Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Institutii specifice pietei de capital

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Institutii specifice pietei de capital.

Emiterea de valori mobiliare, plasarea lor pe piata, tranzactiile cu valori mobiliare, birourile intermediarilor de valori mobiliare ori ghiseele bancilor care vind valori mobiliare sunt componente ale pietei de capital.



Cu exceptia tranzactiilor bursiere care se desfasoara intr-un spatiu anume, respectiv la sediul bursei si numai aici, piata valorilor mobiliare este reprezentata de totalitatea mecanismelor, institutiilor si modalitatilor reglementate de lege, prin care se desfasoara tranzactii cu titluri de valoare.

Participantii pe piata de capital sunt

-Solicitantii de capital

-Ofertantii de capital

-Intermediarii,

Solicitantii si ofertantii sunt cei care creeaza cererea si oferta de fonduri pe aceasta piata

In esenta, in cadrul pietei de capital isi desfasoara activitatea:

emitenti de valori mobiliare

investitori

intermediari de valori mobiliare

o autoritate, de regula nationala, care supravegheaza buna functionare a pietei titlurilor financiare si asigura protectia investitorilor impotriva practicilor frauduloase sau neloiale ale emitentilor si intermediarilor.

Emitentul de valori mobiliare este o persoana juridica care se angajeaza la recunoasterea si plata drepturilor incorporate in instrumentul negociabil, conform clauzelor stipulate in titlu si potrivit legilor care il guverneaza.

In marea majoritate a cazurilor emitentii sunt societati comerciale pe actiuni, dar valori mobiliare pot fi emise si de autoritati ale administratiei publice centrale si locale.

Investitorul este orice persoana fizica sau juridica, detinator de fonduri excedentare (de exemplu economii ale populatiei ) care cumpara, detine si vinde valori mobiliare pe cont propriu, in vederea obtinerii unor cistiguri viitoare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.

In literatura de specialitate investitorii sunt impartiti in doua mari categorii:

Investitori individuali, respectiv persoane fizice si juridice care fac tranzactii de dimensiuni mici in raport cu valoarea tranzactiilor de pe piata financiara, dar importante prin numarul lor.

Investitori institutionali, de regula persoane juridice, sunt societati care opereaza tranzactii cu un volum mare de titluri financiare. Tranzactional, acesti investitori institutionali sunt bancile, societatile de asigurari, societatile de investitii sau societatile care administreaza fondurile mutuale deschise.

Legatura dintre cererea si oferta de capital de pe piata financiara, tranzactiile cu valori mobiliare si drepturi aferente lor sau derivind din acestea, precum si operatiuni accesorii sau conexe se realizeaza de regula prin mijlocirea intermediarilor de valori mobiliare.

O prima categorie de institutii care actioneaza pe piata de capital este reprezentata de bancile de afaceri.

In cea mai mare parte, crearea si extinderea afacerilor este insotita in mod necesar de apelul la capitaluri iar in aceasta problema in general, bancile servesc ca intermediari. Intrucit noile intreprinderi mai putin cunoscute presupun risc si neincredere din partea detinatorilor de capital, in asemenea activitati bancile au trebuit sa se implice direct, ca participanti prin propriile resurse. Pe aceasta baza bancile pot sa mobilizeze si alte capitaluri in aceste scopuri.

Modelul bancilor de afaceri a fost creat prin Glass - Stegall Act in 1933 care face o delimitare neta in cadrul institutiilor de credit americane intre bancile comerciale (deposits bank) carora le-au revenit operatii de intermediere in domeniul atragerii si plasarii capitalurilor, inclusiv administrarea pe cont propriu sau prin sindicalizare a emisiunilor de valori mobiliare.

Pentru bancile de afaceri americane a ramas caracteristic faptul ca ele nu detin si nu exercita controlul portofoliilor intreprinderilor industriale. Spre deosebire de cele americane, bancile franceze se caracterizeaza prin detineri importante ale portofoliilor intreprinderilor industriale, frecvent considerate drept "clienti captivi".

