Statistica investitiilor straine directe

Conceptul de investitii straine directe

Investitiile straine directe (ISD) reprezinta acea parte a tranzactiilor financiare internationale care au un impact complex asupra economiei tarii gazda. Delimitarea dintre ISD si cele de portofoliu nu este clar cuantificata in literatura de specialitate. Totusi - fara a fi o recomandare in vreun manual sau ghid financiar - se considera ca achizitionarea unui pachet de cel putin 10% din capitalul social al unei companii asigura investitorului o "voce respectata" in adunarea generala a actionarilor - o pozitie eficienta in managementul firmei. Pornind de la aceasta asertiune, se face distinctia intre cele doua categorii de investitii straine.

Din punct de vedere al delimitarii cantitative, ISD reprezinta capitalul financiar investit initial, la care se adauga (re)investirea (unei parti a) profitului obtinut din exploatarea capitalului, alte forme de contributii la dotarea cu factori a intreprinderii (echipamente, mijloace de transport, drepturi de proprietate intelectuala, know how, livrari de materiale sau subansamble fara compensare etc.).

Diversele organisme care monitorizeaza ISD intr-o economie au    abordari diferite in privinta ariei de cuprindere a ISD. De aici, marile discrepante intre datele pe care le vehiculeaza.

Alaturi de formarea interna de capital fix (acumularea autohtona pentru dezvoltare), ISD (in limba engleza Foreign Direct Investment - FDI) constituie un important factor al cresterii economice in orice economie. De aceea, pretutindeni in lume exista un mare interes pentru a stimula interesul investitorilor straini de a veni sa investeasca intr-o economie.

Printre factorii favorizanti ai unui puternic proces investitional atat din partea investitorilor autohtoni cat si a celor straini se numara:

stabilitatea macroeconomica durabila;

pacea - starea de non-conflict real sau potential in regiune;

credibilitatea institutiilor statului si a institutiilor bancare si de asigurare;

existenta unei infrastructuri bune;

existenta unei forte de munca bine calificate si dispuse sa coopereze cu nonrezidenti;

avantaje fiscale;

deschiderea internationala cat mai semnificativa a economiei.

Profitul obtinut din ISD reprezinta principalul mobil al migratiei internationale a capitalului. O parte din acest profit, de regula, se reinvesteste fie in aceeasi afacere, fie intr-o noua afacere in tara care gazduieste investitia. Restul se constituie in sume la dispozitia investitorului. Dupa impozitare, aceasta parte poate fi repatriata.

Repatrierea de profituri este evidentiata in contul curent al BPE in partea de debit a capitolului venituri, fiind plati pe care economia le are de efectuat in relatia cu restul lumii. Translatarea sumelor care urmeaza a fi repatriate din moneda nationala intr-o moneda cu circulatie internationala creaza o presiune suplimentara pe piata interbancara.

Analiza statistica a ISD

Caracterizarea statistica a ISD are in vedere, pe de o parte, stocul de investitii, pe de alta parte, fluxurile de investitii.

Stocul de ISD reprezinta cumularea varsamintelor de capital financiar facute in momentul inregistrarii investitiei la Registrul Comertului. De obicei, astfel de informatii sunt furnizate la sfarsitul anului calendaristic pe perioade multianuale. Un investitor strain, dar si un om de afaceri interesat sa realizeze un simplu export de marfa sau o prestare de servicii intr-o tara este interesat sa cunoasca diverse aspecte ale stocului de ISD pentru a aprecia calitatea mediului de afaceri si, in particular, calitatea mediului investitional din acea tara.

In Romania, primele investitii straine directe din perioada postdecembrista dateaza din anul 1990. Potrivit statisticilor oficiale, pana la sfarsitul anului 2002 s-a acumulat un stoc de ISD de 10,4 miliarde de dolari SUA, ceea ce inseamna cca. 480 USD/locuitor - un nivel extrem de modest comparativ cu alte tari din regiunea central-estica a Europei. La mijlocul anului 2004, stocul de investitii straine directe a crescut la circa 11,18 miliarde de dolari SUA (9,22 miliarde de euro).

Pentru a arata importanta (semnificatia) relativa a stocului de ISD pentru tara gazda, se recurge la folsirea unor indicatori consacrati, precum:

Stocul de ISD/capita - exprima atractivitatea mediului de afaceri din tara gazda pentru investitorii straini. Cu cat ISD/capita este mai mare, cu atat oportunitatile de afaceri sunt mai mari, iar mediul investitional este mai favorabil. Semnificatia unui stoc de ISD/locuitor redus este inversa fata de cele mentionate mai sus.

