalele tendinte si orientari ale politicii bugetare in anul 2001 pot fi sintetizate astfel:

è    cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate sa detina 36,2% in anul 2001, in crestere cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2000. In executie, la data de 31 august 2001, acestea au reprezentat 22,5% din produsul intern brut;

è    subventiile, primele si transferurile continua sa detina ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor bugetare atat la nivelul programului pe anul 2001 (15,5% din produsul intern brut) cat si in

executie (9,7% din produsul intern brut), urmate de cheltuielile materiale si servicii (7,3% din produsul intern brut la nivelul programului pe anul 2001 si 4,6% in executie), dobanzile aferente datoriei publice (4,2% din produsul intern brut la nivelul programului si 2,8% in executie).

è Fonduri importante au fost alocate cu prioritate, atat prin programul pe anul 2001 cat si in executia la 31 august 2001, catre urmatoarele domenii: asistenta sociala, alocatii pentru copii, pensii si alte ajutoare (10,8% din produsul intern brut, respectiv 6,6%), invatamant (4,0% din produsul intern brut, respectiv 2,1%), sanatate (4,2% din produsul intern brut, respectiv 2,6%), transporturi si comunicatii (3,3% din produsul intern brut, respectiv 1,7%), ordine publica si siguranta nationala (2,0% din produsul intern brut, respectiv 1,1%), urmarindu-se:

v imbunatatirea criteriilor de eligibilitate catre grupurile realmente defavorizate;

v continuarea reformei in domeniul invatamantului;

v crearea unui sistem de sanatate bazat pe cost-eficienta, sustenabil pe termen mediu si lung;

v modernizarea si dezvoltarea infrastructurii in transporturi;

v imbunatatirea managementului cheltuielilor publice prin extinderea bugetului pe baza de programe la un numar de 13 ministere si agentii cheltuitoare, avandu-se in vedere ca, potrivit acestei metode, prioritatile bugetare au o fundamentare riguroasa, pe baza raportului cost-beneficiu;

v descentralizarea unor servicii publice si finantarea acestora din bugetele locale, respectiv a cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, creselor si centrelor locale de consultanta agricola.

1.3.3. Deficitul bugetar

Pentru anul 2001 a fost proiectat un deficit bugetar de 3,5% din produsul intern brut, avandu-se in vedere finantarea sa neinflationista cu preponderenta din surse externe, pentru a elibera surse interne de finantare pentru sectorul neguvernamental. Astfel, la 31 iulie 2001, din totalul creditului intern, numai 19,0% era directionat catre sectorul guvernamental, in timp ce 81,0% era alocat sectorului neguvernamental, cu efecte pozitive asupra economiei reale.

Executia bugetara la data de 31 august 2001 evidentiaza un deficit de 2,4% din produsul intern brut, mentinandu-se in limitele proiectate, in principal, datorita influentei favorabile a bugetelor locale, fondului pentru plata ajutorului de somaj, fondului de asigurari sociale de sanatate.

Influentele aratate, avand un caracter temporar si conjunctural, o anumita incertitudine trebuie asociata acestei evaluari. Astfel, excedentul bugetelor locale se va consuma in cea mai mare parte pana la sfarsitul anului, in timp ce unele programe prevazute in bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj inregistreaza o relativa intarziere.

1.3.4. Datoria publica

Indicatorii datoriei publice interne si cei ai datoriei externe totale arata ca Romania are inca un grad de indatorare redus.

La 31 iulie 2001, ponderea datoriei publice era de 28,5% din produsul intern brut, datoria publica externa reprezentand 20,2%. In cadrul acesteia se remarca ponderea mai mare a datoriei publice externe directe, de 13,6% din produsul intern brut, fata de datoria publica externa garantata (6,6% din produsul intern brut).

La sfarsitul anului 2001 se estimeaza o pondere a datoriei publice totale in produsul intern brut de 31,2%. Comparativ cu anul 1997 gradul de indatorare este mai mare cu 3,4 puncte procentuale (tabelul nr.6 si plansa nr.3).

Tabelul nr.6. Evolutia ponderii datoriei publice in produsul intern brut

in perioada 1997-2001

-procente-

Serviciul datoriei publice va fi platit prin imprumuturi noi sau refinantare pe piata interna sau externa in functie de costurile comparative, directe si indirecte, ale celor doua tipuri de imprumuturi si de necesitatea restucturarii datoriei publice externe in favoarea imprumuturilor cu scadente de peste trei ani. De asemenea, obiectivul restructurarii datoriilor in favoarea scadentelor pe termen lung include imprumuturile pe pietele private de capital.

Extinderea maturitatii imprumuturilor prin titluri de stat este si obiectivul urmarit in managementul datoriei publice interne, anul 2001

constituind piatra de temelie in acest proces care necesita castigarea increderii pietelor financiare.

Astfel, in managementul datoriei publice interne au fost facute eforturi de crestere a volumului titlurilor de stat emise cu scadente la 6 luni si 1 an, introducandu-se in acelasi timp certificatele cu scadente la 6 luni vandute direct populatiei.