Bancile de afaceri se implica in realizarea operatiilor de achizitii si fuziuni, ca forma predilecta de realizare a concentrarii si centralizarii economice. Frecventa acestor fenomene este data de factori diferiti: de intensitatea transformarilor tehnico-stiintifice, de mutatiile rapide ale proceselor tehnologice, schimbari rapide in optiunile clientilor.

Pe piata de capital pe linga bancile de afaceri functioneaza o alta categorie de institutii care realizeaza intermedierea. Acestea sunt societatile de investiti care au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului. Micul investitor a fost totdeauna victima variatiilor de curs bursier, fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei. Societatile de investitii dispunind de personal specializat, analisti si economisti cu experienta sint in masura sa desfasoare o selectie eficienta a hirtiilor de valoare si sa asigure astfel venituri optime pentru investitori.

O expresie tipica a existentei lor o intilnim sub forma Societatilor de Investitii cu Capital Variabil (SICAV) care functioneaza in Franta. Aceste societati sunt considerate deschise intrucit posibilitatea de participare este libera pentru toti, prin achizitiile de actiuni la ghiseul societatii la pretul de emisiune.

Pe de alta parte, detinatorii de titluri ale acestor societati pot renunta oricind la ele prin returnarea la chiseul societatii la pretul de rascumparare. Acest lucru face ca si capitalul societatii sa se modifice de la o zi la alta, de unde si numele acestor societati.

O alta forma prin care investitorii individuali pot participa pe piata financiara este asocierea intr-un club al investitorilor. Clubul reprezinta o asociatie independenta de persoane particulare, care pun laolalta capitalul si cunostintele in domeniu, in scopul efectuarii de investitii in valori mobiliare. Membrii clubului maresc capitalul periodic si i-au decizii in colectiv privind domeniile de plasare a banilor. Pe riscul propriu fiecare membru are posibilitatea de a selecta si investi in oricare din domeniile de investitii in care se angajeaza clubul. Clubul ofera avantajul unei participari cu sume mari la activitatea de investitii, care aduce profit prin economisirea cheltuielilor de tranzactie.

Clubul investitorilor este o societate inchisa, ceea ce inseamna ca sunt acceptati noi candidati numai cu asentimentul unanim al vechilor membrii si numai dupa indeplinirea unor conditii restrictive.

Potrivit legislatiei in domeniu din Romania (Legea 52/ 1994) intermediarii de valori mobiliare sunt definiti ca fiind persoane juridice autorizate in conditile legii, care exercita intermedierea de valori mobiliare cu titlu profesional, ca fapt de comert.

Pot fi autorizate sa se angajeze in activitati specifice privind intermedierea de valori mobiliare, numai persoane juridice romane. Nici o persoana fizica nu se poate angaja in intermedierea de valori mobiliare fara autorizatie din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Pentru autorizarea exercitarii activitatii de intermediere de titluri financiare societatile de valori mobiliare trebuie sa indeplineasca cumulat urmatoarele conditii:

a)     sa fie construite sub forma juridica de societati pe actiuni;

b)     sa aiba ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de valori mobiliare;

c)     sa faca dovada unui minim de capital subscris - prevazut de lege sau

reglementarile C.N.V.M. - si integral varsat, cu obligatia de mentinere a unui minim de capital net care se stabileste de C.N.V.M. . In raport de gama activitatilor specifice pentru care au fost autorizate, C.N.V.M. a stabilit nivele de capital minim, subscris si integral varsat intre 300 milioane de lei si 1800 milioane de lei.

Societatile de valori mobiliare (S.V.M.) realizeaza activitatea de intermediere prin persoane fizice, angajati sau reprezentanti exclusivi, actionind ca agenti de valori mobiliare. Aceste persoane fizice isi desfasoara activitatea in numele si pe contul socitatii de la care au primit ordin de tranzactii si nu pot angaja in nume si /sau pe cont propriu servicii de intermediere de valori mobiliare. Situatiile de incompatibilitate si procedurile de autorizare a agentilor pentru valori mobiliare precum si regimul de suspendare si consecintele privind retragerea si anularea autorizatiilor sint stabilite de C.N.V.M. .