Stocul de ISD exprimat in procente in raport cu PIB-ul tarii gazda reprezinta o alta modalitate de a exprima permeabilitatea mediului local de afaceri fata de investitorii straini, daca ISD sunt abordate prin prinsma tarii gazda, sau atractivitatea economiei pentri potentialii investitori, daca ISD sunt analizate prin prisma intereselor acestora.

Valoarea medie a proiectelor de ISD rezulta din raportarea stocului de ISD existent in tara la numarul firmelor cu capital integral sau partial strain care au fost constituite. Cum ISD sunt purtatoare de progres tehnologic, orice tara gazda de ISD este interesata sa incurajeze proiecte de ISD mari pentru a determina modernizarea structurilor de productie, pentru a promova competitia intre diferitii ofertanti de produse similare pe piata autohtona.

Pentru analiza structurala a stocului de ISD, se alcatuiesc trei genuri de distributii:

Distributia in functie de tara de origine a capitalului, ceea ce permite identificarea principalelor tari investitoare si, pe acest temei, conceperea de strategii de atragere de ISD si din alte tari.

Primele zece tari investitoare in economia Romaniei (30 iunie 2004)

Sursa: Registrul Comertului, Bucuresti, iulie 2004

Distributia in functie de ramura de activitate economica din tara gazda in care se face ISD poate fi folosita ca eventuala baza pentru conceperea de strategii diferentate de incurajare a ISD, potrivit propriilor obiective de dezvoltare ale tarii gazda.

Distributia stocului de ISD pe sectoare si ramuri ale economiei nationale

Sursa: Registrul Comertului, Bucuresti, iulie 2004

Distributia pe judete si/sau regiuni de dezvoltare, ceea ce ajuta la stabilirea deosebirilor de atractivitate intre diferitele zone ale tarii gazda pentru investitorii straini si, eventual, conceperea de strategii ale administratiei publice centrale sau locale pentru atragerea mai multor ISD

Fluxurile de ISD sunt intrarile si iesirile noi de ISD. Ele se inregistreaza pe o baza lunara si anuala in debitul (intrarile de noi ISD se numesc in limba engleza FDI inflows) si in creditul (iesirile de ISD dintr-o economie poarta denumirea engleza de FDI outflows) contului financiar al balantei de plati externe. Diferenta dintre cele doua sume exprima pozitia neta in domeniul ISD a tarii analizate. Ea poate fi o pozitie net debitoare numita si pozitie neta de investitor (unele dintre marile tari furnizoare de capital) sau o pozitie net creditoare, numita si pozitie neta de beneficiar (majoritatea tarilor sunt mai mult recipiente de ISD decat furnizoare de ISD). Cunoasterea nivelului, structurii si dinamicii fluxurilor de ISD permite observarea unor trasaturi ale economiei tarii analizate, prin prisma oportunitatilor de afaceri, a profitabilitatii relative etc.

Potrivit Raportului anual 2002 al Bancii Nationale a Romaniei, ISD nete in cateva tari central si est europene s-au cifrat in anul de referinta la 450,4 milioane USD in Bulgaria, 8226,3 milioane USD in Republica Ceha, 885,9 milioane USD in Croatia, 3789 milioane USD in Polonia, 1090 milioane USD in Romania, 4007,2 milioane USD in Republica Slovaca si 1748,4 milioane USD in Slovenia, in timp ce Federatia Rusa inregistra o pozitie de net invesitor in strainatate cu - 862 milioane USD.

Intensitatea fluxului de noi ISD. Fluxul anual de ISD nou intrate in economie poate fi exprimat sub forma de coeficient fata de formarea bruta de capital fix in economia tarii gazda. Acest indicator este, de fapt, o marime relativa de coordonare, care arata cate (sub)unitati monetare de ISD corespund fiecarei unitati monetare investite in economie de catre operatorii economici autohtoni. Ambele tipuri de investitii genereaza cresterea economica, astfel incat compararea lor directa ajuta pe omul de afaceri sa inteleaga mai bine cat de mult depinde o tara de propriul efort investitional al operatorilor economici locali si cat de mare este influenta investitorilor straini. Evident, translatarea in moneda de circulatie internationala a formarii brute interne de capital fix se face la cursul mediu oficial de schimb al monedei nationale fata de moneda de referinta (USD sau Euro). In cazul Romaniei, de exemplu, noile ISD din anul 2003 s-au cifrat la 1,57 miliarde de USD (1,39 miliarde de euro), ceea ce inseamna 17% fata de formarea bruta interna de capital fix. Altfel spus, ISD au contribuit cu aproape o cincime la sporirea capitalului investit in progresul economiei romanesti.

