FISA TEHNICA - TEMATICA - EFICIENTA ECONOMICA A INVESTUTIILOR ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP

F I S A T E H N I C A

TEMATICA- EFICIENTA    ECONOMICA A INVESTUTIILOR

ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP

A.-Subiecte:

a)-Studiul de fezabilitate al investitiilor-continut,principii

b)-Criterii de analiza in cadrul studiului de fezabilitate

c)- Criterii contabile de alegere a proiectelor(fara actualizare)

d)- Criterii economice de alegere a proiectelor(cu actualizare)

e)- Criterii speciale de alegere a proiectelor

a)-Studiul de fezabilitate al investitiilor-continut,principii

Studiul de fezabilitate al investitiilor,este unul dintre aspectele specifice ale ''analizei

economice'',pe care trebuie sa o efectueze,intreprinzatorii,organismele publice,expertii si

oficile de consultanta.

Inainte de a efectua o investitie,este necesar sa se analizeze mediul economic,si tehnologic,

in care se opereaza,sa se simuleze ''solutiile tehnice posibile'',sa se previzioneze modalitatile

coerente de gestiune.

In alegerea ''proiectelor de investitii'' trebuie sa se porneasca,in primul rind de la optiunea

de ''a face sau nu investitia''

Optiunea de ''a nu face investitia'' este adesea din p.v economic,cel mai bine de urmat

Solutiile posibile din pv tehnic,economico-financiar,si de gestiune,ce se poate adopta ptr

a se ajunge la acelasi ''obiectiv final'',sint numeroase.

Studiul de fezabilitate al investitiilor,raspunde cerintei de a gasi alternativa cea mai buna,

economic,de pus in practica.

Studiul de fezabilitate,a avut o larga utilizare in planificarea investitiilor publice.

Abordarea a cunoscut insa si o ''ampla utilizare in analiza investitiilor private,mai ales in

cadrul ''sectorului agroalimentar''.Deci si ptr ''intreprinderea agricola''se cere sa fie confruntata

pe piata,ca oricare alta intreprindere,deoarece teoria economica este''univoca''fara cazuri speci-

fice de referinta.

Importanta acestei analize,este deosebita,iar ea se aplica in ''faza-ex-ante''anlizele

''ex-post''sint doar simple exercitii care nu au influenta,asupra momentului alegerii investitiilor.

Studiul de fezabilitatea al unei investitii,reprezinta momentul fundamental in cercetarea

Informatiilor,ptr realizarea ''confuntarii preventive'',intre ''veniturile'' si ''cheltuielile''ce se

vor realiza in cadrul activitatii la care se refera.Acest studiu are ca obiect,in ultima instanta,atit

''bunurile ce trebuiesc produse sau vindute''cit si ''structura productiva de realizat''

Cu ajutorul termenului de''fezabilitate''se exprima,un concept amplu,bazat pe

''coordonarea informatiilor'' privitoare la '' marketing,finante, si productie.

In evaluarea fezabilitatii,investitorul,va stabili,care sint conditiile de mediu, in care va

functiona viitorul obiectiv,adica,localizarea viitoare,a structurii productive,aceasta fiind mereu

corelata cu procesul productiv de realizat in scopul''obtinerii rezultatului economic dorit''

In tot acest timp,se va avea in vedere''o serie de ipoteze''referitoare,la''comportamentul

Viitor''al sectorului in care se actioneaza,precum si ''la mersul economiei in general''

Pentru a ajunge la o ''judecata de fezabilitate''este necesar sa se efectueze urmatoarele

Operatiuni fundamentale:

a.-identificarea caracteristicilor fizice si comerciale ale produsului;

b.-identificarea posibilelor solutii tehnologice ptr realizarea tehnicii instalatiei;

c.-evaluarea punctelor forte si a celor slabe din p.v tehnologic si comercial,ale produsului si

ale viitoarei unitati productive;

d.-stabilirea ''misiunii''produsului

e.-identificarea a ceea ce poate fi ''viitorul sector de piata''

In acest fel se va incerca sa se puna in evidenta marimea pietei asupra careia se va adresa

viitoarea unitate productiva.Analiza va trebui sa fie realizata plecindu-se de la piata mondiala

a produsului,resfringindu-se apoi,la cea europeana romaneasca,regionala.

f.-previzionarea vinzarii referitoare la o perioada de timp,suficient de lunga,ptr a permite

''evidentierea unui exericitiu mediu''

g.-previzionarea ''venitului total''evaluind interactiunea ''costuri-preturi-cantitate produsa'';

O investitie este caracterizata,de unele aspecte economice,si financiare ce se regasesc,in

mod ''independent''de tipul de investitie de realizat,astfel:

&-o prima etapa este cea in care avem,o puternica ''cheltuiala''ce poate sa fie efectuata si in

mod fractionat;

&-o alta etapa importanta este cea in care se recupereaza ''investitia'' realizata,prin intermediul

vinzarii produselor obtinute;

&-perioada totala in care este efectuata investitia,si in care aceasta produce,numita si viata

economica a investitiei.

