Moneda si creditul

Moneda si creditul

Masa monetara in sens larg (M2) a crescut in anul 2004 cu 40,1 la suta, ajungand la sfarsitul anului la un volum de 645 332,2 miliarde lei. Ritmul mediu lunar de crestere inregistrat de masa monetara (2,8 la suta) a devansat cu 2,1 puncte procentuale rata medie lunara a inflatiei (0,7 la suta), atestand consolidarea procesului de remonetizare a economiei nationale. In termeni reali, masa monetara a crescut cu 28,2 la suta. Evolutia masei monetare a fost diferita de‑a lungul anului; astfel, in timp ce in primele sase luni cresterea a inregistrat un ritm mediu lunar de 1,6 la suta, in semestrul II dinamica a fost mai ridicata, cresterea medie lunara atingand nivelul de 4,1 la suta.

Masa monetara in sens restrans (M1) a crescut intr‑un ritm mediu lunar de 2,6 la suta, inferior celui al masei monetare (M2). Cu o crestere anuala de 35,6 la suta, masa monetara in sens restrans a insumat la sfarsitul anului 153 601,1 miliarde lei, reprezentand 23,8 la suta din masa monetara M2 (fata de 24,6 la suta in anul 2003).

Numerarul in afara sistemului bancar a generat peste 43 la suta din cresterea masei monetare in sens restrans (M1), situandu‑se la un nivel de 75 366,8 miliarde lei, cu 30 la suta mai mult decat la sfarsitul anului 2003. Dinamica numerarului fost determinata, in afara influentelor sezoniere, si de factori de circumstanta, cum ar fi: (i) indexarea pensiilor si a altor venituri ale populatiei; (ii) platile compensatorii acordate persoanelor disponibilizate in urma programelor de restructurare sau lichidare; (iii) acordarea unor sume producatorilor agricoli persoane fizice, in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 72/2003.

Disponibilitatile in conturi la vedere (a doua componenta a masei monetare in sens restrans M1) au crescut cu 41,5 la suta (+29,5 la suta in termeni reali), pana la 78 234,3 miliarde lei; in structura, contributia cea mai insemnata a revenit societatilor comerciale cu capital majoritar sau integral privat, care au determinat in proportie de peste 60 la suta extinderea acestei componente monetare.

Cvasibanii s‑au majorat cu 41,5 la suta (29,5 la suta crestere reala), pana la un total de 491 731,1 miliarde lei. Ritmul mediu lunar de crestere a cvasibanilor de 2,9 la suta a condus la o crestere a ponderii acestei componente in masa monetara cu 0,8 puncte procentuale (76,2 la suta in decembrie 2004). Analiza in structura a cvasibanilor evidentiaza o dinamica mai rapida a componentei in lei (45,8 la suta), comparativ cu cea a componentei in valuta (37,1 la suta).

Economiile populatiei (in lei) din sistemul bancar au cumulat 135 598,8 miliarde lei la 31 decembrie 2004, in crestere fata de anul anterior cu 36,2 la suta (36 014 miliarde lei), in termeni reali volumul lor majorandu‑se cu 24,6 la suta. Aceasta evolutie a fost determinata in buna masura de cresterea castigurilor salariale ale populatiei in anul 2004, care, pe fundalul mentinerii in palierul real pozitiv al nivelului dobanzilor practicate de banci la depozitele populatiei, a permis dirijarea inspre economisire a resurselor banesti suplimentare. Ponderea acestora in totalul masei monetare (M2) este de 21 la suta, in scadere fata de sfarsitul anului 2003 cu 0,6 puncte procentuale.

Depozitele in lei ale agentilor economici, in suma de 121 501,8 miliarde lei, au inregistrat cel mai ridicat ritm anual de crestere dintre componentele masei monetare: 58,3 la suta, reprezentand o majorare absoluta de 44 763,7 miliarde lei. Expansiunea considerabila a acestui agregat monetar in anul 2004 a fost generata de:

depozitele pe termen ale agentilor economici, care s‑au majorat cu 33 785,4 miliarde lei, contribuind cu peste 75 la suta la cresterea anuala a depozitelor in lei;

certificatele de depozit, care au crescut fata de 31 decembrie 2003 cu 7 255,3 miliarde lei (+48,7 la suta), randamentele oferite de aceste produse bancare fiind mai atractive;

depozitele conditionate (pentru deschideri de acreditive, emiteri de garantii, ordine de plata), care au sporit cu 31,7 la suta (+3 723 miliarde lei), pana la 15 472,9 miliarde lei.

Depunerile in valuta ale rezidentilor denominate in lei s‑au majorat cu 37,1 la suta, reprezentand 36,4 la suta din volumul masei monetare (M2). Cresterea a fost determinata in totalitate de cresterea efectiva a acestor depozite (42,1 la suta, respectiv +1 752,9 milioane euro), in conditiile in care moneda nationala s‑a apreciat in termeni nominali cu 3,5 la suta in raport cu euro la 31 decembrie 2004 fata de 31 decembrie 2003. La finele anului 2004 depozitele in valuta evidentiate in sistemul bancar reprezentau echivalentul a 5 915,6 milioane euro. Analiza in structura a acestei componente a masei monetare releva faptul ca dinamica mentionata a fost imprimata de majorarea substantiala (cu 103,5 la suta) a depozitelor in valuta ale societatilor comerciale cu capital privat, in special ca urmare a incasarilor din privatizarea SNP Petrom in ultima luna a anului (reprezentand contravaloarea actiunilor nou‑subscrise in vederea majorarii capitalului social, in suma de 830,6 milioane euro). In acelasi timp, depunerile in valuta ale societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au crescut cu 34,3 la suta, iar cele ale populatiei s‑au majorat cu 17,8 la suta. Inregistrarea dinamicilor diferite la nivelul categoriilor de depunatori nu a modificat insa ierarhizarea acestora. Astfel, pe prima pozitie se mentine populatia, cu un volum de depuneri de 2 471,4 milioane euro si o pondere de 41,8 la suta, urmata de societatile comerciale cu capital privat (40,5 la suta) si de agentii economici cu capital de stat (5,4 la suta).