Noua orientare in managementul datoriei publice interne catre extinderea maturitatii titlurilor de stat este sustinuta si de emisiunea de titluri de stat in valuta, singurul instrument cu scadenta de peste un an acceptat de pietele financiare romanesti.

Aceasta extindere a curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare ale datoriei publice interne creaza pentru urmatorii ani avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, fapt reflectat in ratele de do- banda si implicit in presiunea datoriei publice interne asupra bugetului de stat.

Politica de depreciere a monedei nationale in limitele ratei inflatiei aplicata de Banca Nationala a Romaniei face ca dobanda nominala oferita la aceste titluri in valuta sa poata fi asimilata dobanzii reale, transformandu-le in instrumente mult mai ieftine decat imprumuturile in lei, ale caror dobanzi reale depasesc 10%. Apelarea la imprumuturile in valuta reduce si nevoia de finantare si refinantare in lei, usurand astfel misiunea Bancii Nationale a Romaniei de a atinge obiectivele de politica monetara.

Este de remarcat in acest sens reducerea dobanzilor la emisunile de titluri de stat pe piata interbancara. Daca la inceputul anului 2001 titlurile de stat erau emise la dobanzi anualizate de 60%, la momentul septembrie 2001 portofoliul de titluri de stat in lei emise pe piata interbancara (titluri in valoare de 24.965 miliarde lei) avea o dobanda medie anualizata de 45,58%.

1.3.4.1. Datoria publica interna

Stocul datoriei publice interne totale la data de 31 iulie 2001 insumeaza 91.827,7 miliarde lei si, in conformitate cu prevederile Legii nr.81/1999, reflecta totalitatea obligatiilor statului provenind din imprumuturi contractate direct de pe piata interna, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului, fiind destinate finantarii si refinantarii deficitelor bugetare si a unor necesitati ale Guvernului aprobate in baza unor acte normative speciale.

Pentru anul 2001 se estimeaza ca dobanzile aferente datoriei publice interne vor fi in suma de 27.900 miliarde lei (2,5% din produsul intern brut), iar in anul 2002 aceste dobanzi se vor ridica la suma de 28.944 miliarde lei (2,0% din produsul intern brut). Se observa, in concluzie, o reducere a presiunii dobanzilor la datoria publica interna asupra cheltuielilor bugetare pe fondul unei diminuari a ratelor reale de dobanda, atat pe piata interbancara, la imprumuturile directe de la populatie, cat si datorita imprumuturilor in valuta de pe piata interna ale caror rate de dobanda sunt corelate cu dinamica indusa pe pietele internationale de scaderea randamentului la titlurile in dolari.

1.3.4.2. Datoria publica externa

La 31 iulie 2001, datoria publica externa efectiva a fost de 7.513,5 milioane dolari S.U.A., in crestere cu 655,9 milioane dolari S.U.A., fata de sfarsitul anului 2000. Ritmul de crestere al datoriei publice externe efective a fost de 9,6% in primele 7 luni ale anului, fata de sfarsitul anului 2000, ritm inferior (cu 0,3 puncte procentuale) celui al datoriei externe efective totale (tabelul nr.7).

In aceeasi perioada, datoria publica externa directa a crescut cu 9,2%, iar datoria publica externa garantata cu 10,3% (plansa nr.4).

Ponderea datoriei publice externe efective in datoria externa totala se mentine, la sfarsitul lunii iulie 2001, la nivelul anului 2000, (de circa 70%), in usoara scadere fata de anii anteriori, ceea ce denota faptul ca s-a inregistrat o usoara crestere a ponderii datoriei comerciale negarantate.

Tabelul nr.7. Datoria externa efectiva pe termen mediu si lung

si rezervele internationale brute

-milioane dolari S.U.A., la sfarsitul perioadei-

Nota: la calculul ponderii in produsul intern brut s-au utilizat cursurile medii de schimb lei/USD

pentru anul 2001: 29.078 lei/USD.

Componenta pe tipuri de creditori a datoriei publice externe, la 31 iulie 2001, releva ponderea importanta a institutiilor financiare internationale; o pondere de 66% din datoria publica externa efectiva provine de la creditorii multilaterali si bilaterali (tabelul nr.8 si plansa nr.5).

Tabelul nr.8. Structura datoriei publice externe pe creditori la 31 iulie 2001

-milioane dolari-

Structura datoriei publice externe pe tipuri de debitori la 31 iulie 2001 releva ponderea semnificativa a datoriei guvernamentale (67%), urmata de aceea a agentilor economici (24%) (tabelul nr.9 si plansa nr.6).

Tabelul nr.9. Structura datoriei publice externe pe debitori la 31 iulie 2001

-milioane dolari-

Structura portofoliului datoriei publice externe efective la sfarsitul primelor sapte luni ale anului 2001 releva ca principala valuta componenta este dolarul S.U.A. (50,4%), urmat de euro (26,4%), marca germana (8,0%), DST (4,9%), yenul japonez (4,3%) etc. (plansa nr.7).