O investitie,poate fi reprezentata ca o marime ce necesita,resurse ptr realizarea ei(input)si

Care ''apoi produce alte resurse''(out put)

O investitie,poate fi reprezentata in functie de ''parametrul timp''Conceptul de ''dobinda''

Evidentiaza,ca in ceea ce priveste marimile economice,exprimate in moneda,ale''imput-urilor''

Si ''out-puturilor''sint importante nu doar prin cantitate,dar si prin ''momentul in care fiecare

''input si output''se produce.Input-urile sint reprezentate de ''costuri de invbestitie''in timp ce

output-urile,sint reprezentate de ''profituri sau alte valori''.

In scopul reflectarii cit mai corecte a aspectelor caracteristice ale proiectelor de investitii,

studiile de fezabilitate,sint realizate intr-o forma structurata,care sa curpinda aspecte,cum ar fi:

*-infromatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere

*-informatii despre produse si piete de desfacere

*-aspecte tehnoice si tehnologice de productie

*-aspecte despre conducerea intreprinderii

*-strategiile viitoare posibile

*-varantele dezvoltarii viitoare

*-fundamentarea proiectului de investitii propus

Luind in consideratie aspectele caracteristice,fiecarei ramuri industriale,ale economiei

nationale,o particularitate deosebita o reprezinta continutul studilor de fezabilitate,in domeniul

intreprinderilor agroalimentare.

Asa cum am mai mentionat,principalele destinatii ale investitiilor in agricultura,sint :

a)-mecanizarea lucrarilor agricole

b)-hidroamelioratiile

c)-realizarea de constructii

d)-infiintarea de plantatii

e)-cumpararea de anilmale

Astfel,caracteristicilor specifice ale acestui gen de investitii,trebuiesc luate foarte serios in

seama,cind se elaboreaza,studiile de fezabilitate,in concordanta si cu locul pe care acestea il

ocupa in contextul agriculturii romanesti.

Lucrarile de amelioratii asa cum se stie,ocupa un loc aparte in strategia manage-

riala a politicii economice a agriculturii romanesti,ea fiind factorul determinat de

sporire a capacitatilor de productie,de redare in circuitul productiv al unor suprafete de

teren nefertile,sau cu particularitati biologige deficitare,contribuind totodata,la dezvol-

tarea unor sectoare de prestari servicii colaterale,si implicit la angrenarea in

desfasurarea activitatilor a segmentului socio-uman,si nu in ultimul rind constituie

factorul determinant in conservarea si sporirea capacitatii terenurilor agricole cu

potential biologic bun,pentru desfasurarea activitatilor agricole productive,agroali-

mentare

Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii,care influenteaza

asupra modului de apreciere a eficientei investitiilor,sint urmatoarele :

1.-investitiile in hidroamelioratii,au influenta directa asupra productiei

agricole.In cazul acestor genuri de lucrari,lucrarile de  desecare si indiguire nece

sita investitii,care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol,a unor noi terenuri,iar

in cazul lucrarilor de irigatii,fectul imediat al linvestitiilor,este concretizat in cresterea

potentialului productiv al terenurilor deja puse in cultura.

2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, o parte din teren,este

scoasa din folosinta agricola fiind ocupat,cu diguri,canale de irigatii si de d

desecare,este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste

pierderi de teren.

3.-Lucrarile de hidroamelioratii,contribuie la inlatuurarea unor pagube,

provocate de calamitatile naturale(seceta,inundatii)

4.-Lucrarile de hidroamelioratii,au o  perioada lunga de folosinta fapt

care determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus,la realizarea acestor

lucrari se folosesc,in general,materiale nerecuperabile,consumul fiind inglobat inte-

gral in valoarea nou creata,prin investitii.

5.-De cele mai multe ori,  hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor

complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei 

De exemplu,lucrarile de indiguiri implica,asocierea cu lucrarile de desecare,ptr

a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor,in incintele

indiguite,desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste

conditii,este dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroame

lioratii,asupra productiei,fiind totodata dificil,de delimitat,efectul acestor lucrari de

influenta celorlalti factori productivi(ingrasaminte,soiuri de plante,mecanizare)

6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative,implica de obicei o repprofilare

a unitatilor agricole.De pilda,indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnico-

economice a productiei de la piscicultura la zootehnie,de unde necesitatea cultivarii de

porumb,lucerna,etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii soluri-

lor,a culturilor,in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa

de irigatii,in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice,utilizate.

7.-Uneori,lucarrile de hidroamelioratii,implica efectuarea de investitii

conexe (bazinele de acumulare),ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora

este multipla(evitarea inundarii,irigatii,alimentari cu apa,energie,piscicultura)astfel

incit este greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza,si al celor conexe.