Creditul neguvernamental, in volum de 418 032,2 miliarde lei la 31 decembrie 2004, a crescut cu 38 la suta, intr‑un ritm mediu lunar de 2,7 la suta, inregistrand in termeni reali o majorare de 26,3 la suta.

In anul 2004, spre deosebire de anul 2003, creditele in valuta au avut o dinamica superioara celor in lei. In conditiile in care moneda nationala s‑a apreciat pe parcursul anului 2004, iar ecartul de dobanda la creditele in lei fata de cele in valuta a fost semnificativ, creditul in valuta a fost mai atractiv decat cel in moneda nationala. Astfel, creditele in valuta au crescut cu 2 322 milioane euro (56,9 la suta), volumul total al acestora fiind de 6 404 milioane euro; exprimata in lei, cresterea creditelor in valuta a fost de 51,3 la suta, la aceasta contribuind si aprecierea nominala a leului cu 3,5 la suta. In acelasi timp, creditele in lei au crescut cu 21,5 la suta (11,1 la suta in termeni reali), cumuland 164 029,6 miliarde lei la 31 decembrie 2004. Datorita ritmurilor diferite de crestere, ponderea componentei in valuta in creditul bancar s‑a majorat cu 5,4 puncte procentuale (pana la 60,8 la suta).

Structura pe scadente a creditului neguvernamental arata mentinerea creditelor pe termen mediu si lung pe aceeasi traiectorie ascendenta. La sfarsitul anului 2004, din totalul creditelor acordate de sistemul bancar, 57,2 la suta (239 030,5 miliarde lei) aveau un termen de rambursare mai mare de un an, in timp ce creditele pe termen scurt si‑au diminuat ponderea cu 6,7 puncte procentuale, pana la 42,8 la suta.

Evolutia pe categorii de beneficiari de credite evidentiaza faptul ca dinamica cea mai ridicata a fost inregistrata de catre creditele acordate populatiei (58,3 la suta), ritmul mediu de crestere lunar fiind de 3,9 la suta; aceste credite detin o cota de 28,4 la suta din piata creditului bancar, in crestere cu 3,6 puncte procentuale fata de finele anului 2003. Creditele acordate societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar privat au sporit cu 33,4 la suta, ponderea acestora in totalul creditului bancar diminuandu‑se cu 1,9 puncte procentuale, pana la 57,3 la suta. Creditele acordate societatilor comerciale cu capital majoritar de stat (7,3 la suta in total credite la 31 decembrie 2004) au crescut in marime absoluta cu 1 364 miliarde lei.

Creditul guvernamental net s‑a diminuat cu 50 774,8 miliarde lei, de la ‑1 653,9 miliarde lei la sfarsitul anului 2003 la ‑52 428,7 miliarde lei la 31 decembrie 2004. Evolutia acestui indicator a fost considerabil marcata de actiunea convergenta a mai multor factori: (i) majorarea soldului Contului general al Trezoreriei statului de la 6 410,4 miliarde lei in decembrie 2003 la 24 573,8 miliarde lei in decembrie 2004; (ii) cresterea contului de disponibilitati in valuta al Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Nationala (+21 258,1 miliarde lei); (iii) majorarea disponibilitatilor din contributia financiara a Comunitatii Europene la dispozitia Fondului National (fonduri PHARE); (iv) rascumpararea unor titluri de stat, lansate de Ministerul Finantelor Publice pe piata interna. 

Activele externe nete au totalizat 361 335,1 miliarde lei la 31 decembrie 2004, cu 43,5 la suta (+109 523,3 miliarde lei) mai mult fata de sfarsitul anului precedent. Cresterea s‑a inregistrat la banca centrala (+163 569,5 miliarde lei, respectiv +56,7 la suta), in timp ce la nivelul institutiilor de credit activele externe nete s‑au diminuat cu 54 046,2 miliarde lei. La nivelul autoritatii monetare, intrarile de valuta au fost reprezentate, in principal, de : (i) cumpararile nete de valuta de pe piata valutara interbancara (in anul 2004, volumul cumpararilor Bancii Nationale de pe piata valutara a fost de 3 375,9 milioane euro, iar cel al vanzarilor de 191,2 milioane euro); (ii) sumele rezultate din privatizarea SNP Petrom (in valoare de 611,1 milioane euro) si a BCR (in valoare de 180,7 milioane euro); (iii) creditele externe acordate de BIRD in cadrul programelor de restructurare PSAL (169,9 milioane euro, reprezentand eliberarea primei transe din imprumutul oferit); (iv) sumele primite de la Comunitatea Europeana in cadrul programului SAPARD (160,8 milioane euro); (v) depozitul atras de la Banca Chinei (100 milioane dolari). Valoarea stocului de aur (componenta a activelor externe) detinut de Banca Nationala a scazut de la 45 967,6 miliarde lei la 43 013,9 miliarde lei, in principal pe seama reducerii pretului acestuia de la 437 404 lei/gram la 409 513 lei/gram.