Performanta ISD si potentialul investitional al unei tari sunt doua aspecte ale fluxurilor investitionale internationale cuantificate de catre UNCTAD pentru a evidentia deosebirile de atractivitate existente intre mediile de afaceri din tarile lumii.

Valoarea absoluta a fluxurilor de ISD catre o economie poate fi mai mare sau mai mica si difera, de obicei, de la o perioada la alta. Pentru a aprecia corect impactul asupra diferitelor economii nationale, UNCTAD calculeaza un indice de performanta a ISD sub forma raportului intre ponderea investitiilor receptate de o tara in totalul mondial al ISD si ponderea respectivei tari in produsul mondial brut.

O valoare a acestui raport mai mare decat unitatea inseamna ca tara primeste mai multe investitii straine decat marimea sa economica relativa, in timp ce un rezultat mai mic decat unu arata o performanta mai slaba a ISD in acea tara. Astfel calculat, indicele de performanta a ISD capteaza influenta asupra investitorilor straini a altor factori decat marimea pietei, considerata a fi motivatia de baza. Acesti alti factori sunt extrem de numerosi si de natura economica si/sau paraeconomica (climatul de afaceri, stabilitatea politica, prezenta resurselor naturale si de munca, infrastructura de transport, de telecomunicatii, bancara si de agentii specializate ale administratiei publice, oportunitati de participare la procesul de privatizare, dar si la achizitii de intreprinderi sau de active, nivelul de pregatire al fortei de munca, comunicarea interculturala, birocratia, nivelul coruptiei etc.). Cu titlu de exemplu, in tabelul alaturat sunt prezentati indicii specific tarilor din Europa Centrala si de Rasarit.

Indicele de performanta al ISD in tarile din Europa Centrala si de Rasarit

Sursa: UNCTAD, World Investment Report, 2003, Geneva

Romania a fost pana in anul 2001 cel mai slab performer, ceea ce este explicabil prin prisma (contra) performantei de crestere economica si de atractivitate pentru investitorii straini. Cresterea considerabila a fluxului de noi ISD in economia romaneasca in anii 2003-2004 este de asteptat sa fi modificat semnificativ nu numai valoarea indicelui de performanta, dar si pozitia tarii noastre in clasamentul mondial.

Indicele potentialului investitional al unei tari este calculat de UNCTAD prin agregarea valorilor normalizate a 12 variabile presupuse a influenta atractivitatea unei economii nationale pentru investitorii straini:

PIB/locuitor ca expresie a marimii si compexitatii pietei locale;

Rata cresterii reale a PIB in ultimii 10 ani ca informatie necesara pentru estimarea potentialului de crestere economica viitoare a tarii;

Ponderea exporturilor in PIB, pentru a capta deschiderea si competitivitatea internationala a economiei;

Numarul de posturi telefonice fixe si de telefoane mobile la 1000 locuitori ca indicator al gradului de modernizare a infrastructurii;

Consumul industrial de energie per capita ca expresie a infrastructurii industriale traditionale;

Ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in PIB ca indicator al facilitatilor tehnologice locale;

Ponderea studentilor in totalul populatiei pentru a reflecta existenta cometentelor profesionale locale;

Riscul de tara ca indicator sintetic de percepere a riscurilor dintr-un mediu de afaceri de catre investitorii straini;

Ponderea tarii in exportul mondial de resurse naturale ca expresie a existentei resurselor pentru investitiile in industria extractiva;

Ponderea tarii in importurile mondiale de subansamble si componente de mijloace de transport si echipamente electronice ca expresie a prezentei societatilor transnationale in economia tarii ti a participarii tarii la productia integrata a acestora;

Ponderea exportului de servicii al tarii in exporturile mondiale pentru a capta importanta ISD in sectorul tertiar al tarii;

Ponderea stocului de ISD al tarii in totalul mondial ca indicator al capacitatii de absorbtie si al atractivitatii si performantei climatului investitional din respectiva tara.