Toate aceste caracteristici specifice,s-au reflectat si in dinamica suprafetelor

amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare,in contextul adopatrii unor politici

manageriale adecvate ptr asigurarea s sigurantei alimentare nationale a populatiei

Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004,dupa cum urmeaza :

Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare -mii ha- -Tabel nr 1

Evaluarea volumului investitiilor in irigatii ,se dovedeste a fi un demers dificil

Incepind chiar de la faza de proiect,intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de

aface cu situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari,

precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoamelio-

rativ.etc.La scara macroeconomica,si ptr o perioada mai lunga de timp,  izolarea cotei

irigatiilor din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare,implica de

asemenea unele aproximari,statistica vremii,relativ generoasa cuu  indicatorii fizici 

(suprafete,productii),se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in

expresie valorica.Printre putinele date statistice,in acest domeniu se numara si un

studiu efectuat de catre  Institutul de Economie Agrara acoperind perioada 1961-

-1985,studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate,si din care rezulta ponderea

 investitiilor in diferite sectoare din totalul la nivel de ramura ,asa cum rezulta din

tabelul alaturat :

Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990    -Tabel nr 2

2-Sursa :Anuarele statistice Inst. de Ec.Agrara Comunicat DCS,privind realiz.plaan dez.ec.-1981-1985 ;Legea pla dez.agric-1986-1990

In lumina celor prezentate mai sus,aspectele cuprinse in studiile de fezabilitate in domeniul

hidroamelioratiilor,trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:

*-informatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

@-modul in care agricultura sau sectorul agroalimentar in regiune(societati comerciale,regii

autonome,producatori individuali,asociatii,etc)

@-volumul productiei fizice si valorice ale zonei(ptr ultimii 5 ani)cu precizarea ponderii unitatii

respective in total

@-elemente definitorii ale conditiilor naturale din zone(terenul,clima,ecologia,etc)

@-estimarea valorii terenului,cu precizarea criterului folosit in determinarea valorii(criteriul

de piata,criteriul de substituire,beneficiilor viitoare)

@-aspecte de legislatie,forta de munca,salarizare,etc

*-informatii despre produse si piete de desfacere

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

@-datele de identificare

@-organizarea si conducerea firmei

@-descrierea activitatii curente(produse,servicii,tehnologii,echipament,etc)

@-piata interna si comercializarea produselor-actuala si de perspectiva

*-aspecte tehnoice si tehnologice de productie

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:utilajele folosite,procesul de produc

tie folosit-metodele de udare,echipamentele de udara utilizate,etc

*-aspecte despre conducerea intreprinderii

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: organigrama,cu functii de conducere

Si executie,structura fortei de munca,fondul de salarii,cuantumul datoriilor la buget,etc

*-strategiile viitoare posibile-situatia economico-financiara a intreprinderii(programul de productie,realizari,calitatea productiei,deficiente,mijloace circulante,mijloace fixe,forta de munca,

capitalul soicial,surse de finantare,cifra de afaceri,valoarea adaugata,etc)

*-variantele dezvoltarii viitoare

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

@-pormovarea unei strategii ptr dezvoltare ptr viitor(schimbari ale structurii de productie si

produse,implicatii ale consumurilor specifice asupra productiei,colaborari interne si externe,

investitii necesare,lichidarea utilajelor si activelor fixe disponibile,

*-fundamentarea proiectului de investitii propus

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

@-analiza economico-financiara- cu calcularea indicatorilor specifici-rata de rentabilitate

financiara si economica,venitul net realizat,fluxul de venituri si cheltuieli,cursul de revenire

net actrualizat,previziuni financiare,balanta valutara a unitatii,avabtaje necuantificabile-

locuri de munca,protectia mediului,prezentarea aspec telor sintetice tehnologice,economie si

financiare,organizatorice si de conducere;evidentierea principalelor restrictii de capital, compe

tenta profesionala,gestiune,aprovizionare,rezultatele economice previzionate a se obtine,aprecieri

asupra oportunitatilor de privatizare,analiza sensibilitatii investitiilor si a riscului acsetora,etc)

b)-Criterii de analiza in cadrul studiului de fezabilitate

In practica,se utilizeaza,mai multe criterii de analiza a investitiilor in functie de ''impor

tanta deciziei''ce trebuie luata,de ''specificul investitiei''de''experienta analistului''etc

Aceste criterii,pot fi utilizate,atit separat cit si impreuna,ptr o mai buna fundamentare

a ''deciziilor de investitii''.

In analiza efectuata printr-un studiu de fezabilitate,asupra unei investitii,criteriile cele mai

Utilizate sint,urmatoarele:

a.-criteriul clasic

b.-criteriul fluxurilor financiare

c.-criteriul probabilisteic

a.-criteriul clasic

Acest criteriu se sprijina,pe o analiza,statica(fara a lua in considerare ''factorul timp'')

Si se poate realiza prin 3 procedee,dupa cum urmeaza:

*-in termeni de venit- Bfp = Bfa > Km x i unde Bfp este beneficiul funciar post investitie

Bfa -este beneficiul funciar ante investitie; Km -este costul investitiei la sfirsitul executiei;

i-este rata dobinzii aferente capitalului investiti

Prin acest criteriu se realizeaza o comparatie intre ''sporul de beneficii''obtinut ptr

efectuarea investitiei,si ''costul efectiv''al efectuarii investitiei respective,indeplinirea relatiei,

sugerind ca investitia poate fi efectuata,fara a exista posibilitatea in conditii normale de a se

obtine ''pierderi''de pe urma ei.