Societatile bancare si alte institutii de credit supuse supravegherii B.N.R. nu pot pot efectua intermedieri de valori mobiliare pe cont propriu si nici pe contul tertilor. In schimb, ele pot participa, in conditiile legii la constituirea de societati de valori mobiliare.

Intermedierea de valori mobiliare se realizeaza pe piete organizate, infiintate si care functioneaza conform autorizarii si sub supravegherea C.N.V.M..

Intermedierea de valori mobiliare in afara pietelor reglementate sau fara respectarea prevederilor din reglementarile cu privire la transparenta pietei si protectia investitorilor impotriva fraudelor este nula de plin drept, atragind asupra partilor precum si asupra intermediarilor implicati sanctiunile prevazute de lege.

Intermedierea de valori mobiliare are ca obiect:

a)     vinzarea si cumpararea de valori mobiliare pe contul clientilor;

b)     vinzarea si cumpararea de valori mobiliare pe cont propriu;

c)     garantarea plasamentului valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare si secundare;

d)     transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alti intermediari autorizati;

e)     detinerea de fonduri si / sau valori mobiliare ale clientilor in scopul executarii ordinelor privind respectivele valori mobiliare;

f)       administrarea conturilor de portofolii individuale de valori mobiliare ale clientilor;

g)     pastrarea de fonduri si / sau valori mobiliare in scopul si in cursul administrarii portofoliilor acestora sau in alte scopuri autorizate in mod expres prin reglementarile C.N.V.M.;

h)     acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor in limita unui plafon stabilit de B.N.R. cu consultarea C.N.V.M.;

i)       alte activitati de intermediere de valori mobiliare prevazute in reglementarile emise de C.N.V.M..

Circumscrise sintagmei "alte activitati" prin "Instructiunile nr. 2 / 1995" aprobate de C.N.V.M. prin Ordinul nr. 46 / 1995, cu modificari ulterioare, au fost stabilite ca activitati conexe de intermediere de valori mobiliare urmatoarele:

a)     asistenta si evaluarea economica a societatilor comerciale in vederea stabilirii politicii de investitii;

b)     elaborarea documentatiei necesare majorarii capitalului social al societatilor comerciale si / sau finantarii acestuia prin plasament privat si / sau oferta publica;

c)     distribuirea de titluri de participare emise de fondurile deschise de investitii.

Societatile de valori mobiliare si agentii lor au obligatia de a asigura executarea prioritara a ordinelor clientilor. De asemenea, societatilor de valori mobiliare le este interzis sa-si indeplineasca functiile in situatie de conflict de interese intre client si intermediar.

Intermedierea de valori mobiliare, stabilita pe cale contractuala, se face pe baza unor comisioane, liber negociabile intre parti in limita unui plafon maxim, stabilit de catre C.N.V.M.. Aceasta stabileste si modalitatea de impartire a comisioanelor intre mai multi intermediari. Diferendele contractuale intre societati de valori mobiliare, precum si intre acestia si clientii lor pot fi supuse arbitrajului ori instantelor judecatoresti.

C.N.V.M. poate suspenda, retrage, anula autorizatia societatilor de valori mobiliare si / sau agentilor de valori mobiliare in caz de nerespectare a prevederilor legii sau ale reglementarilor sale. Prin anularea autorizatiei societatea de valori mobiliare este dizolvata de drept.

Pentru functionarea corespunzatoare a mecanismelor pietei de capital este nevoie si de anumite "rotite" care sa faca legatura intre principalele elemente ale pietei sau sa asigure buna sa functionare. Aceste elemente ale structurii pietei sunt institutii financiare strict specializate, care au un rol important bine determinat, prin regelmentarile legale in materie, in functionarea mecanismelor pietei.

