Evolutia economiei in perioada 1990 - 1996

Evolutia economiei in perioada 1990 - 1996

Inlaturarea dictaturii la sfirsitul anului 1989 si trecerea la un regim democratic si la economia de piata libera sunt factori fundamentali meniti sa asigure dezvoltarea pe baze noi a vietii economice si sociale in Romania, sa stimuleze utilizarea eficienta a resurselor si reducerea decalajelor dintre tare noastra si cele dezvoltate.

In prezent, asistam insa la o deteriorare in continuare a pozitiei Romaniei fata de tarile dezvoltate. In timp ce in tarile dezvoltate se inregistreaza cresteri, in Romania si in fostele tari socialiste se inregistreaza scaderi substantiale.

In tarile membre ale O.E.C.D., spre exemplu, P.I.B. a crescut cu 2,8 % in 1990, cu 1,1 % in 1991 si cu 1,4 % in 1992, iar in 1993 cu 2,4 %. In tarile central si est-europene ( fara fosta U.R.S.S.), P.I.B. a scazut cu 6,8 % in 1990, 13 % in 1991, cu 4 % in 1992, estimandu-se ( in acel moment ) ca abia in 1993 sa se ajunga - pe ansamblul tarilor respective - la asa-numita "crestere zero".

Sursele statistice romanesti indica scaderi mai accentuate ale P.I.B. decat in fostele tari socialiste si anume: 7,4 % in 1990, 13,7 % in 1991 si 15 % in 1992. De exemplu, productia industriala din 1992 a fost cu 21,8 % mai mica decat in 1991 ( deci cresterea zero preconizata de guvernanti nu a fost realizata ! ). De altfel, P.I.B. a continuat sa scada cu 2 %.

Declinul economiei romanesti dupa anul 1989 are cauze multiple; in principal este expresia crizei economice structurale mostenite de la vechiul regim, criza care s-a adancit in contextul tranzitiei, a trecerii la noul sistem economic - la economia de piata. In mod obiectiv, in procesul tranzitiei apar noi disfunctionalitati care afecteaza productia, mecanismele de functionare a agentilor economici. La aceasta au contribuit in mare masura deciziile si masurile necorespunzatoare de politica economica, cre au determinat printre altele, o folosire sub posibilitati a bazei materiale existente.

Reducerea decalajelor economice si sociale dintre Romania si tarile dezvoltate este posibila dar necesita timp si foarte multe eforturi pe care, poate ca daca nu erau aceste greseli de guvernare nu erau necesare. Statul trebuie sa promoveze masuri adecvate pentru afirmarea cat mai rapida a instititiilor moderne ale economiei de piata si relansarea procesului investitional subordonat restructurarii si retehnologizarii productiei sociale.

Din pacate, promisiunile facute de catre primii guvernanti din 1989 nu au fost indeplinite de acestia. Restructurarea si retehnologizarea ramurilor si subramurilor economiei nationale a ramas in stadiul de proiect, rata inflatiei a crescut pana la nivelul de 62 % in 1994 pentru ca in 1995 sa se inregistreze prima scadere a sa pana la nivelul de 30 %. Din punctul de vedere al ponderii sectorului privat in P.I.B., Romania cu o cota de 40 % se afla "la coada" plutonului de state estice, fiind urmata doar de Ucraina ( 35 % ). In conditiile in care rata de crestere a P.I.B. a fost in intervalul 1994 - 1995 de 1 % ( ca in toate celelalte state rasaritene ), iar rata inflatiei a scazut la 30 % (Romania "devansand" Bulgaria care avea o rata a inflatiei in 1995 de 50 % ), odata cu schimbarea regimului politic in Romania, in 1996, s-au creat conditiile unei relansari economice "usoare". Noii guvernanti vor trebui sa ia masuri pentru oprirea fenomenelor negative din economia romaneasca si vor trebui sa isi stabileasca obiective ferme pe care sa le atinga in acesti 4 ani. Poporul a aratat ca doreste relansarea chiar cu pretul unor noi sacrificii dar el trebuie sa stie ca aceste sacrificii nu sunt in zadar ca cele de pana in noiembrie 1996. Trebuie sa vedem si rezultatele acestor sacrificii. (A se vedea anexa 2 ).