Eficienta economica si financiara a unui proiect de investitii in infrastructura de transport - Studiu de caz

Realizarea sistemului centralizat de urmarire a circulatiei pe sectia Bucuresti - Brasov, ofera urmatoarele avantaje:

A     reduce solicitarea operatorului RC si imbunatateste calitatea deciziilor privind planificarea si conducerea operativa a circulatiei prin crearea unui sistem directiv;

A     sporeste eficienta exploatarii si creste calitatea prestatiei prin fluidizarea circulatiei in punctele conflictuale ale parcursurilor;

A     ofera conditii de sporire a lungimii sectiilor RC (in prezent - limitata de posibilitatile operatorului uman);

A     sporeste regularitatea circulatiei trenurilor de calatori;

A     imbunatateste calitatea informarii publicului calator;

A     conduce la economii de energie electrica pentru tractiune;

A     ofera posibilitatea cresterii vitezei de sectie;

A     pune la dispozitie informatiile necesare realizarii unor programe de circulatie pe orizonturi de timp medii si lungi;

A     furnizeaza informatii necesare proiectarii graficului de circulatie prin jurnalizarea cauzelor care produc abateri in circulatia efectiva;

A     pune la dispozitia decidentilor statisticile necesare fundamentarii strategiilor de dezvoltare si intretinere a infrastructurii;

A     promoveaza o functie care evolueaza catre un grad ridicat de informatizare si automatizare.

Datorita dificultatilor de determinare a surselor de finantare, se propun doua variante de esalonare a cheltuielilor de investitii.

Studiul prezent va evalua eficienta economica si finaciara a celor doua variante de realizare, utilizand pentru aceasta metoda utilizata de Banca Mondiala si va determina varianta adecvata promovarii in urmatoarele etape de decizie.

Stabilirea ratei minime de rentabilitate si a ratei de actualizare, se realizeaza cu dificultate; studiul va analiza sensibilitatea rezultatelor in functie de acest parametru.

1.1. Cheltuieli de investitii si exploatare

Pentru ambele variante, se cunosc:

Durata de viata in exploatare a echipamentelor de calcul este estimata la 7 ani, din care in primii 2 ani, furnizorul echipamentelor asigura intretinerea;

{n urmatorii ani, sarcinile de mentinere in functiune a sistemului revin beneficiarului, cheltuielile anuale fiind C_intr=25000 $US/an; aceeasi valoare va grefa si al doilea ciclu de viata al sistemului;

Dupa epuizarea primului ciclu de viata al sistemului se considera necesara inlocuirea partiala si modernizarea echipamentelor. |inand cont de evolutia tehnologiilor din domeniu, se apreciaza ca investitia necesara va reprezenta 50% din valoarea initiala a echipamentelor adica C_m=120.000 $US;

Avand in vedere dificultatile de prognozare, se propune ca analiza variantelor de realizare a proiectului sa se realizeze pe durata a 15 ani de exploatare;

Din evidentele statistice ale Administratiei de Cale Ferata s-au extras:

- c_trh =95 $US/h -costul total al unui tren ora,

- c_o = 23,5 $US    -costul mediu al unei opriri (franare si demarare),

Varianta I de realizare a investitiei

Investitia de inlocuire a echipamentelor se realizeaza in anul al 7-lea de exploatare.

{n anul proiectarii sistemului, se preconizeaza recuperarea a 4 calculatoare cu functii de telecontrol, in versiunea actuala a sistemului, pentru care administratia a identificat alte utilizari,valoarea recuperata nedepasind V_r =4.500 $US.

Varianta a II-a de realizare a investitiei

Investitia de inlocuire partiala si modernizare a echipamentelor, in valoare de 120.000 $US se va repartiza egal pe durata celui de al 6-a si al 7-lea an de exploarare a sistemului.

Nu se mai identifica posibilitatea unor valorificari ale echipamentelor din varianta existenta a sistemului cu functiuni de telecontrol.

1.2. Economii.

1.2.1.Economii rezultate din cresterea vitezei de sectie

Exploatarea unor astfel de sisteme - asa cum se arata in literatura de specialitate conduce la cresterea cu 2-3 % a vitezei de sectie in conditiile in care nu sunt implementate functii de telecomanda.

Ca urmare a introducerii sistemului de conducere operativa asistata de calculator pe sectia Bucuresti-Brasov se ia in calcul o crestere de 2% a vitezei de sectie identica pentru traficul de marfa si de calatori.

