Relatiile politico-economice Romania-Germania(1990-2006)

Relatiile politico-economice Romania-Germania(1990-2006)

Cuprins

1.Introducere

CapI.Relatiile politice dintre Romania-Germania....

Cap II.Relatiile economice............

Concluzii..................

Bibliografie...................

Introducere

Inceputul anului 2007 reprezinta, pentru Romania si Republica Federala Germania, un moment plin de incarcatura istorica atat din perspectiva relatiilor bilaterale dintre cele doua state, cat si din perspectiva multilaterala, ambele dimensiuni punandu-se in valoare si potentandu-se reciproc de-a lungul ultimilor patruzeci de ani. 

Astfel, in plan bilateral, la 30 ianuarie 1967, Romania si Republica Federala Germania au convenit stabilirea de relatii diplomatice. Avand sustinerea ministrului german federal, Willy Brandt, unul dintre fondatorii "Ostpolitik", aceasta decizie a reprezentat un demers semnificativ pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale si a suscitat in acelasi timp un interes deosebit in acel context international. Reamintim ca pana la acel moment, Republica Federala Germania, consecventa doctrinei Hallstein, nu stabilise relatii diplomatice cu niciun stat care recunoscuse Republica Democrata Germana.

Stabilirea de relatii diplomatice a fost un semnal politic important pentru evolutiile in plan international din anii urmatori care au stat sub semnul "schimbarii prin apropiere". Decizia celor doua state a permis redimensionarea relatiilor bilaterale si a contribuit, nu in cele din urma, la imbunatatirea situatiei minoritatii germane din Romania.

In anii '70, ambele tari au participat in mod constructiv la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, contribuind astfel la depasirea divizarii continentului european. Dupa o racire a relatiilor bilaterale in anii '80, cu efect si asupra minoritatii germane din Romania si ca urmare a Revolutiei romane si a restabilirii unitatii germane, relatiile au fost reluate pe alte coordonate si puse pe baze noi prin Tratatul privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul in Europa, semnat in 1992. Relatiile politice, economice si culturale au fost dezvoltate permanent, atingand in prezent un nivel foarte ridicat. Gemania este astazi al doilea partener economic al Romaniei, iar in Romania fiinteaza 14.000 de companii cu capital german; volumul comertului bilateral si al investitiilor germane in Romania se afla, insa, sub nivelul potentialului oferit de economiile celor doua state. Aceasta cu atat mai mult in noul context oferit de apartenenta deplina a Romaniei la Uniunea Europeana. In aceste zile, Germania si Romania privesc cu satisfactie acest jubileu - 40 de ani de relatii diplomatice. Impreuna, impartasesc bucuria revenirii Romaniei in familia europeana. Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, in timpul Presedintiei germane a UE a castigat o deosebita valoare simbolica pentru relatiile dintre cele doua state. Suntem convinsi ca bunele relatii diplomatice dezvoltate in plan bilateral au contribuit si vor contribui si pe viitor la dezvoltarea dialogului si cooperarii in acest nou cadru european. Dialogul si cooperarea bilaterala, cat si participarea si sustinerea impreuna a marilor proiecte sau dezbateri europene si internationale, ne indreptatesc sa credem intr-un viitor solid al parteneriatului dintre Romania si Republica Federala Germania. 

Cap I.Relatiile politice dintre Romania si Germania

Sistemul de guvernare:

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala, Forma de guvernamant este parlamentara in care seful guvernului este ales de catre parlament si confirmat de catre presedintele statului .

Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre Bundestag pe o perioada de 4 ani, si are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri.Detine asa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru. Membrii parlamentului sunt alesi la fiecare patru ani printr-un vot proportional personalizat. La acest sistem de vot, alegatorii dispun de 2 voturi, care pot fi date si la partide diferite. Cu primul vot se hotaraste dupa sistemul majoritar, care anume candidat sa reprezinte circumscriptia electorala respectiva in Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, dupa un sistem proportional, partidul dorit in Bundestag. Candidatii alesi direct capata un loc in Bundestag, chiar in cazul cand partidul lor obtine mai putine locuri in Bundestag.

Puterea judiciara are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate sa dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administratie. Din 1998 si pana in iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coalitie parlamentara asa-numita Rosu-Verde, adica intre Social-Democrati (SPD) si Verzi-ecologisti (B90 / Die Grnen).

La 21 iulie 2005 presedintele Horst Khler a dizolvat parlamentul , ca urmare a votului de neincredere pe care l-a primit cancelarul de atunci Gerhard Schrder (SPD) la 1 iulie in parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc Alegerile federale germane

Stabilitate:

Stat cu o economie stabila si un sistem politic bine definit Germania este un stat stabil din punct de vedere politic un mediu sigur pentru investitii.Raportul Mondial al investitiilor pentru anul 2006 arata ca Germania este alaturi de Franta printre cei mai importanti investitori la nivel mondial. Germania este una din tarile cu cel mai mare grad de transparenta in afaceri.

Orientare ideologica :

Principalele partide politice si reprezentarea lor in Bundestag, in urma alegerilor anticipate, din 18 septembrie 2005:

Inverventionismul guvernului in afaceri

Dupa primul razboi mondial Germania a cunoscut inflatia si cresterea preturilor ceea ce a dus la interventionism guvernamental. Cresterea preturilor la produse alimentare de baza de genul lapta si oua au adancit si mai mult inflatia generala. Germanii in mod sistematic, ca intotdeauna au eleborat un mare plan. L-au numit Planul Hindenburg: erau vremuri cand, in Germania, tot ce considera guvernul bun purta numele lui Hindenburg.

Planul Hindenburg insemna ca intreg sistemul economic german urma sa fie controlat de catre guvern: preturi, salarii, profituri, totul. Si birocratia s-a grabit sa puna totul in practica. Dar inainte sa reuseasca, s-a produs dezastrul: prabusirea imperiului german, disparitia intregului aparat birocratic, rezultatele sangeroase ale revolutiei - si proiectul a fost abandonat.