O medie aritmetica simpla a celor doua valori consemnate pentru fiecare tara conduce la un rezultat situat intre 0 pentru cel mai slab potential investitional si 1 pentru cel mai bine apreciat potential investitional dintr-o tara.

In tabelul de mai jos se prezinta rezultatul evaluarii de catre UNCTAD a potentialului investitional al grupului de tari deja mentionat mai sus in aceleasi doua perioade. Se observa valorile in general modeste obtinute de toate tarile din grup, cu o tendinta destul de firava de crestere a potentialului investitional in cea de a doua perioada supusa analizei comparative.

Tranzitia prelungita si sovaielnica ce a caracterizat Romania acelor ani a facut ca nivelurile specifice celor 12 variabile luate in calcul sa fie deosebit de modeste, astfel ca ne situam din nou pe ultimul loc in grupul de tari. Evolutia economico-sociala constant pozitiva din ultimii cinci ani a modificat cu certitudine aceste evaluari, astfel ca in viitoarele Rapoarte UNCTAD ne putem astepta la o alta pozitionare a tarii noastre fie si numai in cadrul grupului tarilor de referinta.

Indicele potentialului investitional al tarilor din Europa Centrala si de Rasarit

Sursa: UNCTAD, World Investment Report, 2003, Geneva

Pe baza informatiilor oferite de cei doi indici ai performantei si ai potentialului investitional al grupului de tari, se poate elabora o analiza matriceala (bidimensionala), rezultand (cel putin din punct de vedere teoretic) urmatoarele patru categorii:

tari cu performanta inalta si cu potential investitional ridicat;

tari cu performanta inalta dar cu potential investitional scazut;

tari cu performanta modesta, dar cu potential investitional mare;

tari cu performanta modesta si cu potential investitional scazut.

Potrivit Raportului UNCTAD, Romania a fost inclusiv in perioada 1999-2001 in ultima clasa a sub-performerilor lumii, dar exista toate premisele intrunite pentru a o vedea situata mai nou in clasa tarilor cu performanta inca modesta, dar cu potential investitional mare. Fuxul de noi ISD intrate in cursul anului 2004 arata ca atractivitatea mediului economic si investitional este de acum mult mai favorabil perceputa de catre investitorii straini decat era in urma cu 4-5 ani.

Orientarea geografica a fluxurilor investitionale. Abordarea clasica a fluxurilor de ISD potrivit careia "nordul" este investitor net, iar "sudul" este beneficiar net este tot mai consistent contrazisa de statisticile oficiale, care releva faptul ca fluxurile de investitii intraregionale cunosc in ultimii 10-15 ani o dinamica mult mai puternica decat fluxurile de ISD interregionale. Exista cel putin doua explicatii:

Libera circulatie internationala a capitalurilor este confruntata cu tot mai putine bariere finaciare, fiscale sau administrative, ceea ce elimina, cel putin teoretic, prezenta investitorilor straini in orice economie.

Capitalul acumulat in tarile in dezvoltare si in tarile in tranzitie postcomunista cauta oportunitati mai avantajoase de valorificare pe alte piete din regiune, in masura in care se liberalizeaza contul de capital si financiar din BPE a tarii de origine a investitorului. Acest capital, lipsit de experienta valorificarii internationale, prefera investirea in economii asemanatoare cu cea a tarii de origine, decat intrarea pe o piata dezvoltata, pe care concurenta este mai ascutita, iar regulile de supraveghere a investitorilor sunt mai stricte.

Analiza structurala a fluxurilor de ISD are in vedere urmatoarele aspecte: pentru factorii de decizie macroeconomica si pentru administratiile regionale este important sa se cunoasca marimea noilor proiecte de ISD, impactul lor asupra pietei locale a muncii, precum si distributia pe tari a noilor fluxuri si distributia pe ramuri investite.

Conform datelor preluate de ziarul "Economistul" (nr. 1492/2003) dintr-un comunicat de presa al Bancii Nationale a Romaniei, principalele domenii de interes pentru investitorii straini au fost in anul 2003 telecomunicatiile (18 proiecte cu o valoare angajata de 368 de milioane de USD), industria energetica (5 proiecte in valoare de 338 milioane USD), industria constructoare de masini (14 proiecte insumand 134 milioane USD) si industria lemnului, celulozei si hartiei (19 proiecte totalizand 157 milioane USD).