Din inregistile statistice ale ultimilor ani rezulta:

durate medii de parcurs pe sectie:

-pentru trenuri de calatori - ∑t_cal 181 min

-pentru trenuri de marfa - ∑t_mf 380 min

numar mediu de trenuri/zi :

- de calatori - N_cal = 50 tr/zi

- de marfa pe zi - N_mf = 30 tr/zi

Reducerea duratei medii de parcurs datorata cresterii cu 2% a vitezei de sectie:

pentru trafic de calatori - Dat_cal 3,62 min

pentru trafic de marfa - Dat_mf 7,6 min

Economia rezultata la nivelul unui an de exploatare:

Se admite ca cel putin jumatate din aceasta economie antrenata de reducerea volumului de "trenuri. ora" este valorificata la nivelul intregului parcurs al trenurilor. Rezulta o economie:

103.059 $US/an - incepand cu primul an de exploatare.

1.2.2. Economia de combustibil si energie prin suprimarea opririlor neprevazute in graficul de circulatie

Numarul de opriri ale trenurilor de marfa datorate depasirii acestora de catre trenurile de calatori:

(1)

unde:

t_mf, t_cal reprezinta durata medie de parcurs intre doua statii intermediare, pentru trenurile de marfa, respectiv de calatori;

I - intervalul dintre doua trenuri de marfa care se urmaresc in pachet(in medie, egal cu 8 minute);

Relatia (1) poate fi pusa si sub forma:

unde:

k este numarul de statii intermediare de pe sectie,

- raportul dintre duratele medii de parcurs, ;

Magistrala 300 este asimilata aici cu o unica sectie de circulatie (k = 17 statii).

{nlocuind, se obtine:

si

Se admite ca, in perioada de circulatie intensa a trenurilor de calatori graficul de circulatie nu prevede trase ale trenurilor de marfa; pentru calcularea intervalului mediu dintre trenurile de marfa se retine o perioada zilnica T_mf = 12 ore.

{n aceste conditii:

opriri

{n urma darii in exploatare si a informatizarii activitatii de programare si analiza la nivelul intregii sectii, se considera ca cel putin 30% din aceste opriri pot fi evitate. Pentru un an de exploatare aceasta echivaleaza cu economiile:

V₂ = 0,3x N_ox365c_o

unde c_o = 23,5 $US si reprezinta costul mediu al unei opriri (franare si demarare),

Se obtine astfel:

V₂ = 0,3x7x365x23,5 = 18.012 $US/an

Aceste economii, din ratiuni de prudenta in exprimarea avantajelor, se considera ca apar in al doilea an de exploatare a sistemului, cand pot fi valorificate si facilitatile din punct de vedere al statisticii necesare proiectarii graficului de circulatie.

1.2.3. Economii (sociale) datorate reducerii duratei deplasarii

Avand in vedere consecintele pentru colectivitate, se completeaza efectele introduse de sistem pentru administratia de cale ferata (regasite in calculul privind eficienta financiara), cu economia rezultata din reducerea duratei calatoriei. In Anexa este determinat costul unui calator ora pe distanta Bucuresti-Brasov, rezultand:

costul unui calator si minut, la clasa I : C_cl.I=0,02 $US

costul unui calator si minut, la clasa a II-a : C_cl.II= 0,01 $US

Conform graficului (din statisticile ultimilor ani), un tren de calatori de viteza ocupa sectia Bucuresti-Brasov timp de t₁= 163 minute, iar unul de mica viteza t₂= 255 minute. Astfel ca durata medie de ocupare a sectiei de catre un tren de calatori este:

unde s-a notat cu N_A numarul trenurilor de calatori de mare viteza (din Anexa - trenuri intercity, exprese, rapide si accelerate) si cu N_B - numarul trenurilor de calatori de mica viteza (din Anexa - trenuri de persoane).

Consecventi principiului subevaluarii acestor economii se admite o reducere a duratei deplasarii pe ruta Bucuresti-Brasov cu numai 0,5% (adica mai mica decat cea corespunzatoare cresterii considerate a vitezei de sectie).

Rezulta astfel reducerea duratei deplasarii unui tren de calatori, in medie:

Dt_cal 0,9 min/tren cal.

Nivelul mediu al traficului de calatori din statisticile ultimilor ani (Anexa) este:

pentru clasa a II-a N^zi_{cl II} = 14960 cal/zi

pentru clasa I N^zi_{cl I} = 3834 cal/zi

Economia rezultata din reducerea duratei calatoriei, pentru fiecare din clase este:   

49.146 $US/an

25.189 $US/an

{n total, rezulta o economie 74.335 $US/an

1.3. Calculul indicatorilor economici si financiari

Avand in vedere faptul ca rata dobanzii pe piata financiara interna este de aproximativ 5% pe an, iar in tarile in curs de dezvoltare, proiectele de investitii trebuie sa procure, dincolo de acesta rata, intre 5 si 10% - beneficii, (asa cum indica Banca Mondiala), actualizarea fluxului de venituri si cheltuieli pentru studiul prezent se va realiza la nivelul ratei de actualizare de 15%.