In schimb,eforturile guvernului sunt cel mai bine orientate spre sprijinul indirect cum ar fi stimularea crearii de factori si mai avansati, cresterea calitatii cererii interne,incurajarea formarii de noi firme, mentinerea concurentei interne. Prin acest stadiu a trecut la jumatatea secolului al XIX Germania.

Si in zilele noaste in cadrul unor acorduri franco-germane cooperari in politici industriale se foloseste interventionismul statal, fapt criticat de cancelarul Bolkestein care afirma cacele doua guverne au alimentat actuala teama de dezindustrializare si au folosit-o ca scuza pentru un interventionism al statului cu puteri innoite, in tentativa de a evita concurenta, mai ales din partea noilor state membre. 'Crearea pietei interne europene nu a eliminat reflexele protectioniste

In Germania Statul reprezinta un factor al echilibrului social. Economia sociala de piata reprezinta o ordine economica impletind principiul actiunii libere pe piata cu necesitatea asigurarii echilibrului social. Continutul social al economiei sociale de piata rezida in:

            -  preocuparea pentru cresterea continua a standardului de viata;

            - preocuparea de a asigura un grad cat mai ridicat de ocupare a fortei de munca;

            - o politica sociala care corijeaza repartitia veniturilor, prin prestatii de asistenta sociala - plati  compensatorii pentru pensii si anumite cheltuieli, ajutoare pentru constructia de locuinte, subventii si altele.

Pe planul relatiilor economice internationale, Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism.

Atitudini fata de fimele/produsele straine( restrictii comerciale, acorduri bilaterale de comert, politica ISD)

Printre restrictiile impuse de organele vamale germane la intrarea in tara se pot numara :

Pot fi introduse fara plata drepturilor vamale bunuri pentru consumul sau uzul personal, precum si cadouri in urmatoarele limite cantitative:

- produse din tutun (persoana trebuie sa aiba minimum 17 ani) - 200 buc. tigarete sau 100 buc. tigari subtiri de foi sau 50 tigari groase de foi sau 250 g. tutun;

- alcool si bauturi alcoolice (varsta calatorului: minimum 17 ani) - 1 litru bauturi spirtoase cu continut de alcool de peste 22% sau 1 litru alcool etilic cu un continut de alcool de 80% sau mai mult sau 2 litri bauturi spirtoase, aperitive din vin sau alcool cu un continut de alcool de 22% sau mai putin  sau 2 litri vin;

- cafea (varsta calatorului: minimum 15 ani) - 500 g. cafea sau 200 g. esente sau concentrate de cafea sau produse pe baza de cafea;

- parfum si apa de toaleta - 50 gr. parfum si 250 ml. apa de toaleta;

- medicamente - o cantitatea corespunzatoare pentru necesitatile personale pe perioada calatoriei;

- alte marfuri in valoare de pana la 175 euro. Exceptie fac aliajele de aur si placarile cu aur in stare bruta sau ca semifabricat, precum si carburantii

La importul german se mai au in vedere prevederile privind monopolul pentru bauturi alcoolice, reglementari privind marfurile inflamabile, restrictii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale, carne.

Pe baza reglementarilor in vigoare, unele marfuri sunt interzise la import: alimente, bauturi, medicamente si alte produse care contin alcool metilic, pulbere de coji de cacao si marfuri care au in compozitie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT si produse care contin DDT, animale cu boli contagioase si produse rezultate din acestea.

Importul de carne, peste si produse din acestea se bazeaza pe respectarea normelor de igiena. Produsele respective pot fi importate cu conditia ca intreprinderile producatoare furnizoare sa fie omologate/agreate de Comisia Europeana/Oficiul Alimentar si Veterinar. Aprobari de ordin veterinar sunt necesare pentru importul de animale vii, carne, lana si par, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animala. De la data de 1 iulie 2000, la importul carnii de vita este obligatorie inscriptionarea pe eticheta a indicativului tarii producatorului.

Exista anumite restrictii la importuri in scopul protectiei florei si faunei, luand in considerare prevederile Acordului de la Washington privind protectia unor specii de animale si plante. Conform legii pentru protectia plantelor, unele plante, posibile purtatoare de daunatori, sunt interzise la import. Restrictii exista si la importul de samanta.

La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesara prezentarea unei aprobari vamale eliberate de Organizatia europeana a pietei vinului, cu respectarea Legii vinului si a Ordonantei privind supravegherea calitatii vinului.

De asemenea, in Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de munca, masini, utilaje, instalatii etc.) numai cu respectarea prescriptiilor privind protectia muncii. Acelasi lucru este valabil si pentru unele materiale otravitoare sau inflamabile.

Reglementarile tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare - DIN (Deutsches Institut fr Normung - DIN), avand in structura sa si Centrul German de Informatii privind Reglementarile Tehnice (Deutsches Informationszentrum fr Technische Regeln - DITR).

Cap II.Relatiile comerciale

Locul Germaniei in economia mondiala

Din punct de vedere economic, Germania se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. MONEDA: marca germana

. Indicatori economici de baza

Produsul intern brut - PIB

Produsul intern brut, realizat pe landuri, in anul 2006

                             in miliarde euro

Contributia sectoarelor economice la crearea PIB (2006): agricultura, silvicultura si pescuit 1,0%; industrie (fara constructii) 26,0%; constructii 3,9%; comert, sector hotelier/alimentatie publica, transporturi 18,3%; servicii in sistemele financiar-bancar, imobiliar si antreprenorial 28,9%; servicii publice si private 21,9%.

Utilizarea PIB (in 2005): consumul privat 59,2%; investitii brute 6,9%; consumul de stat 18,6%, constructii 9,1%.

In ceea ce priveste PIB, la nivel international, Germania ocupa locul al doilea, dupa SUA.

Productia industriala, inclusiv sectorul constructiilor (% fata de anul anterior): 2001/-0,6;  2002/-1,4; 2003/ -1,4; 2004/+ 0,7 %; 2005/+1,4.

Productivitatea muncii: fata de anul de baza 2000: 2003/+4,6%; 2004/+ 5,5 %; 2005/+7,06%; 2006/+8,5%.

Consumul privat (miliarde euro):

Rata inflatiei (in %, comparativ cu anul precedent): 2000/+1,4; 2001/+2,0;                            2002/+1,4; 2003/+1,1; 2004/+1,7; 2005/+1,6; 2006/+1,7.

Indicele preturilor de productie (% fata de anul de baza 2000):

Piata fortei de munca

Bugetul federal (in miliarde euro):

Repartizarea bugetului federal pe sectoare, in 2006

servicii generale (administratia centrala, aparare, siguranta publica, administratia financiara) - 14,4%

stiinta, cercetare, invatamant - 3,1%

asigurari sociale (asigurari pentru somaj, asigurari sociale, familie, sprijin pentru tineret, piata muncii ) - 47,4 %

sanatate si sport - 1,8 %

transporturi, telecomunicatii si amenajarea oraselor - 9,0 %

agricultura, paduri, alimentatie - 1,9 %

energie, tehnologii si cooperare economica - 3,7 %

alte cheltuieli - 18,7 %.        

Datoria publica a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8;        2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6; 2006/70,0; 2007/71,4 (previziuni).

Balanta de plati:  2001/ +2,7 miliarde euro (prima balanta activa din anul 1990; in ciuda unei balante comerciale permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, datorita deficitelor cumulate, mult mai mari, ale balantelor operatiunilor invizibile). Aceeasi tendinta s-a pastrat si in perioada urmatoare (in miliarde euro): 2002/47,1; 2003/50,7; 2004/78,2; 2005/92,7; 2006/94,7.

Datoria externa: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotriva, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial.

Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul conjuncturii economice mondiale in diverse perioade, cat si problemele mari cu care economia germana s-a confruntat dupa reunificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est, proces care nu  s-a incheiat inca. Oricum, chiar si dupa perioade de recul (de exemplu, in anul 1993 cresterea a fost negativa:  - 1,1%),  economia  germana si-a revenit rapid si si-a continuat cursul ascendent.

Acest ritm ascendent a continuat si in anul 2006, in special datorita masurilor adoptate anterior, privind o politica salariala moderata, imbunatatirea sistemului de asigurari sociale si altele.

Prin "Acordul privind coalitia" (CDU/CSU/SPD), Guvernul german a stabilit o serie de domenii de actiune, care sa conduca la consolidarea dezvoltarii economice a tarii:

consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionarii unor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor si impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele;

reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si din strainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participarea tuturor intreprinderilor la licitatiile publice;

reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, reducerea contributiei lunare pentru pensie;

flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentru imbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfectionarea pregatirii profesionale pentru reducerea somajul, modificarea conditiilor pentru intrarea in somaj si altele;

retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal si reducerea subventiilor.

Comertul exterior al Germaniei   

Un factor esential al cresterii si stabilitatii economice a Germaniei il reprezinta orientarea economiei germane spre piata mondiala, catre export. Capacitatea concurentiala deosebita a intreprinderilor germane este reflectata, in mod expres, de excelenta pozitie a acestora pe piata mondiala. Germania este primul exportator mondial, inainte de SUA, China si Japonia. Fiecare al doilea loc de munca in Germania depinde, in mod direct sau indirect, de export.

Evolutia comertului exterior german (marfuri)

volum in miliarde euro

evolutii fata de anul anterior, in %

Orientarea geografica a comertului exterior german (in anul 2006):         

volum in miliarde euro

Principalii parteneri comerciali ai Germaniei in 2006 (%)

La export:  Franta 9,6; SUA 8,7; Marea Britanie 7,3; Italia 6,7; Olanda 6,3;  Belgia 6,0; Austria 5,5; Spania 4,7; Elvetia 3,9; Polonia 3,2; China 3,1; Rusia 2,6; Cehia 2,5; Suedia 2,1.

La import:  Franta 8,7;  Olanda 8,3;  China 6,7; SUA 6,6; Marea Britanie 5,9;   Italia 5,5; Belgia 5,3; Federatia Rusa 4,1; Austria 4,1; Elvetia 3,4; Japonia 3,2; Cehia 3,0; Polonia 2,8;  Norvegia 2,7; Spania 2,7; Irlanda 2,3.

Principalele produse care au facut obiectul schimburilor comerciale in 2006:

Export:             - semifabricate       269,1 miliarde euro      

                - bunuri de investitii         396,7 miliarde euro

                - bunuri de consum         138,5 miliarde euro

                - alte produse            89,3 miliarde euro

57,3  %  din exporturile germane sunt reprezentate de 4 mari grupe de produse:

            - produse chimice               118,5 miliarde euro

            - masini si utilaje      128,3 miliarde euro

            - tehnica informatiei           99,1 miliarde euro

            - mijloace auto         166,4 miliarde euro

Import:             - semifabricate         207,6 miliarde euro

                - bunuri de investitii        212,3 miliarde euro

                - bunuri de consum          136,9 miliarde euro

                - resurse energetice            90,9 miliarde euro

                - alte produse             83,8 miliarde euro

49,7 % din importurile germane sunt reprezentate de 5 grupe de produse:

            - produse chimice                  78,3 miliarde euro

            - metale si produse din metal          69,1 miliarde euro

            - masini si utilaje                    49,6 miliarde euro

            - tehnica informatiei          96,5 miliarde euro

            - mijloace auto           

Schimburile comerciale cu Romania (conform statisticii germane)

Volumul schimburilor comerciale, in perioada 2001-2005:                                       

valori in milioane euro

Ponderea Romaniei in comertul exterior german (in 2006): 0,71% din volumul total al comertului exterior; 0,81% din export; 0,59% din import.

Structura schimburilor comerciale cu Romania (in 2006)

La exportul german: produse alimentare 3,8 %, materii prime 0,7 %, semifabricate 2,1 % , semifinite 13,9 %, produse finite 79,5 %,.

La importul german: produse alimentare 1,5 %, materii prime 0,2 %, semifabricate 3,3 %, semifinite 6,4 %, produse finite 88,6 %.

Situatia schimburilor comerciale dintre Romania si landurile din Germania,

in anul 2006

valori in milioane euro

Sursa: Oficiul Federal pentru Statistica al Germaniei, 22 februarie 2007

            (material prelucrat)

Situatia schimburilor comerciale dintre Romania si landurile din Germania,

in anul 2006, comparativ cu anul 2005

valori in milioane euro

evolutii fata de anul 2005, in %

Sursa: Oficiul Federal pentru Statistica al Germaniei, date din 22 februarie 2007 si

           din 30 martie 2006 (materiale prelucrate)

Investitii straine directe in Germania, investitii germane directe in strainatate

Germania acorda o mare atentie investitiilor, atat ca sursa pentru dezvoltarea economica, cat si pentru cresterea si diversificarea cooperarii internationale. Intreprinderile germane si economia germana sunt actori majori, traditionali, in fluxurile internationale de capital. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a impulsionat si mai mult investitiile transnationale ale intreprinderilor germane. Astfel, incepand din anul 1997, volumul investitiilor germane in strainatate s-a dublat, practic, in timp ce volumul investitiilor straine in Germania  a crescut aproape de trei ori, dupa ce, in anii anteriori, ele pierdusera din avant. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana, in perioada 1991-2002, valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de circa 4 ori, ajungand la circa 561 miliarde euro, in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de circa 5 ori, atingand un volum de circa 512 miliarde euro.

La sfarsitul anului 2003, conform ultimelor date statistice disponibile, situatia investitiilor se prezinta astfel:

Principalele destinatii ale investitiilor germane in strainatate: SUA - 33,6%,    Marea Britanie - 9,6%, Belgia/Luxemburg - 8,2%, Olanda - 7,8%, Franta - 6,2%,      Italia - 3,2%, Austria - 3,2%.

Principalele tari care au investit in Germania: Olanda - 19,0%, Franta - 14,8%, SUA - 13,7%, Belgia/Luxemburg - 12,3%, Marea Britanie - 11,4%, Elvetia - 7,6%, Japonia - 3,3%.

Principalele ramuri economice care au beneficiat de investitii:

in procente

Evolutia din anii 1999-2005 (transferuri nete, in miliarde euro)

Cadrul general de desfasurare a comertului exterior german; avantaje

       conjuncturale pentru exportatorii romani

Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor, serviciilor si a capitalurilor, pe cat posibil fara obstacole sau limitari.

Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, anumite restrictii.

Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in cadrul OMC si in alte organizatii economice internationale) pentru liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si, in limita competentelor sale, se pronunta impotriva restrictiilor in calea schimburilor comerciale. Fiind membra a Uniunii Europene, Germania adopta politicile, reglementarile de piata si procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.

Dupa cum se stie, in ultimii ani, inclusiv in 2006, Germania s-a situat pe primul loc in comertul mondial, inaintea SUA si Japoniei,fiind considerata "campioana mondiala" in domeniul exporturilor. Datorita eficientei si dinamismului pronuntat al economiei germane, indeosebi in domeniul industrial, Germania este un mare exportator, tara situandu-se, in acest sens, pe primul loc in lume. Pe de alta parte, economia germana depinde in mod considerabil de import, atat in ceea ce priveste achizitionarea de produse agricole si materii prime, cat si, in masura crescanda, de livrarile de produse semifabricate, componente si bunuri de consum realizate in strainatate (indeosebi din cauza nivelului ridicat al costurilor legate de forta de munca in Germania).

Exportatorul roman care doreste sa vanda produsele sale in Germania trebuie sa porneasca de la ideea ca pe aceasta piata se poate comercializa orice produs, daca acesta este competitiv din punct de vedere al calitatii, prezentarii si al pretului si sa tina seama de faptul ca aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piata germana de catre foarte multi producatori autohtoni sau din strainatate. Gama larga de marfuri si concurenta acerba impun necesitatea unei pregatiri minutioase inainte de incheierea unei tranzactii comerciale, mai ales daca se doreste, asa cum este normal, o colaborare durabila cu partenerul german.

Avand in vedere volumul comertului exterior german, precum si faptul ca schimburile  romano-germane detin, in cadrul acestuia, o pondere de doar circa  0,6-0,7%, exista posibilitati reale de crestere si diversificare a livrarilor reciproce. Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane, rezulta ca exista, in continuare, oportunitati de majorare a exporturilor romanesti, in special la produsele cu traditie pe aceasta piata, cum sunt: confectiile textile si tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobila si produse din lemn, incaltaminte si articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente si subansamble de masini si utilaje, aparatura electrica si electrotehnica, produse chimice, produse agroalimentare. In conjunctura actuala, o oportunitate deosebita o reprezinta exportul de 'software', cunoscand faptul ca Germania inregistreaza inca un decalaj in acest domeniu fata de SUA si Japonia. Acesta este si motivul pentru care cancelarul federal Gerhard Schrder a lansat, in anul 2000, initiativa 'Green Cards' pentru atragerea de specialisti straini in informatica. In prezent, multi informaticieni romani lucreaza la firme germane, pe baza de contract.

Situatia si studiul pietei   

Pentru producatorii straini, Germania este o piata de desfacere cu o foarte mare putere de absorbtie, avand un volum de importuri care a depasit, in ultimii ani, suma de 500-600 miliarde euro/an. Potentialul intern de cumparare ridicat si cererea mare sunt factori care fac ca piata germana sa fie atractiva pentru ofertantii straini. Pe de alta parte, Germania este o piata foarte exigenta. Politica economica, specifica unei economii sociale de piata si orientata spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigura celor peste 82 de milioane de consumatori o oferta bogata de marfuri, la preturi avantajoase.

De aceea, numai o oferta competitiva, corelata cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea sanse pe piata germana.

Piata germana se  caracterizeaza prin dinamism si multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologica rapida, standardul de viata ridicat si varietatea retelelor de distributie. Intr-o mare masura, piata germana este influentata si de varsta medie a populatiei. Ca urmare a unei rate scazute a natalitatii, multe familii aloca o cota relativ scazuta din venituri pentru satisfacerea nevoilor de baza. Astfel, aceste familii dispun de un potential de cumparare considerabil, care este folosit pentru solutionarea unor nevoi individuale exigente (cultura, calatorii, sport, sanatate, informatie, moda, distractii si altele).

In aceste conditii, marketingul trebuie sa-si deplaseze sfera de activitate spre studiul orientarii pietei (crearea de noi necesitati de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte - articole de turism si sport, cosmetice, jocuri, aparatura IT si altele - impune producatorilor, inclusiv celor straini, sa aiba capacitate creativa si o colaborare stransa cu partenerii de afaceri germani.

Specific pietei germane ramane, in continuare, un inalt simt al calitatii. Calitatea, designul si ambalajul sunt, de multe ori, componente mult mai importante decat pretul. Pe langa aceasta, la marfurile mai pretentioase din punct de vedere tehnic, garantia, un service adecvat si respectarea normelor tehnice germane sunt conditii esentiale pentru succesul afacerilor.

Chiar daca tineretul solicita articole de moda si design international, piata germana este marcata, in continuare, de predilectia pentru formele si culorile functionale. Aceasta atitudine conservatoare se completeaza cu masuri de promovare a produselor (mijloace de productie, bunuri de consum, ambalaje si altele) cu calitati sporite in directia protectiei mediului. In acest domeniu, s-a dezvoltat o piata cu un potential foarte ridicat. Ofertantii straini au sansa de a profita de aceasta tendinta, indeosebi in calitate de subfurnizori. Subcontractarea este o practica larg raspandita in Germania. Spre exemplu, numerosi producatori de autovehicule nu fabrica ei insisi unele piese, componente si subansamble, ci, mult mai simplu pentru ei, incredinteaza productia unor intreprinderi mici si mijlocii, atat germane, cat si, mai ales, din strainatate. Prin aceasta, subfurnizorilor din tarile cu cheltuieli mici pentru forta de munca li se ofera sanse mari pe piata germana. Alte domenii in care se practica acest sistem sunt: confectiile textile, electronica, mecanica fina, optica, unele prelucrari mecanice etc.

Printre alte conditii care se impun sunt si cele referitoare la garantarea graficelor/ termenelor de livrare, a continuitatii in livrari, respectarea normelor de calitate si  pastrarea confidentialitatii / secretului in afaceri.

Reglementari in domeniul comertului exterior al Germaniei

Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu tarile asociate, candidate sau in curs de aderare, se aplica prevederile acordurilor de asociere, cunoscute in general de operatorii economici romani.

Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe/comertului exterior/ ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior:

Legea  privind  comertul  exterior  (Aussenwirtschaftsgesetz  -  AWG)  din 28 aprilie 1969, cu modificarile ulterioare, si

Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV) din 18 decembrie 1986, cu modificarile ulterioare.

AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. Astfel, in cazul comertului cu armament si munitie trebuie respectata si Legea controlului asupra armamentului de razboi (Kriegswaffenkontrollgesetz - KWKG), desi aceasta nu face parte din legislatia privind  comertul exterior.

Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargo, interdictii de export, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. Astfel, in domeniul comertului cu marfuri avand dubla posibilitate de utilizare, atat civila, cat si militara (Dual-use), sunt aplicate unitar, in toate statele membre, reglementarile UE.

AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta contine majoritatea reglementarilor referitoare la aspectele practice ale comertului exterior si este in concordanta cu prevederile si reglementarile Uniunii Europene.   

AWV are ca anexa 'lista de export', care contine restrictiile la export. Exportul german este, in principiu, liberalizat in intregime, nefiind necesare licente de export. Exista insa si cateva exceptii, privind marfuri militare si strategice, unele materii prime si  produse din otel, precum si unele produse agricole.

AWG are ca anexa 'lista de import', in cadrul careia este permis importul. Aceasta se imparte in liste de tari si liste de marfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat in intregime, fara sa fie necesara licenta sau declaratie de import. Putinele limitari si restrictii servesc, in general, la protectia ordinii publice, a mediului inconjurator, a sanatatii populatiei, faunei si florei. Obligativitatea licentei se limiteaza, de asemenea, la pozitii definite/denumite strict, cu precadere la cele pentru care sunt prevazute restrictii/limitari la import (contingente),  cum sunt produsele metalurgice. 

Indeplinirea formalitatilor vamale nu inseamna automat ca marfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piata germana. In principiu, produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania, referitoare la  indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. In cazul marfurilor alimentare, acestea trebuie sa corespunda legii germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor prescriptii speciale referitoare la inregistrare; produsele tehnice (cum sunt masini, aparate si altele) pot fi puse in circulatie numai daca acestea corespund normelor si reglementarilor privind protectia muncii si prevenirea accidentelor. Se recomanda ca exportatorii sa solicite importatorilor germani informatii in legatura cu conditiile tehnice si de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le indeplineasca produsele exportate in Germania, daca acestea nu au fost prevazute in mod explicit in contract.

Dupa cum s-a mentionat, obligatia de autorizare a importului se limiteaza, in general, la putine pozitii definite si la anumite marfuri si tari desemnate in listele anexe la AWG, precum si la acele marfuri supuse unor contingente de import. Institutiile competente pentru eliberarea licentelor de import sunt:

a) pentru importul de produse industriale (inclusiv marfuri care fac obiectul organizatiilor de piata reglementata ale Uniunii Europene, precum tutun brut, in, canepa) si

b) pentru importul marfurilor a caror comercializare este restrictionata din motive de politica externa sau de securitate (pentru acestea fiind nevoie de licenta si la export).

Oficiul Federal pentru Economie si Controlul Exportului

c) pentru marfuri agricole si produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevazute de ordonante de piata ale Uniunii Europene:

Oficiul Federal pentru Agricultura si Alimentatie

La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor), daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.

Regimul vamal

Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate tarile membre.

Taxa pe valoarea adaugata este de 19% pentru produsele industriale si de 7% pentru produsele agroalimentare.

Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea prajita (inclusiv extracte din aceasta). Nu exista diferente intre accizele percepute pentru marfurile importate si cele produse in Germania.

Conditii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.

Modalitati de plata si credit folosite pe piata germana

Pe piata germana sunt uzitate toate modalitatile de plata cunoscute. Vanzatorul si cumparatorul au libertatea de a conveni asupra modalitatii si conditiei de plata, de regula astfel incat riscurile sa fie minime pentru ambele parti. In relatiile cu tarile in tranzitie si cu tarile in curs de dezvoltare, exportatorii germani practica/pretind modalitati de plata asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plata anticipata, garantii bancare. La import se prefera modalitati de plata simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practica/se accepta si acreditiv sau garantii. Daca relatiile comerciale sunt bune si partenerii se cunosc si au incredere unul in altul, atunci se prefera si se practica plata dupa receptia marfii.  Spre buna regula, se recomanda ca in contractele comerciale sa fie prevazute clauze de plata clare si precise, facandu-se referire la reglementarile uzuale internationale, respectiv la normele si directivele Camerei Internationale de Comert privind creditele si incasso-urile documentare.

Recomandare pentru exportatorii romani: practicarea de modalitati asiguratorii (acreditiv irevocabil, garantii bancare certe, plata anticipata), indeosebi in relatii cu parteneri noi, necunoscuti sau mai putin verificati.

Probleme privind forma si dreptul aplicabil la incheierea contractelor; competenta judecatoreasca/arbitrajul

Contacte de afaceri si retele de desfacere      

Exportul de marfuri pe piata germana se poate efectua pe urmatoarele canale:

- importator specializat,

- comert en-gros,

- comertul cu amanuntul (importator direct),

- consumator/utilizator final, ca importator direct,

- intermediar de vanzari (reprezentanti comerciali, comisionari),

- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.

Exportatorul strain trebuie sa examineze, de la caz la caz, ce canale de distributie corespund produselor si scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire intre caile indirecte de desfacere a marfurilor (import in scopul revanzarii la comercianti cu amanuntul) si cele directe (import pentru uzul/consumul propriu).

Datorita complexitatii si diversitatii pietei, precum si a cerintelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul strain sa realizeze relatii comerciale de durata cu un importator german calificat si competent. Firmele specializate in import, precum si firmele de comert cu amanuntul sau en-gros care realizeaza direct importuri, cunosc legislatia germana de import si indica furnizorilor straini normele si reglementarile care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a marfurilor importate si dispun de retele proprii de vanzare si reprezentare.

O societate care doreste sa exporte in Germania trebuie sa acorde o mare atentie cercetarii pietei si alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetarii de piata se numara:

- analizarea potentialului de piata pentru marfurile care urmeaza sa fi exportate (evaluarea statisticilor, vanzari de testare, sondaje etc.);

- stabilirea conditiilor specifice care trebuie indeplinite de produs (prescriptii de import, norme tehnice, design, ambalare etc.);

- planificarea strategiilor de marketing (distributie, structura pretului, ambalare, transport etc.).

Exista o mare diversitate de mijloace ajutatoare si de posibilitati pentru realizarea practica a cercetarii pietei, printre care:

- initierea de contacte cu reprezentantele economiei germane in strainatate (in cazul Romaniei: cu Camera de Industrie si Comert Romano - Germana);

- evaluarea statisticilor de import si de productie ale Germaniei;

- analizarea studiilor de piata elaborate de diverse institute/institutii germane si internationale;

- participarea la targuri si expozitii specializate, organizate in Germania.

Rezultatul unor astfel de cercetari de piata va influenta in final modul de intocmire a ofertei de marfuri si alegerea canalelor de distributie.

Pe langa acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute in vedere, in mod deosebit, urmatoarele aspecte:

- bonitatea financiara si seriozitatea in afaceri;

- pozitia/stabilitatea partenerului pe piata;

- reteaua de distributie de care acesta dispune.

In cazul existentei unor indoieli, se pot obtine informatii corespunzatoare de la camerele de industrie si comert, de la asociatiile de profil sau de la firme specializate in obtinerea si furnizarea de astfel informatii, precum Brgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentantelor diplomatice ale Romaniei in Germania), contra cost.

In ceea ce priveste ofertantul, este necesar ca acesta sa prezinte date amanuntite privind societatea sa si produsele pe care doreste sa le exporte.

Dupa stabilirea contactelor, ele trebuie intretinute cu grija. O colaborare durabila necesita incredere reciproca intre parteneri.

Contractele de livrare se pot intocmi atat in conformitate cu dreptul german, cat si cu cel al tarii partenerului sau al unei terte tari. In general, sunt valabile juridic si comenzile de livrare  (transmise telefonic, prin fax, scrisoare) dar se recomanda vanzatorului ca in aceste cazuri sa confirme cumparatorului, in scris, acceptarea comenzii si conditiile negociate.   

Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este inclinat, in general, sa solicite partenerului extern acceptarea unei instante de judecata germane, in cazul aparitiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului. Totusi, in practica internationala, acceptata si de societatile germane, este uzuala convenirea unui arbitraj ad-hoc in locul unui tribunal. Comisia germana pentru arbitraj de pe langa Asociatia camerelor de industrie si comert recomanda societatilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internationale de Comert de la Paris.

Dreptul UNCITRAL: In cazul livrarilor de marfa poate fi oportuna convenirea aplicarii dreptului comercial UNCITRAL, al Organizatiei Natiunilor Unite, drept care este valabil si in Germania, incepand cu 1 ianuarie 1991, pentru toate contractele cu parteneri din tarile partenere semnatare ale acordului.

II.2 Investitiile

REGIMUL INVESTITIILOR IN GERMANIA

Germania ofera strainilor interesati posibilitati vaste de investitii. Este de subliniat faptul ca in Germania nu exista o legislatie specifica pentru investitii. Investitorii straini sunt tratati in mod egal cu cei germani. Pentru o angajare investitionala pot veni in considerare urmatoarele forme:

- infiintarea/constituirea unei societati, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri (germani si straini),

- achizitionarea/cumpararea unei societati existente,

- cumpararea de actiuni/participarea cu capital la o societate,

- infiintarea unei societati comune/mixte (Joint Venture),

- aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filiala.

Formele juridice de societati comerciale

- societati de capital: societate cu raspundere limitata (GmbH), societate pe actiuni (AG), societate in comandita pe actiuni (KGaA);

- societati personale si societati asociatii de persoane: comerciant individual, societate in nume colectiv (OHG), societate in comandita simpla (KG), societate tacita (stille Gesellschaft).

Forma juridica de societate cea mai frecventa in Germania este GmbH/SRL; capital social minim: 25.000 euro. Una sau mai multe persoane fizice sau juridice, autohtone sau straine, se asociaza printr-un contract de societate, care trebuie semnat de catre toti asociatii si autentificat de notar. In cazul in care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi reprezentat de o alta persoana, insa numai cu o imputernicire autentificata notarial. Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului de pe langa judecatoria teritoriala competenta.

Au fost primii jucatori internationali de pe piata de retail, au avut incredere in inginerii romani pentru a-si construi centre de cercetare-dezvoltare in industria auto, sunt unii dintre cei mai importanti furnizori de energie din Romania si nu au ezitat sa intre pe piata asigurarilor alaturi de omul de afaceri Ion Tiriac.

Asa am putea caracteriza relatiile de afaceri dintre Romania si Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, ce deruleaza investitii de peste 1,25 de miliarde de euro pe piata romaneasca prin intermediul unor mari companii germane precum Continental, Allianz, Siemens, E.ON, Dr Oetker sau Metro.

Pentru majoritatea romanilor Germania este sinonima cu calitate, profesionalism si capitalism, acestea fiind si unele dintre valorile aduse de investitorii germani pietei romanesti.

Conceptia clientilor romani asupra produselor de origine germana se poate observa si din evolutia importurilor romano-germane, Germania ocupand locul doi in topul importurilor pe piata locala.

Tara noastra a importat in 2005 produse germane in valoare de 4,55 de miliarde de euro, in crestere cu 16% fata de nivelul de 3,81 miliarde de euro din 2004.

Topul importurilor de produse germane este condus de masini, aparate si echipamente electrice (30%), materiale de transport (22,7%), produse ale industriei chimice si conexe (8,2%), materiale plastice, cauciuc si articole obtinute din acestea (7,8%), materii textile si articole obtinute din acestea (9,5%) metale comune si articole obtinute din metale comune (7,9%), produse din lemn, pasta de lemn, hartie, carton (2,6%), instrumente si aparate optice, fotografice si de masura (2,5%), produse agroalimentare, bauturi, tutun (2,0%), marfuri si produse diverse (1,5%).

Dar nu numai volumul importurilor romano-germane inregistreaza o tendinta de crestere de la an la an, ci si volumul exporturilor, Germania ocupand locul doi in topul exporturilor romanesti.

In 2005, Romania a exportat produse in valoare de 3,12 miliarde de euro, in crestere cu 10% fata de valoarea de 2,83 miliarde de euro inregistrata cu un an inainte.

Printre cele mai exportate produse romanesti pe piata germana se numara materii textile si articole obtinute din acestea (29,3%), masini, aparate si echipamente electrice (22,9%), materiale de transport (14,7%), metale si articole din metale comune (8,2%), mobila, jucarii si produse diverse (6,4%), produse ale industriei chimice (1,0%), materiale plastice si articole din material plastic si cauciuc (4,0%), lemn, carbune din lemn si articole din lemn, hartie, carton, impletituri (2,4%), incaltaminte, palarii, umbrele (2,3%), produse agroalimentare (0,5%), instrumente si aparate, optice, fotografice (2,0%), articole din piatra, ipsos, ciment, produse ceramice, sticla (1,2%).

Un partener strategic in comertul international, Germania s-a implicat activ in Romania, privind-o nu numai ca piata de desfacere, dar si ca o piata cu potential pentru investitiile germane.
Valoarea investitiilor directe germane in Romania la finele anului 2005 se situa in jurul a 1 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Registrul Comertului.
Germania ocupa pozitia a treia in topul investitorilor straini in Romania, dupa Olanda si Austria, valoarea investitiilor germane directe in Romania reprezentand circa 9,54% din totalul investitiilor straine directe in tara noastra.
Dar cati, cine si in ce domenii activeaza investitorii germani? Cu un numar de 12.898 de societati comerciale cu capital german, piata romaneasca are cel putin un mare jucator de origine germana in toate sectoarele economice. Continental in industria anvelopelor, DaimlerChrysler in industria auto, Allianz in asigurari, Dr. Oetker in industria alimentara, E.ON in energie, Metro in retail, sunt doar cativa dintre gigantii germani prezenti pe piata romaneasca.
Germania ocupa locul doi in totalul societatilor cu capital strain realizat de Agentia Romana pentru Investitii Straine, cu o pondere de 11 %.
Unul dintre domeniile in care investitorii germani sunt foarte activi in Romania este piata de retail. Putem spune ca germanii au introdus conceptul de retail pe piata romaneasca prin aparitia lantului de magazine cash&carry Metro.
Grupul german Metro a fost primul jucator international care a deschis un magazin in Romania, fiind adus pe piata locala la jumatatea anilor '90 de catre omul de afaceri Ion Tiriac. Compania opereaza acum cea mai mare retea de magazine cash&carry de pe piata locala - 23 de unitati, inregistrand anul trecut o cifra de afaceri de 4 de miliarde lei (1,323 de miliarde de euro conform cursului mediu).
Metro si-a extins in ultimii ani prezenta pe piata locala si prin intermediul diviziei de magazine de bricolaj Praktiker (pe care a vandut-o intre timp la nivel international), iar de anul acesta prin divizia de hipermarketuri Real.Dar Metro nu este singurul jucator activ in segmentul de magazine cash & carry. Selgros, parte a grupului german Rewe, opereaza in prezent 13 magazine cash & carry in Bucuresti si alte orase din provincie.O alta companie germana cu o prezenta importanta pe piata romaneasca de produse alimentare este Dr. Oetker. Aceasta a intrat in Romania in anul 1998, cand a cumparat Regal Corporation din Domnesti, Arges, o mica firma producatoare de budinci si zahar vanilat.
In 2005, cifra de afaceri a Dr. Oetker Romania a ajuns la 26 mil. euro (94,7 mil. lei), in crestere cu 30% fata de anul 2004. In aceeasi perioada, compania si-a marit profitul net cu peste 60%, pana la 6 mil. euro (21,8 mil. lei).
Un alt domeniu in care germanii au decis sa investeasca in Romania este productia de anvelope, prin compania germana Continental. Aceasta este prezenta pe piata locala de la sfarsitul anilor '90, cand a luat decizia de a investi 100 de milioane de euro intr-o fabrica la Timisoara.
Grupul german mai controleaza in Romania fabricile de componente industriale Contitech Romania, PHX Romania, Phoenix Unio la Carei si uzina de componente auto Continental Automotive Products la Sibiu. Compania detine un centru de cercetare-dezvoltare la Sibiu in care a angajat peste 250 de ingineri,absolventiaiuniversitatilordin zona.
Dar investitorii germani nu se orienteaza numai catre sectoarele traditionale precum energie, asigurari sau retail, ci si catre sectoare relativ noi ale pietei romanesti, si anume, piata deseurilor.

Un exemplu in acest sens este grupul german Lobbe, unul dintre cei mai mari jucatori din industria europeana a colectarii, prelucrarii si neutralizarii deseurilor, care a anuntat ca va investi aproximativ 100 de milioane de euro in urmatorii 2-3 ani pe piata romaneasca de profil. Compania germana a facut deja primul pas pe piata deseurilor achizitionand 59% din actiunile Vivani Salubritate din Slobozia.

II.3.Forta de munca

Germania este nevoita sa deschida piata fortei de munca muncitorilor din Est

Germania intentioneaza sa faciliteze accesul strainilor care doresc sa obtina permis de munca pe teritoriul tarii, pe masura ce piata fortei de munca inalt-calificate devine tot mai redusa

 'Tendintele demografice si tendinta de crestere a cererii pentru personal inalt-calificat ar putea determina adoptarea de masuri pentru a facilita accesul strainilor', a declarat Wolfgang Schaeulele, ministrul de interne al Germaniei intr-o scrisoare adresata Parlamentului, scrie Financial Times.
Ministrul a declarat ca un 'sistem punct', care ar selecta potentiali imigranti in functie de varsta, calificare si alte criterii, ar face parte dintr-un asemenea concept, ca raspuns al unei intrebari scrise adresate din partea Sibylle Laurischk, parlamentar din partea Partidului Liber Democrat, din opozitie.
Pentru o perioada foarte indelungata Germania a adoptat o serie de masuri protectioniste menite a-i proteja piata fortei de munca.

Comunicatul parlamentului ar putea indica o schimbare de strategie a guvernului de coalitie condus de cancelarul Angela Merkel, care s-a aratat in favoarea politicilor selective pentru imigranti, asemeni celor practicate in Australia si Canada.
Oficialii de la Berlin vor fi atentionati saptamana viitoare cu privire la faptul ca polonezii, impreuna cu alte noi natiuni membre ale Uniunii Europene se confrunta cu masuri prea stricte cu privire la munca in Germania.
Comisia Europeana a declarat ca legislatia germana are cereri disproportionate cu privire la potentiali angajati, precum personal de conducere dintr-un stat membru UE trimis de catre o companie la un alt sediu dintr-un alt stat membru al UE.
Schimbarea de strategie a mi-nistrului de interne a declansat ingrijorari cu privire la potentiale scaderi ale salariilor si a sentimentelor anti-imigranti. Valorile publicate saptamana trecuta de catre Biroul Federal de Statistica a indicat numarul in crestere al germanilor care au parasit tara anul trecut in comparatie cu cei care au revenit. Numarul emigrantilor a fost cel mai ridicat din 1991 incoace. Desi acest factor a fost echilibrat de o crestere neta a numarul strainilor veniti in Germania, numarul celor care imigreaza este pe un trend descendent.
Din cauza unei scaderi a ratei natalitatii, biroul de statistica estimeaza o scadere a populatiei de la 82 milioane de locuitori, cat are in prezent, la 69 mi-lioane de locuitori in 2050.
'Aceasta nu este o dezvoltare pe termen lung', a declarat Laurischk. 'Ceva mult mai important se intampla, si trebuie sa reactionam extrem de prompt', a adaugat ea
Problema este mult mai acuta in partea de est a Germaniei, care inainte de '90 s-a aflat sub dominatie sovietica. Companiile din aceasta regiune subliniaza ca reducerile personalului de conducere reprezinta principala problema a dezvoltarii.
In sectoare precum cel medical si cel industrial, dar si in cel al agriculturii, angajatorii s-au confruntat cu probleme majore atat din partea personalului inalt-calificat care este tentat sa lucreze in strainatate, dar si cu dificultatile legislative cu privire la angajarea imigrantilor.
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a avansat in primul trimestru cu 0 % datorita cheltuielilor mai mari ale companiilor.
In trimestrul patru al anului trecut PIB-ul Germaniei a urcat cu 1%. Cresterea economica ar putea fi mai mare in trimestrul doi pe fondul somajului scazut si reducerii impactului majorarii TVA de la 16% la 19% ce a avut loc la inceputul anului.
Increderea in economia germana a atins un nivel record in luna aprilie, iar rata somajului a ajuns la cea mai mica valoare din ultimii sase ani, iar companiile au cheltuit mai mult si au angajat noi oameni pentru a face fata cererii venite din afara tarii. 'Consumul privat redus cauzat de majorarea TVA a avut un impact negativ asupra cresterii economice', indica statisticienii germani. 'Avansul a fost condus de investitii. Un alt factor pozitiv a fost evolutia exporturilor nete, dar doar comparativ cu 2006.'
Economia Germaniei a crescut anul trecut cu 2 %. Fata de primul trimestru al anului trecut cea mai mare economie europeana a avansat cu 3 %.
Comisia Europeana a majorat luna trecuta previziunile cu privire la avansul economiei europene. Zona euro va avea un avans economic estimat la 2 % in 2007.

In trimestrul patru ala nului trecut, atunci cand a crescut cu 0 %.
'Cheia acestei cresteri a fost volumul mare de investitii facute de companiile europene', este de parere Howard Archer, economist-sef pe zona europeana la firma Global Insight din Londra.
Cresterea economica din zona euro a depasit-o pe cea a Statelor Unite pentru al patrulea trimestru consecutiv.