*-in termeni de valoare totala-Bfp / i - (Bfa / i > Km unde: Bfp / i -reprezinta valoarea

totala a bunului dupa investitie; Bfa -reprezinta valoarea totala a bunului inainte de efectuarea

investitiei Km -reprezinta costul investitiei la sfirsitul executiei;

Acest criteriu face comparatia intre ''sporul de valoare''pe care il cunoaste un bun,(acesta

putind fi un utilaj supus modernizarii,un teren ameliorat,o intreprindere,in cadrul careeia s-au

facut investitii),in urma efectuarii ''unei investitii''si ''costul total al investitie'' la sfirsitul

realizarii ei,indeplinirea relatiei,sugerind ca investitia poate fi efectuata.

*-in termeni de rata de fructificare-(Bfp - Bfa) / Km > i-indicator,care determina raportul

intre,''efectele''obtinute in uurma realizarii investitiei,si''eforturile'' realizate ptr efectuarea ei,

fiind un indicator de eficienta.Daca acest raport este mai mare decit,''rata medie a dobinzii

aferente capitalului investit''atunci investitia se justifica economic.

b.-criteriul fluxurilor financiare

Studiul de fezabilitate,deriva din aplicarea ''tehnicii de evaluare''cu ajutorul ''tratamen

tului fluxurilor financiare''.In teoria financiara,economistii au sintetizat acest mecanism,in

functie de momentul in care se realizeaza fluxurile(input-output),avind astfel ''4'' tipuri de astfel

de investitii.Aceasta clasificare are la baza,aspecte temporale,si cantitative,modalitatile prin care

se realizeaza costurile si veniturile,clasificare ce cuprinde:

#-investitii de tip''point input-point output''(PIPO)-in cazul in care este prevazut un ''unic

cost initial si un unic venit final''

#-investitii de tip''point input-continuous output''(PICO)-in cazul in care este prevazut un

''unic cost initial si un fulx de venituri pe toata durata functionarii obiectivului''

#-investitii de tip''continuous input-point output''(CIPO)-in cazul in care este prevazut un

''flux de costuri si un unic venit final''

#-investitii de tip''continuous input- continuous output''(CICO)-in cazul in care este prevazut

un''flux de costuri si un flux de venit pe toata durata de functionare a investitiei''

In momentul in care un investitor,decide sa investeasca,el poate alege,dintr-un nr de investitii posibile.Instrumentele ce permit,alegerea si atribuirea unui rezultat fiecarei alternative,formeaza

asa numitele''criterii de alegere''Pe linga aceasta,fiecare investitie,este caracterizata,fie de un

''singur moment de angajare al resurselor'',fie de ''o perioada in care sint achizitionate resursele''

In ambele cazuri,resursele pot fi exprimate in ''termeni monetari''.Oricum ar fi,''out-put''

-urile,ce rezulta din capitalui investiti,se ''spera a fi mai mari'' decit''resursele monetare angajate''

Investitia este acum definita ca o''succesiune de plati(input) si de incasari(output),ce pot fi

reprezentate de fluxuri ce datorita faptului ca se refera la o disponibilitate financiara,sint denumite

''fluxuri finainciare''

Tehnica de analiza consta in ''actualizarea ''acestor fluxuri la un anumit moment dat,ptr a

vedea ,daca rezultatele sint ''pozitive sau negative''iar daca sint mai multe variante de investitii,

''fluxurile reprezinta un criteriu de alegere a investitiilor''preferindu-se,investitia care produce

un rezultat pozitiv,cit mai mare,dupa insumarea tuturor fluxurilor in momentul actualizarii.

c.-criteriul probabilisteic

Pe baza acestui criteriu,se admite ca si ''fenomenele economice,pot fi analizate in ceea ce

Priveste evolutia lor,trecuta''ptr a se ''determina printr-un calcul de probabilitate''care va fi

Va fi ''comportamentul lor in viitor''.Astfel vor fi alese acele ''investitii ptr care rezultatele arata

Ca''rsicul de nerealizare''este mai mic,sau cele ce au o''probabilitate de obtinere a unor rezultate

Maxime,cit mai mari''.