Acestea sint:

a)     fondurile de investitii;

b)     societatile de investitii;

c)     societatile de administrare a investitiilor;

d)     societatile de depozitare si consultare de plasament.

Fondurile deschise de investitii sunt calificate chiar in titlul actului normativ care le reglementeaza (O.G. nr 24 / 1993 ) drept institutii de intermediere financiara desi ele sunt in acelasi timp si emitenti si investitori de valori mobiliare. Precizarea de fond deschis este necesara deoarece exista si fonduri inchise de investitii care nu au un rol semnificativ pe piata titlurilor financiare.

Fondurile deschise de investitii permit printr-o oferta publica continua de titluri participative, mobilizarea economiilor banesti dispersate de la populatie ori de la investitori persoane juridice si alocarea lor in mod eficient catre investitii in special in zona acumularii.

Rolul fondurilor deschise de investitii consta in atragerea si concentrarea fondurilor de pe piata, pe de o parte si reinvestirea lor in economie, pe de alta parte.

Valorile mobiliare emise de fonduri sunt titlurile participative cunoscute pe piata titlurilor financiare sub forma contractelor de investitor. Titlurile participative evidentiaza atit drepturi de proprietate la fond, cit si drepturi asupra activelor achizitionate prin investirea resurselor banesti sub forma unui portofoliu diversificat de titluri financiare transferabile.

Fondul deschis de investitii este o societate constituita de persoane fizice si / sau juridice printr-un contract de societate civila, fara personalitate juridica. Acest tip de societate se poate constitui si poate functiona numai in baza autorizarii lor de catre autoritatea in domeniu, respectiv C.N.V.M. .

Membrii initiali ai unui fond deschis sau mandatatii acestora in temeiul contractului de societate civila, constituiti in Consiliul de Incredere al fondului, au urmatoarele atributii si obligatii:

- stabilirea obiectivelor investitionale pe termen mediu si lung;

- alegerea societatii de administrare a investitiilor;

- incheierea si rezilierea contractului de administrare a fondului;

- stabilirea limitei maxime a comisioanelor ce se pot negocia cu societatea de administrare a investitiilor precum si a limitei maxime a comisioanelor pe care societatea de administrare a investitiilor o poate negocia cu societatea de depozitare;

- supravegherea si controlul aplicarii contractului de administratie al respectarii prevederilor legilor si ale regelmentarilor si instructiunilor emise de C.N.V.M..

Potrivit O.G. nr 24 / 1993 actele de constituire ale fondurilor deschise de investitii trebuie sa contina clauze prin care acestea nu pot dobindi sau detine, nici individual si nici colectiv, valori mobiliare care le-ar da posibilitatea controlului efectiv sau exercitarii unei influente materiale asupra conducerii societatii a caror valori mobiliare se afla in portofoliul lor.

Fondurile deschise de investitii pot dobindi si detine investitiile numai in:

a)     valori mobiliare inregistrate la C.N.V.M. pe baza faptului ca acestea au fost distribuite prin oferta publica dovedind ca sunt tranzactionate in mod regulat pe alte piete urmarite si supravegheate de catre C.N.V.M.;

b)     valori mobiliare dobindite pe piata primara;

c)     valori mobiliare neinscrise la cota bursei de valori, care nu sunt tranzactionate pe alte piete supravegheate supuse insa anumitor limitari ;

d)     alte titluri care pot fi autorizate de C.N.V.M.;

e)     numerar si alte active lichide reprezentate de titluri ce pot fi calificate de C.N.V.M.

Fondurilor de investitii le este interzisa detinerea de resurse in devize in scopuri de investitii. De asemenea, ele nu au voie sa investeasca in aur sau alte metale pretioase sau in alte instrumente care direct sau indirect, ar reprezenta o creanta asupra unor astfel de active. (Vezi tabelul)

Deosebiri intre societatile bancare si societatile de investitii.