Uneori este interesant sa se cunoasca si dinamica noilor fluxuri de ISD intrate intr-o tara sau regiune. Se utilizeaza in acest scop indici cronologici simpli sau ritmuri de crestere de la un an la altul sau pentru o intrega perioada de referinta (de obicei, deceniu). Comparatiile diacronice la nivelul unui grup de tari dintr-o regiune pot releva eficacitatea diferita a strategiilor de atragere a ISD sau medii investitionale mai mult sau mai putin atragatoare.

Comparabilitatea internationala a indicatorilor macro- si mezzoeconomici

In contextul tendintelor de globalizare a economiei mondiale, dar si al proceselor de integrare regionala, interesul pentru comparatii internationale a cunoscut o crestere impresionanta.

Pentru ca un asemenea exercitiu sa fie corect, el trebuie sa respecte cateva principii ale comparabilitatii internationale a datelor, intre acestea numarandu-se:

definirea uniforma in toate tarile comparate a categoriilor economice operationalizate prin indicatori statistici;

metodologie unica de colectare si agregare a datelor in toate tarile analizate;

acelasi an de referinta pentru toate datele comparate;

exprimarea agregatelor macroeconomice intr-o moneda unica;

alegerea unor indicatori expresivi pentru aspectul analizat. Este preferabil sa se faca analizele comparative nu direct pe agregatele macroeconomice, ci pe indicatori per capita, precum PIB/locuitor, export/locuitor, pe indicatori relativi de structura, precum rata de formare bruta a capitalului, rata de economisire, rata de consum sau pe indicatori de dinamica, precum rata reala de crestere, rata inflatiei, deflatorul PIB etc.

Evaluarea agregatelor economice intr-o aceeasi moneda (dolarul SUA si, mai recent, moneda unica europeana, euro) este frecvent realizata fie prin aplicarea cursului mediu de schimb al monedei pe piata valutara, fie prin folosirea paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale in raport cu dolarul SUA (USD), respectiv, cu euro.

Aplicarea cursului mediu anual de schimb (exchange rate approach) constituie o rezolvare simpla si rapida a problemei transformarii unei sume exprimate, de exemplu, in lei romanesti, coroane cehesti, zloti polonezi etc. in USD, deoarece autoritatea monetara centrala din fiecare tara publica o asemenea informatie. Procedeul este insa criticat, deoarece cursul de schimb al monedei unei tari nu este influentat numai de cererea curenta, ci si de miscarea internationala a capitalurilor pe termen lung, dar mai ales, de migratia capitalurilor pe termen scurt (cu scopul obtinerii unui avantaj din diferentele de cotare la diferitele burse de valori).

Estimarea paritatii puterii de cumparare a monedelor (purchasing parity approach) presupune adoptarea unui cos standard de consum si estimarea acestuia, de exemplu, in lei pe piata romaneasca si in dolari pe piata SUA. Din raportarea rezultatelor se obtine o alta masura a relatiei leu/USD decat cursul de schimb.

Criticile adresate acestui procedeu de conversie a datelor valorice intr-o moneda unica se refera la caracterul artificial al cosului standard. Nerespectarea structurii consumului traditional prin utilizarea acestui cos fix de consum determina o anumita abatere de la paritatea reala de schimb. In pofida cautarilor metodologice, inca nu a fost identificat un procedeu infailibil de conversie.

Marile diferente intre rezultatele oferite de aplicarea celor doua procedee reclama multa atentie la selectarea datelor pentru comparatii internationale.

Romania - PIB/locuitor estimat in lei si USD

Sursa Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-1995

Bucuresti, CNS, 1996 si Raportul anual-2003 al BNR , Bucuresti, 2004.

N.B. In anul 1999, Oficiul de Statistica al Uniunii Europene - EUROSTAT - a dat publicitatii rezultatele definitive ale analizei comparative a agregatelor macroeconomice pe baza paritatii puterii de cumparare a monedelor in peste 20 de tari europene, pornind de la datele oficiale ale acestora pentru anul 1997.

Paritatile puterii de cumparare sunt exprimate in raport cu un standard al puterii de cumparare (SPC) stabilit la nivelul fiecarui agregat national, in asa fel incat prin insumare sa corespunda produsului intern brut al Uniunii Europene estimat in moneda unica.

Tarile din afara Sistemului Monetar European stabilesc paritatea puterii de cumparare a propriilor monede prin raportare la valoarea acestui SPC al Uniunii Europene.