Pentru exemlificare,cele doua faze de proiect si de exploatare a investitiei in agricultura,

nu sint metode diferite de evaluare a eficientei economice,doar ca analiza  eficientei produc-

tiei agricole,in perimetrele date in folosinta verifica,dupa aceeasi metoda, indicatorii

tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza,avind ca scop

 evaluarea eficientei economice la nivel de proiect,pot fi facute atit ptr verificarea

fundamentarii indicatorilor economici,cit mai laes ptr compararea diferitelor variante

de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa,in proiectarea sistemelor

hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu,a facut inutila

organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare,in majoritatea cazurilor

existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de fiecare

data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini,si nu numai,  irigatiile 

au reprezentat ptr regimul totalitar,una din acele  investitii de prestigiu  intilnite si

alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa demonstre

ze,in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de resur-

rse,in realizarea unui obiectiv,considerat strategic,lasind pe plan secundar preocuparea

ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.

Numai asa se explica faptul ca in 1983,dupa mai bine de 10 ani,de practicare a

agriculturii in asa-zis  regim irigat pe o suprafata de peste 1,6 mil ha-perioada in

care in nici un an,in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ,nu s-au realizat

parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.

Perioada de timp,in care obiectivul,dupa ce a fost executat,receptionat si pus in functiune,

este utilizat conform destinatiei sale,asigurindu-se recuperarea capitalului investit si obtinerea

unui susrplus.Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la

scoaterea din uz,datorita uzurii fizice si morale,a capitalului, fix.In cadrul sau capitalul fix,realizat

este de regula supus amortizarii prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de amor

tizare(liniara,progresiva,regresiva).Estimarea duratei de viata a investitiei pare la prima

vedere o problema relativ simpla.Aceasta deorece in economia centralizata,ea se redu

cea la preluarea duratelor normate de functionare ale diferitelor categorii de mijloace

fixe,durate fixate prin lege.In realitate,problema nu este asa de simpla,deoarece se pot

utiliza mai multe criterii de stabilire a duratei de viata a investitiei.Criteriile pot fi

tehnice si economice.Criteriile tehnice,ne indeamna sa identificam durata de viata a

unei investitii cu durata sa fizica  normala de exploatare a obiectivului .La rindul

sau,durata fizica este determinata de conditiile tehnice de exploatare(intensitatea

utilizarii)dar si de anumite conditii juridice(ex-constructia unui imobil pe un teren

obtinut prin concesiune pe o durata limitata).Criteriile de ordin economic,implica

asimilarea cu  durata de utilizare economica a obiectivului respectiv cu intervalul

de timp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din veniturile obtinute prin

exploatarea productiva a investitiei.Practic determinarea duratei economice este destul

de relativa,deoarece  rentabilitatea investitiei se afla sub incidenta mai multor

factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata,preturile se pot schimba,costurile la fel).

Relativitatea determinarii este cu atit mai accentuata,cu cit orizontul previziunii

este mai indepartat.De aceea ptr proiectele de investitii,cu durata mare de exploatare

(30-50 de ani),se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati sa se faca pe

o perioada mai scurta(10-20 ani)numita orizont economic al firmei urmind ca

venturile ulterioare aceste perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei.

Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei exista si alte conceptii.ca de

exemplu :-durata de viata fizic normala a investitiei ;-durata de viata tehnologica ;

-durata de viata a produsului pe piata ;

De asemnenea,in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor,se mai

calculeaza si anumiti  indicatori suplimentari ,ce intervin in caracterizarea eficientei

investitiilor in lucrari de hidroamelioratii,si care difera de la o categorie la alta de

lucrari.De exemplu,la  amenajarile ptr irigatii ,se folosesc,indicatori ca :

*-randamentul sistemului de irigatii;

*-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;

*-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;

*-consumul de materii specifice,etc 

c)- Criterii contabile de alegere a proiectelor(fara actualizare)

Alegerea proiectelor de investitii,are la baza ''criterii diferite''in functie de ''natura proiec

telor'' si de ''capacitatea investitorului''

Un criteriu este de fapt o caracteristica investitioanala,in mod obisnuit masurabila,care per

mite ordonarea proiectelor sau a variantelor de proiect.Aparent criteriul nu poate fi formalizt decit

prin capacitatea proiectelor de a aduce profit.

Rentabilitatea masurata,in sens absolut,prin ''beneficiu'' sau relativ,prin ''rata rentabilitatii''

Devine,astfel ''criteriul de baza''in alegerea proiectelor.Si totusi,problema criteriilor de alegere,a

proiectelor,nu este o solutie simpla,ea fiind influentata de o seriei de factori,dupa cum urmeaza:

*-exista proiecte de investitii,care nu produc profit,sau nu produc profit imediat.Este cazul

proiectelor sociale, si culturale.In aceeasi categorie,se incadreaza si proiectele prin care intreprin

derea isi propune,un obiectiv strategic,(cistigarea unui segment de piata,eliminarea sau atenuarea

efectelor econcurentei)

*-chiar si rentabilitatea nu este o marime unica,usor de determinat,care sa transeze,definitiv,

ordinea proiectelor.Pornind de la aceste consideratii,''criteriile de alegere a proiectelor,pot fi

grupate astfel:

&-criterii subiective-bazate pe intuitie si fler.De fapt,avem de aface,cu aspecte psihologi

ce ale alegerii si nu cu ceea ce numim criterii.

&-criterii contabile-bazate pe evaluari directe ale rentabilitatii in diferitele sale forme,

fara a considera esalonarea in timp a incasarilor si platilor

&-criterii economice-prin care se estimeaza retabilitatea ,tinind cont de esalonarea incasa-

rilor si platilor si de influenta decalajelor temporale diontre acestea.Acesta criterii mai sint

numite si ''actualizate''

Considerate,a avea un caracter relativ in aprecierea ''calitatii proiectelor''criteriile contabile

Au o foarte mare utilizare practica.Ele prezinta avantajul simplitatii de determinare si interpretare.

In mod obisnuit,aceste criterii,se reduc la corelarea,in diferite modalitati,a incasarilor si

Cheltuielilor,si se concretizeaza in urmatoarele forme:

a)-incasarea specifica-care apare ca un criteriu rudimentar,atunci cind este determinata ca

raport,intre''incasarile totale sau anuale,brute sau nete'' si ''totalul investitiilor'',cf formulei-

D D

Suma -Pt / I pentru-incasarea bruta,sau Suma -Pt / I) - 1-ptr-incasarea neta,sau

D

ptr,incasarea specifica anuala- Suma -Pt / D x I) Practic acest criteriu nu furnizeaza elemen

1

te corecte de apreciere a calitatii proiectelor.

b)-rata rentabilitatii investitiilor-criteriu cunoscut si sub denumirea de ''randamentul

contabil''sau''coeficientul eficientei investitiei'',si care apare ca raport,intre''beneficiul contabil''

si ''valoarea investitei'',cf formulei- r = Bc / I-Aparent simplu,acest criteriu, necesita,unele

precizari privind modul de calcul al beneficiului contabil,care poate fi unul al exercitiului finan

ciar bugetar,sauunul mediu annual sau global.Astfel daca la nivelul unui exercitiu(t)incasarile au

nivelul(Pt iar platile(cheltuielile de exploatare)nivelul(Ct diferenta Pt - Ct,furnizeaza,rezul

tatul brut al exercitiului (Bbt

Deducind amortizarea Azt din acest beneficiu,se obtine ''rezultatul net de exploatare''

(Rnt = Bbt - Azt),care se foloseste ca baza de calcul la impozitul pe profit(Imt

Ca o concluzie,nivelul beneficiului contabil este puternic afectat prin politica de amorti

zarea firmei.

c)-termenul(perioada) de recuperare-se utilizeaza cind in alegeerea proeictului accentul

cade pe ''trezorerie si lichiditate''moment in care,perioda de recuperare,a investitiei,pare a fi cel

mai bun criteriu de alegere,cu precizarea ca'' cel mai bun proiect este acela,care permite recupe

rarea cea mai rapida a investitiilor alocate''.Baza recuperarii rezultatului brut de exploatare,

este ''diminuat'' cu impozitul sau corespondentul contabil al acestuia,dat prin ''suma

beneficiul contabil si amortizare''(CFnt = Bbt - Imt = Bct + Azt -In forma implicita,perioada de

recuperare,apare astfel la limita egalizarii investitiei avansate cu marimea cumulata a cash-flow-

T

ului incepind cu momentul punerii in functiune.(I =SumaCFnt CFnt -fluxuri anuale nete)

1

T-termenul de recuperare,este: T = I / CFn

Criteriul ramine insa tributar unora din limitele care apar ptr toate criteriile neactualizate:

*-nu considera modul de esalonare in timp,a fluxurilor de incasari si cheltuieli;

*-neglijeaza efectele ce se produc dupa recuperarea investitiilor;

*-avantajeaza proiectele care permit acumularea rapida a capitalului in raport cu acelea la care

capitalizarea se realizeaza pe perioade lungi.

To

In forma actualizata,termenul de recuperare se calculeaza astfel Io = SumaBt

1

d)- Criterii economice de alegere a proiectelor(cu actualizare)

Cea mai importanta limita a criteriilor contabile este imposibilitatea acestora de a consi

dera esalonarea in timp a valorilor investitionale.Acest aspect este deosebit de important in

alegeerea proiectelor.Exemplu

-- mii ron --

Termenul de recuperare este de 2 ani,ptr varianta A,5 ani ptr b si 5,33 ani ptr varianta C.

Se prefera varianta A,cu termen minim de recuperare,dar variantele B si C,ofera beneficii supli

mentare superioare dupa recuperare.Rata rentabilitatii este de 5o% ptr A si B,si numai de 25%

ptr C,desi aceasta are totusi si beneficiul suplimentar,cel mai important dupa recuperare

(900-600 = 300 mii ron).Beneficiul suplimentar,dupoa recuperarea investitiei,nu este nici el

un criteriu care sa tina cont de esalonarea valorilor,Singurul mod de apreciere al esalonarii este

utilizarea metodei actualizarii,cu calcularea de indicatori cum ar fi:

a)-valoarea neta actualizata(VNA);

b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA);

c)-rata interna de rentabilitate(RIR)

a)-valoarea neta actualizata(VNA);-numita si ''valoarea de capital'' de F.Lutz''goodwill''

se calculeaza prin insumarea algebrica a incasarilor si platilor actualizate,induse prin

proiect de la executie pina la incheierea duratei de viata a investitiei.

d D-t -t

VAN = - Suma It(1+i ) + Suma(Pt - Ct)(1+i )

b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA);-reclamat de existenta anumitor proiecte publice,

care,nu pot avea ca scop obtinerea de profituri.Aceasta idee de echivalare a cheltuielilor este susti

nuta de faptul ca investitiile apar sub froma uneoi cheltuieli unice,recuperabile ulterior,prin

amortizare.la nivelul intregii perioade de viata a unui proiect,cheltuielile aferente realizarii

si exploatarii unui proiect pot fi :

D D -t d d-t

(CE) = Suma Ct +I,iar (CEA) = Suma Ct(1 +i) + Suma It(1+i )

1 1

unde CE -cheltuieli totale echivalente; Ct -cheltuieli de exploatare(fara amortizare)in anul (t);

I -valoarea investitiilor necesare realizarii proiectului;(Cet = Ct + I / D)

Criteriul CEA nu poate fi aplicat decit ptr ordonarea variantelor,cea mai buna fiind aceea

care realizeaza CEA sa Cea minim.

e)- Criterii speciale de alegere a proiectelor-consta in alegerea proiectelor care angajeaza in

proportii importante schimburi pe baza de devize(import export).Practic aceasta situatie este

particulara,si rridica probleme de solutionat ptr sistemele care nu opereaza direct cu o moneda

nationala,direct convertibila sau ea insasi o valuta forte.Ptr astfel de proiecte,criteriile de alegere

trebuie sa surprinda si masura in care relatia import-export,contribuie sau nu la cresterea valroii

frimei,respectiv la cresterea bogatiei proprietarilor(actionarilor).

Dintre criteriile cele mai cunoscute enumeram:

*-cursul de revenire brut la export

*-cursul de revenire net la export

*-cursul de revenire echivalent CRE) = (Ce + Ie x 1 / D) / PE

Ce -costul productiei anuale exportate; Ie -valoarea investitiei aferente exportului;

PE -pretul extern obtinut din export in valuta cu conditia de franco frontiera romana sau FOB,

portul romanesc de incarcare.Relatia poate fi considerata ca pct de plecare in cuantificarea unor

criterii mai corecte asa cum este ''testul BRUNO''calculat cf formulei:

d+D

rvn = Suma Ct + It - Pit

t

(1 + I)

d+D

Suma Pvt - Ivt - Cvt

1 t

(1 + I)

Unde:-Ct-cheltuielile de exploatare ale proiectului in anul(t-in lei)

-It-investtitiile realizate ptr proiect in anul (t- in lei)

-Pit-incasarile din vinzarea productiei pe piata interna,in anul(t-in lei)

-Pvt-incasarile valutare din exportul realizat de proiect in anul(t)

-Ivt-investitiile necesare proiectului in anul(t),asigurate prin import valutar

-Cvt-cheltuielile de exploatare acoperite prin import valutar in anul(t) ptr exploata.proiect.

f)-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect

In domeniul irigatiilor,doua imperative de factura strict politica,au impus

proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico -economici de exploatare deosebit de

 optimisti si anume- amenajarea unor suprafete cit mai mari,intr-un timp cit

mai scurt  si  mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut 

Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute

In limita unor normative de o extrema  zgircenie -asigurau pragul de eficienta

Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce

 mentinerea nivelului de rentabilitate necesar promovarii proiectelor s-a facut in

special prin planificarea unor productii medii,din ce in ce mai mari in perioada de

exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect,evolutia indicatorilor de

eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative,in periodad de

dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii,au evoluat,dupa cum urmeaza :

Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de irigatii -Tabel nr 3

Separarea,celor doua perioada,a fost necesara datorita sistemului de preturi

majorat la produse agricole,inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de contracta

re, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica

proiectata,  rata de rentabilitate  scazind la 53,8%,in cea de a doua perioada fata de

62,1%,in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere ,mai mare

a cheltuielilor,ca si investitia specifica,comparativ cu aceea a productiei valorice.

Aceasata situatie a fost acceptata nu numai de proiectanti,dar si de alti factori

implicati in fundamentarea parametrilor de eficienta economica :cercetare,organe si

organisme tehnice,economice,administrative,guvernamentale,etc.De altfel nu numai

proiectele,dar si datele de intrare :productii medii ,structura cheltuielilor,nivel de

cheltuieli consumuri specifice,erau supervizate de factori de decizie de partid din

teritoriu,sau organisme centrale.Din acest p.v,daca ptr proiectele intocmite in prima

etapa(inainte de 1980) au fost introdu-se in calculele de fundamentare economica

g)-Eficienta economica a investitiilor in irigatii,in faza de exploatare

Metodologic,deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de

investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori  in faza de exploatare , a investitiei,

nu exista diferente de principiu.Situatia se complica,insa deoarece investitia este prote-

jata intre doi agenti economici,pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa

completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti

producatorul agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in siste-

mul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ;

retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint

gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF.