Structura datoriei publice externe dupa tipul dobanzilor evidentiaza ca aproximativ 50% reprezinta imprumuturi externe cu dobanda variabila. Aceasta inseamna ca in viitor, o atentie deosebita trebuie acordata utilizarii instrumentelor derivate de protectie impotriva riscului dobanzii.

Serviciul datoriei publice externe estimat pentru anul 2001 este de 1.915,5 milioane dolari S.U.A. Serviciul datoriei publice va fi platit prin imprumuturi noi sau refinantare pe piata interna sau externa in functie de costurile comparative, directe si indirecte, ale celor doua tipuri de imprumuturi si de necesitatea restructurarii datoriei publice externe in favoarea imprumuturilor cu scadente de peste trei ani.

Structura pe scadente a datoriei publice externe efective indica o situatie favorabila, circa 80% din datoria publica externa avand scadente peste 5 ani (tabelul nr.10 si plansa nr.8).

Tabelul nr.10. Structura datoriei publice externe pe scadente la 31 iulie 2001

-milioane dolari-

Avand in vedere conjunctura externa favorabila (existenta unor lichiditati semnificative pe piata financiara internationala si rate scazute ale dobanzilor in tarile dezvoltate) s-au reluat emisiunile de obligatiuni denominate in valuta, pe pietele externe. In anul 2001, pentru finantarea deficitului bugetar, Romania a lansat emisiuni de euro-obligatiuni in valoare de 750 milioane EURO. Datorita imbunatatirii rating-ului de tara de catre unele agentii de rating (Standard&Poor's), ultima emisiune, desi cu scadenta mai mare, a fost emisa cu o rata a dobanzii inferioara emisiunilor precedente.

Datoria publica garantata de stat reprezinta o parte insemnata (aproximativ 32,6%) din datoria publica externa efectiva, la 31 iulie 2001. La aceasta data, ponderea platilor din bugetul de stat pentru creditele externe garantate de stat (rata esecului) a fost de 25,9% din totalul serviciului datoriei publice externe garantate.

In procesul de elaborare a bugetului de stat, Ministerul Finantelor Publice ia in consideratie platile pe care, in calitatea sa de garant, ar urma sa le efectueze in contul agentilor economici aflati in lipsa de lichiditati. In vederea recuperarii sumelor achitate la extern pentru acesti agenti economici, au fost incheiate conventii intre Ministerul Finantelor Publice si debitori. Conform legislatiei in vigoare, la sumele restante se aplica penalitatile aferente corespunzator legislatiei in vigoare. In baza prevederilor Conventiilor semnate cu debitorii, s-au incheiat procese- verbale de conciliere in care s-au prevazut modalitati concrete de recuperare a sumelor achitate de Ministerul Finantelor Publice.

Datoria publica externa contractata a fost, la 31 iulie 2001, de 13.787,9 milioane dolari S.U.A. si a avut urmatoarele caracteristici, comparativ cu sfarsitul anului 2000:

è    pe total, cresterea in ultimele 7 luni a fost de 756,3 milioane dolari S.U.A., ca structura constatandu-se o usoara imbunatatire a situatiei, prin scaderea ponderii datoriei pe termen de pana la 3 ani in favoarea datoriei cu scadente peste 3 ani;

è    de asemenea, se remarca o crestere a ritmului datoriei directe, compensata de o usoara scadere a dinamicii datoriei garantate.

Tabelul nr.11. Structura pe scadente a datoriei publice externe contractate

	milioane dolari S.U.A.			%
	1999	2000	31 iulie 2001	1999	2000	31 iulie 2001
Total datorie publica externa	11.727,1	13.031,6	13.787,9	100,0	100,0	100,0
Intre 1 si 3 ani	409,1	734,6	674,3	3,5	5,7	4,9
Peste 3 ani din care:	11.318,0	12.297,0	13.113,6	96,5	94,3	95,1
Datoria publica externa directa	7.135,2	7.830,8	8.326,7	60,8	60,1	60,4
Intre 1 si 3 ani	0,2	281,3	272,3		2,2	2,0
Peste 3 ani	7.135,0	7.549,5	8.054,4	60,8	57,9	58,4
Datoria publica externa garantata	4591,9	5200,8	5.461,2	39,2	39,9	39,6
Intre 1 si 3 ani	408,9	453,3	402,0	3,5	3,5	2,9
Peste 3 ani	4183,0	4747,5	5.059,2	35,7	36,4	36,7

Intrarile de credite externe in anul 2001 se estimeaza ca vor fi in valoare de 2.192,0 milioane dolari S.U.A., din care emisiunile de obligatiuni vor reprezenta 30% (tabelul nr.12 si plansa nr.9).

Tabelul nr.12. Intrari de credite externe in anul 2001

-milioane dolari-

Structura scadentelor datoriei publice externe contractate releva o repartizare sustenabila a poverii datoriei, atat pentru datoria publica externa directa, cat si pentru datoria publica externa contractata cu garantia statului:

ponderea datoriei cu scadente peste 3 ani este semnificativa, ceea ce creaza posibilitatea suportarii mai usoare a platilor, ca urmare a acumularii unor ani de crestere economica si a obtinerii unor rezultate din folosirea eficienta a creditelor externe.