Spre deosebire de fondurile deschise de investitii, care sunt societati fara personalitate juridica, infiintate printr-un simplu contract de societate civila, o societate de investitii colective in valori mobiliare se constituie sub forma juridica a unei societati pe actiuni, cu minimum 50 de actionari.

Aceste societati au ca obiectiv exclusiv de activitate mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor in valori mobiliare in conformitate cu dispozitiile O.G. nr. 24 / 1993.

Cu avizul autoritatii nationale, societatile de investitii pot incheia contracte de administrare cu o societate autorizata de administrare a investitiilor. C.N.V.M. va autoriza functionarea unei societati de investitii, fara incheierea unui contract de administrare numai daca o astfel de societate dovedeste existenta unor resurse, structuri si capacitati organizatorice si de conducere adecvate activitatii ce urmeaza a fi desfasurata.

Societatile de investitii trebuie sa evidentieze in orice moment capitalul subscris si integral varsat, intr-o suma cel putin egala cu capitalul minim stabilit prin reglementarile C.N.V.M..

Capitalul va fi format dintr-un singur fel de actiuni, emise exclusiv in forma nominativa si achitate integral in forma banesca la momentul respectivei subscriptii. Actiunile sunt in principiu, negociabile si liber transferabile.

Potrivit legii, fondurile deschise de investitii si societatile de investitii colective in valori mobiliare sunt administrate de societatile de administrare a investitiilor. Constituirea acestor societati se face in temeiul legii 31 / 1990 privind societatile comerciale, sub forma juridica de societati pe actiuni.

Activitatea exclusiva desfasurata de societatile de administrare a investitiilor este activitatea de administrare a fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii. Desfasurarea oricarei alte activitati de catre aceste societati este interzisa cu exceptia celor auxiliare si adiacente stabilite prin reglementarile C.N.V.M..

Activitatea de administrare a fondurilor de investitii pe baze contractuale este rezervata potrivit legii, societatilor de administrare legal autorizate.

Societatile bancare nu pot, cel putin pina in prezent, desfasura activitati de administrare a fondurilor deschise de investitii sau societati de investitii colective in valori mobiliare, act de comert permis in alte sisteme de drept.

Odata cu adoptarea legii 52 / 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, a fost infiintata Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare reprezentind autoritatea autonoma , cu personalitate juridica, compusa din cinci membrii, numiti de Parlament.

Autoritatea C.N.V.M. se exercita pe intreg teritoriul Romaniei.

Misiunea C.N.V.M. consta in :

a)     a favoriza buna functionare a pietei valorilor mobiliare;

b)     a asigura protectia investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si frauduloase;

c)     de a realiza informarea detinatorilor de valori mobiliare si a publicului asupra persoanelor care fac in mod public apel la economiile banesti (emitente de valori mobiliare) si asupra valorilor emise de acestia ;

d)     de a stabili cadrul activitatii intermediarilor si agentilor pentru valori mobiliare, regimul asociatiilor profesionale constituite de acestia si a organismelor insarcinate cu asigurarea functionarii pietei de valori mobiliare.

Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ii este incredintata administrarea Legii 52 / 1994, punerea ei in aplicare, precum si supravegherea si controlul respecterii dispozitiilor sale, fiind investita in acest scop cu puteri de reglementare, decizie, autorizatie, dispensa, interdictie, interventie, ancheta si sanctionare disciplinara si administrativa.

C.N.V.M. adopta norme de reglementare prin regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui.

Actele individuale adoptate de autoritatea nationala sunt deciziile, ordonantele, atestatele si avizele.