1.3.1. Indicatorii eficientei financiare

a1) Fluxul de venituri si cheltuieli

{n figurile 4 si 5 sunt reprezentate fluxurile de venituri si cheltuieli corespunzatoare celor doua variante de realizare a proiectului, pentru studiul eficientei financiare.

b1) Venitul net actualizat (VNA^f)

Pentru varianta I -rezulta urmatoarea formula de calcul (Fig. 4):

{n formula (1), inlocuind i=15% si utilizand tehnicile de actualizare prezentate sintetic in tabelul 3, rezulta:

Pentru varianta II - corespunzator diagramei fluxului de venituri si cheltuieli (Fig.5), rezulta:

{nlocuind, se obtine:

c1) Raportul beneficii/ costuri ( B/C)

Pentru varianta I - formula de calcul este:

Pentru varianta II, formula de calcul este:

care, dupa inlocuire devine:

d1) Rata interna de rentabilitate financiara (RFI)

Se obtine prin metoda interpolarii liniare intre doua valori ale VNA, cu formula:

Pentru varianta I, se calculeaza VNA^f/I cu ajutorul relatiei (1) pentru i_min=20% si pentru i_max=25%. Se obtine astfel:

Cu aceste valori, relatia (5) devine:

Pentru varianta II, se calculeaza VNA^f/II cu ajutorul relatiei (2), pentru i_min=20% si pentru i_max=25%. Se obtine:

pe care, inlocuindu-le in relatia (5) se obtine:

1.3.2. Indicatorii eficientei economice

a2) Fluxul de venituri si cheltuieli

{n figurile 6 si 7 sunt reprezentate fluxurile de venituri si cheltuieli corespunzator celor doua variante de realizare a proiectului, pentru studiul eficientei economice.

b2) Venitul net actualizat (VNA^e)

Pentru varianta I - VNA se obtine cu ajutorul reprezentarii fluxului de venituri si cheltuieli din Fig. 7 cu formula:

Pentru actualizarea fluxului de venituri si cheltuieli pentru eficienta economica, se poate adopta aceeasi rata de actualizare utilizata in cazul studiului eficientei financiare. Rezulta:

Pentru varianta II- utilizand reprezentarea fluxului de venituri si cheltuieli din Fig. 8, se obtine, relatia de determinare a VNA:

Pentru i=15% si expresiile factorilor de actualizare din Tab.3, relatia de calcul este urmatoarea:

c2) Raportul beneficii/ costuri ( B/C)

Pentru varianta I - cu ajutorul relatiei de determinare a VNA, (6), se poate deduce relatia:

care dupa inlocuire, conduce la:

Pentru varianta II - cu ajutorul relatiei de determinare a VNA, (7), se poate deduce relatia:

in care, inlocuind rezulta:

d2) Rata interna de rentabilitate economica (REI)

Prin metoda interpolarii liniare intre doua valori ale VNA, de semne contrare:

Pentru varianta I, se calculeaza VNA^ec/I cu ajutorul relatiei (6), la o rata de actualizare suficient de mare pentru a obtine o valoare negativa. Pentru i_min=35% si pentru i_max=40% rezulta:

Cu aceste valori, relatia (10) devine:

Pentru varianta II, se calculeaza VNA^ec/II cu ajutorul relatiei (7), pentru i_min=35% si pentru i_max=40%. Se obtine:

,

{nlocuind aceste valori in relatia (10), se obtine:

1.4. Compararea variantelor

{n tabelul 7 sunt concentrate valorile indicatorilor financiari si economici pentru ambele variante de realizare a proiectului:

Tab. 7 Compararea variantelor

Concluzii:

Veniturile nete actualizate pentru ambele variante de realizare a investitiei, atat din punct de vedere financiar, dar mai ales economic sunt justificarea afirmatiei ca realizarea proiectului va aduce beneficii;

Aceeasi concluzie se poate desprinde si din valorile raportului beneficii/cheltuieli actualizate, pentru ambele variante raportul rezultand supraunitar;

Ratele interne de rentabilitate ale fiecareia din variante au rezultat mai mari decat rata minima de rentabilitate (stabilita pe baza ratei medii a dobanzii la depozitele in dolari, majorata cu 10% - pentru a asigura beneficiul minim impus de Banca Mondiala tarilor in curs de dezvoltare, pentru proiectele de investitii);

Investitia va asigura un beneficiu social semnificativ; toti indicatorii economici fiind sensibil mai mari decat cei financiari;

Diferentele dintre varianta I si ce-a de a II-a de realizare nu sunt insa in masura sa indice, cu toata siguranta, care dintre ele este de preferat, avand in vedere si faptul ca esalonarea pe mai multi ani a cheltuielilor de realizare a sistemului (din var. II) poate reprezenta un avantaj demn de luat in seama.

1.5. Analiza sensibilitatii rezultatelor la variatiile ratei de actualizare

Din reprezentarea diagramei VNA functie de rata de actualizare se vor observa domeniile in care acesta este putin sensibil (Anexele 1)