Aici,in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie,-cea mai mare parte-si

cca 40%,din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se

regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare,ceea ce inseamna

ca o analiza cauzala  efect-efort ,nu se poate face la acest nivel.Totusi,considerind

intreprinderile de imbunatatiri funciare ca,unitati de sine statatoare,de prestari servicii,

cu gestiune proprie,se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3 apa)

in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de

analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare,nu a fost folosita

pina acum,atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare,cit si ptr ca intre-

prinderile respective,furnizaoare de  apa ,sint subventionate de stat ptr 65-75% din

volumul cheltuielilor acestora.

O alta parte a investitiei mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri

butie,echipamentul de udare,investitii conexe si colaterale,precum si cheltuielile

suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se

obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula  efcienta investitiilor 

in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel,este de asemenea incorect intrucit aici

se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare.

Ca o concluzie,  in faza de proiectare, s in primul rind,in amenajari ptr

irigatii apar rentabile.In  faza de ecploatare  insa,cel purin la nivel de sistem

hidrotehnic,sau perimetru amenajat,indicatorii de eficienta economica,proiectati

nu s-au reprodus.

Voi exemplifica,aceasta cocluzie,print-un exemplu, de analiza a parametrilor de

eficienta econiomica a investitiilor in irigatii in Complexul Carasu(jud.Constanta)

comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet.

Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii,in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 4

In perioada anterioara introducerii irigatiilor,valoarea productiei vegetale obti

nute de unitatile agricole,incluse in perimetrul sistemului era de 4.680 lei/ha,iar

volumul mediu al cheltuielilor de 3.043 lei/ha,veniyul net calculat prin diferenta fiind

de 1.647 lei/ha.Prin proiectul de amenajare a compexului Carasu,s-a preconizat, obtine

rea unitatilor agricole din perimetrul amenajat a unei productii valorice medii pe struc-

tura de 9.063 lei/ha,cu un volum de cheltuieli de 5.585 lei/ha,si un venit net calculat de

3.478 lei/ha.In aceste conditii,ar fi urmat sa se obtina un venit net suplimetar de 1.831

lei/ha,care ar fi permis recuperarea investitiei in 8-9 ani.Fata de datele proiectate,s-au

obtinut in perioada 1985-1987,in medie :productie valorica de 8.155 lei/ha(90%)fata

de nivelul proiectat)un volum al cheltuielilor de productie de 10.958 lei/ha(96.2% mai

mult decit nivelul proiectat),reziltind un efect nehativ de -2.803 lei/ha.

In aceste conditii,nu numai ca nu s-a obtinut un beneficiu suplimentar care sa

permita recuperarea cheltuielilor de investitii,dar intreaga productie vegetala a zonei a

trecut in domeniul economic negativ.Zece ani mai tirziu-1983-1985,au fost proiectate

extinderi ale unor sisteme hidrotehnice(Hirsova,Sinoe,Topalu)cu investitii specifice

sensibil mai mari.Astfel ca ptr a se ajunge la un efect economic pozitiv,in faza de

proiectare a fost preconizata o valoare a productiei agricole mult mai mare si anume de

13.279 lei/ha,urmind sa se obtina un venit net suplimentar de 4.133 lei/ha.Terenul pe

care s-au aflat amenajarile in acest din urma caz,fiind de o favorabilitate inferioara,

sporul valoric obtinut a fost foarte mic,astfel ca in perioada analizata s-a obyinut o pro

ductie valorica de numai 4.456 lei/ha,cu un volum de cheltuieli de 8.320 lei/ha,pierde

rile inregistrate fiind de 3.684 lei/ha.se poate afirma ca nerealizarea parametrilor proiec

tati la randamente si preturi insotite de o depasire spectaculoasa a cheltuielilor(2,5-3,5

ori)fata de nivelul proiectat,au concurat la o evolutie negativa a eficientei economice a

productiei agricole comparativ cu perioada anterioara introducerii irigatiilor.

Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare,investitiile in

Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ

catorul agricol .In aceeasi perioada,au fost executate la solicitarea forurilor de decizie

de la cel mai inalt nivel,lucrari mult mai costisitoare,ca de exemplu asa-zisul poligon

experimental Abrud,judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja

rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha,din care a rezultat o supra

fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva,la acea

vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei,revenind 335,4 mii lei/ha suprafata bruta sau

754,6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata),adica cca de 24 ori mai mare decit amenaja

rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana,ptr irigarea prin inundare din treapta in

treapta,ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor,pante longitudina-

le spre mijloc,decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un  rebut .