Regulamentele CNVM vizeaza:

a)     organizarea si functionarea burselor de valori si a altor piete de valori mobiliare;

b)     autorizarea si functionarea organismelor colective de investitii si plasament in valori mobiliare, precum si a societatilor care le administreaza;

c)     functionarea Oficiului de Evidenta a Valorilor Mobiliare;

d)     autorizarea si exercitarea intermedierii de valori mobiliare;

e)     cenzorilor externi independenti si a consultantilor de valori mobiliare;

f)       aprobarea si modificarea regulamentelor de operatiuni bursiere;

g)     functionarea oficiilor de compensatii si lichidare a tranzactiilor cu valori mobiliare, precum si aprobarea si modificarea regulamentelor acestora;

h)     promovarea si derularea ofertelor publice de valori mobiliare;

i)       orice alte organisme si operatiuni specifice pietelor de valori mobiliare reglementate, controlate si supravegheate de catre C.N.V.M. conform legii.

C.N.V.M. poate delega unor agenti ai sai ori unor institutii sau organisme ale pietei de valori mobiliare, una sau mai multe din perspectivele cu care este investita de lege. Delegarea de putere poate avea ca obiect numai actele individuale care sunt emise in numele C.N.V.M..

Incadrul acestei institutii se organizeaza si functioneaza, potrivit legii un oficiu propriu de evidenta a valorilor mobiliare.

Bursele de valori.

Institutii cu o importanta deosebita pe pietele financiare nationale si internationale, care desfasoara o activitate indispensabila in ansamblul mecanismelor de reglare a economiei, sunt bursele de valori.

Bursele de valori reprezinta piete de capital oficiale unde se vind si se cumpara valori mobiliare. In cadrul acestor piete participa banci, institutii financiare, intreprinderi si companii industriale, comerciale, care efectueaza tranzactii cu valori mobiliare in scopul mobilizarii de capitaluri financiare, pe termen mijlociu si lung, solicitate de realizarea unor importante actiuni economice si sociale pe plan national si international.

In economia actuala, bursa de valori este in esenta o piata simbolica deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare. Acest caracter este mai bine pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere cum ar fi contractele futures pe indici de bursa.

Bursele de valori sunt piete libere in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii cu oferta care se manifesta in mod real in economie. De aceea s-a spus ca bursa de valori se aproprie cel mai bine de modelul teoretic al pietei perfecte si pure, asigurind formarea preturilor pe baza raportului ce se stabileste in fiecare moment intre cerere si oferta, reflectind in permanenta realitatea economica.

Tot in sensul sublinierii principalelor caracteristici ale bursei de valori se poate aminti faptul ca bursa este un domeniu foarte bine si riguros organizat si reglementat pentru a asigura una dintre conditiile necesare ale viabilitatii bursei: credibilitatea si garantia de seriozitate pe care o ofera tuturor participantilor la tranzactii.

Bursa de valori este o piata reprezentativa, ea servind drept reper pentru toate tranzactiile ce se efectueaza cu aceste valori pentru care bursa reprezinta piata organizataBursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influente pe care le declanseaza evenimentele de ordin economic, social, politic si valutar. Ele pun in evidenta starea conjucturala a economiei, inregistreaza mersul afacerilor marilor companii industriale si comerciale, culeg si prelucreaza informatii privind situatia economico-financiara si a balantelor de plati externe ale tarilor.

In ultimele decenii au avut loc importante mutatii in activitatea burselor de valori, determinate de extinderea si diversificarea prelucrarii automate a informatiilor.

Efectele acestor mutatii se concretizeaza intr-o revolutionare a tehnicilor si mecanismelor traditionale. Datorita informatizarii, cotatiile bursiere sunt accesibile tuturor clientilor prin afisarea pe tabele electronice.

In al doilea rind a avut loc o simplificare a mecanismului tranzactionarilor bursiere si pe aceasta baza o reducere a volumului si cheltuielilor aferente acestora.

In aceste conditii optiunile clientilor se concentreaza catre marii intermediari superechipati informatic, cu ample posibilitati de documentare si prognozare.

Dupa parerea specialistilor piata viitorului in domeniul bursier se va infatisa ca un centru informatic si de compensare, se va ajunge la o ampla diversificare a produselor financiare ce se vor negocia la bursa, activele financiare devenind o materie prima pe care se va profila o intreaga industrie, care va produce



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1099
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved