Necesitatea consolidarii situatiilor financiare. Perimetrul si metodele de consolidare

Necesitatea consolidarii situatiilor financiare. Perimetrul si metodele de consolidare

1. Necesitatea si obiectivul situatiilor

financiare consolidate

Informatiile utilizate de contabilitatea financiara, la nivelul unei intreprinderi individuale care face parte dintr-un grup, se dovedesc a fi insuficiente, atat pentru utilizatorii interni (conducere, actionari/asociati) cat si pentru cei externi (furnizori, clienti, banci, administratie).

Intreprinderile care compun grupul tin fiecare contabilitatea proprie si prezinta propriile conturi anuale, insa din analizarea individuala a acestora nu se poate aprecia corect situatia economica si financiara de ansamblu.

Presupunem, spre exemplu⁵⁾, ca societatea ALFA se constituie prin aport in numerar de 100.000 u.m.; imediat dupa constituirea sa aceasta societate constituie o a doua societate BETA cu un capital social de 50.000 u.m., pentru care aduce un aport in numerar de 40.000 u.m. reprezentand 80 % din capitalul noi societati. Diferenta de 10.000 u.m. apartine altor actionari.

Bilantul de constituire a celor doua societati se prezinta, in forma simplificata, astfel:

Bilantul societatii ALFA

5). Exemplu inspirat dupa lucrarea autorului Bernard Colasse, Contabilitate generala, editia a 4-a, Editura Moldova, 1995 (Traducere de Neculai Tabara)

Bilantul societatii BETA

Analistul care nu cunoaste legaturile de participatie care exista intre societatile ALFA si BETA ar putea aprecia ca aceste doua societati reprezinta impreuna o entitate economica care dispune de mijloace financiare ce se ridica la 150.000 u.m. Dar nu este asa, deoarece capitalul lui BETA cuprinde 40.000 u.m. ce provin de la ALFA si prin urmare mijloacele lor financiare se ridica la 150.000 u.m. 40.000 u.m. = 110.000 u.m. si nu la 150.000 u.m. cat ar rezulta din unirea matematica a celor doua bilanturi.

Bilantul grupului ( ALFA U BETA)

Obiectivul consolidarii situatiilor financiare este acela de a prezenta patrimoniul, situatia financiara si rezultatul intreprinderilor cuprinse in perimetrul de consolidare, ca si cum ar fi vorba despre o singura intreprindere.

Prin urmare, situatiile financiare consolidate trebuie sa furnizeze o imagine fidela si corecta a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii aferente societatilor incluse in consolidare, luate ca un tot unitar.

Perimetrul de consolidare

In scopul consolidarii situatiilor financiare este necesar, mai intai sa se delimiteze ansamblul intreprinderilor care apartin grupului sau, cu alte cuvinte, sa se de termine perimetrul de consolidare.

Perimetrul de consolidare cuprinde un ansamblu format din societatea-mama (societatea consolidanta) si filiale sale (societatile consolidabile), respectiv societatile asupra carora societatea-mama detine, in mod direct sau indirect:

a). un control exclusiv,

b). un control comun, sau

c). o influenta semnificativa.

a). Controlul exclusiv

Se presupune ca exista un control exclusiv de drept daca societatea-mama detine, direct sau indirect, prin intermediul filialelor sale, mai mult de 50 % din drepturile de vot intr-o alta intreprindere.

Standardul International de Contabilitate IAS 27 Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor in filiale nu se limiteaza numai la controlul de drept. Potrivit acestuia trebuie sa fie incluse, de asemenea, in perimetrul de consolidare, toate intreprinderile al caror control rezulta din circumstante de fapt. Norma la care facem referire enunta patru situatii in care opereaza controlul de fapt:

t societatea-mama ajunge sa posede mai mult de jumatate (50 %) din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alti investitori;

t ea are autoritatea sa conduca politicile financiare si operationale (de exploatare) ale intreprinderii prin lege sau printr-un acord (contract);

t ea are puterea sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie sau ai unui alt organ de conducere echivalent; sau

t ea are autoritatea de a transmite majoritatea voturilor la adunarile consiliului de administratie sau la cele ale unui alt organ de conducere echivalent .

Aceeasi norma (IAS 27) mentioneaza doua cazuri de excludere din perimetrul de consolidare.

In primul caz se face precizarea ca o filiala nu trebuie sa fie inclusa in perimetrul de consolidare daca ea este controlata numai temporar de catre societatea-mama care a achizitionat si a pastrat participatiile (filiala) cu singurul scop de a fi revandute, intr-un viitor apropiat.

In cel de-al doilea caz , excluderea vizeaza filiale care functioneaza sub restrictii severe pe termen lung, restrictii care afecteaza in mod semnificativ capacitatea filialelor de a transfera fonduri catre societatea-mama.

b). Controlul comun

Controlul comun sau controlul concomitent rezulta din impartirea controlului unei intreprinderi exploatate in comun de un numar limitat de asociati sau de actionari. Deciziile se vor lua prin acordul comun al asociatilor, si nici una dintre societati nu este capabila, in mod singular, sa exercite un control exclusiv.

c). Influenta semnificativa

Se apreciaza ca o societate exercita o influenta semnificativa asupra unei alte societati in cazul in care detine un procentaj de 20 % - 50 % din drepturile de vot ale actionarilor sau ale asociatilor din acea societate.

3. Procentajul de control si alegerea metodei

de consolidare

Procentul de control se stabileste pornindu-se de la drepturile de vot si este dat de raportul dintre drepturile de vot detinute intr-o societate si numarul total al drepturilor de vot ale acesteia.

In cazul in care o societate este detinuta direct sau indirect de societatea-mama si de alte societati din cadrul grupului, procentul de control al societatii-mama in aceasta societate se obtine adunand procentele de control corespunzatoare fiecarui detinator de titluri ale acesteia. Adunarea se refera doar la procentele de control relative la societatile detinatoare care sunt controlate exclusiv de societatea-mama. In caz contrar are loc o ruptura a lantului de control.

In functie de marimea procentului de control apreciem modul in care este exercitat controlul, adica:

control exclusiv;

control comun (control concomitent);

influenta semnificativa.

In raport de natura controlului sau a influentei exercitate de catre societatea-mama (societatea consolidanta) alegem metoda de consolidare aplicabila, asa cum se prezinta in tabloul de mai jos:

Pentru determinarea procentului de control trebuie sa tinem seama de tipurile de legaturi care exista intre societatea-mama si celelalte societati din cadrul grupului.

In practicile de consolidare se intalnesc patru tipuri de legaturi⁶⁾:

legaturi directe;

legaturi indirecte;

legaturi incrucisate (reciproce);

legaturi circulare.

a). Legaturi directe

O societate M detine 80 % din drepturile de vot ale societatii F₁, 35 % din drepturile de vot ale societatii F₂ si 10 % din drepturile de vot ale societatii F₃.

6) Neculae Feleaga, Ion Ionascu, Tratat de contabilitate financiara, vol.II, Editura Economica, Bucuresti 1998, pag.679

Din legaturile prezentate in figura 1 se constata urmatoarele:

F₁ este supusa controlului exclusiv din partea societatii M (deoarece 80% > 50%) si trebuie sa fie consolidata prin integrarea globala;

F₂ este supusa unei influente semnificative (deoarece 50% > > 20%) si va fi supusa punerii in echivalenta;

F₃ nu este supusa unui control exercitat de societatea M (10% < 20%) si prin urmare ea nu este inclusa in perimetrul de consolidare, fiind lasata in afara ansamblului de consolidat.

b). Legaturi indirecte

Exemplul nr.1

Societatea M detine 70% din drepturile de vot in societatea F₁ care ea insasi detine 12% din drepturile de vot in societatea F

Din legaturile prezentate in figura 2 se desprind urmatoarele:

Societatea M exercita un control exclusiv asupra societatii F₁ (deoarece 70% > 50%) care va fi consolidata prin integrare globala;

Societatea F₂ nu este supusa unei influente semnificative din partea lui M deoarece societatea F₁, supusa unui control exclusiv din partea societatii M, nu detine decat 12% din drepturile de vot in societatea F₂ . Societatea F₁ intrerupe lantul de control al societatii M asupra societatii F₂ si aceasta din urma este exclusa din perimetrul de consolidare.

Exemplul nr.2

Societatea M detine 75% din drepturile de vot in societatea F₁, care ea insasi detine 45% din drepturile de vot in societatea F Totodata societatea M detine 15% din drepturile de vot in societatea F₃ care la randul sau detine 70% din drepturile de vot in societatea F_4.

Din figura de mai sus se constata participari indirecte ale societatii M in societatile F₂ si F₄, prin intermediul societatilor F₁ si, respectiv, F₃.

Din figura nr.1 rezulta urmatoarele:

Societatea M exercita un control exclusiv asupra societatii F₁ care va fi consolidata prin integrare globala;

Societatea F₂ este supusa unei influente semnificative din partea societatii M care detine prin intermediul societatii F₁ un procent de 45 % din drepturile de vot. Societatea F₂ va fi consolidata prin punerea in echivalenta;

Societatea F₃ nu este controlata de societate si nu se afla sub influenta semnificativa a societatii M. Prin urmare societatea F₃ se exclude din perimetrul de consolidare.

Societatea F₄ nu este supusa controlului sau influentei societati M, deoarece societatea F₃ asupra careia societatea M nu detine un control exclusiv intrerupe lantul de control. Ca atare nici societatea F₄ nu se include in perimetrul de consolidare.

Exemplul nr.3

Societatea M detine 85 % din drepturile de vot in societatea F₁, care detine 70% din drepturile de vot in societatea F₂ si care, la randul ei, detine 30% din drepturile de vot in societatea F₅. Totodata societatea M detine 18 % din drepturile de vot in societatea F₃, care detine 60% din drepturile de vot in societatea F₄ si care, la randul ei, detine 85% din drepturile de vot in societatea F_5.

Din figura 4 se constata participari indirecte ale societatii M in societatile F₂, F₄ si F₅ prin intermediul altor societati.

Din legaturile de participare prezentate rezulta urmatoarele

Societatea F₁ se afla sub controlul exclusiv al societatii M si va fi consolidata prin integrare globala.

Societatea F₂ se afla la randul sau, sub controlul exclusiv al societatii M, deoarece ea este controlata de o alta societate F₁ asupra careia societatea M exercita, de asemenea un control exclusiv. Societatea F₂ va fi si ea consolidata prin integrare globala.

Prin intermediul societatii F₂, controlata exclusiv de societatea M, asupra societatii F₅ se exercita o influenta semnificativa de catre societatea M. Prin urmare societatea F₅ va fi consolidata prin punerea in echivalenta.

Participarea de 18% a societatii M in societatea F₃ intrerupe cel de-al 2-lea lant de control asupra societatilor F₃ si F₄ care sunt excluse din perimetrul de consolidare.

c). Legaturi incrucisate (reciproce)

Societatea M detine 65 % din drepturile de vot in societatea F₁ care detine 35 % din drepturile de vot in societatea F Totodata societatea M detine 60 % din drepturile de vot in societatea F₂ care, la randul sau, detine 25 % din drepturile de vot in societatea F₁.

Procentele de control ale societatii-mama (M) in societatile F₁ si F₂ se determina astfel:

Societatea M exercita un control direct exclusiv asupra societatii F₁ in proportie de 65 %. Totodata prin intermediul societatii F₂, controlata exclusiv de societatea M, se exercita controlul in proportie de 25 % asupra societatii F₁. Rezulta ca societatea M detine asupra societatii F₁ un procent de control de 90 % (65 % + 25 %).

Societatea M detine controlul direct exclusiv asupra societatii F₂, proportia fiind de 60 %. De asemenea societatea M detine, prin intermediul societatii F₁ asupra careia exercita un control exclusiv, 35 % din drepturile de vot in societatea F Prin urmare societatea M detine asupra societatii F₂ un procent de control de 95 % (60 % + 35 %).

d). Legaturi circulare

Societatea M detine 55 % din drepturile de vot in societatea F₁ care detine 30 % din drepturile de vot in societatea F₂, care detine 25 % din capitalul societatii M.

Remarca: Daca societatea-mama detine propriile actiuni sau o filiala detine actiuni ale societatii-mama, in procesul de consolidare a situatiilor financiare respectivele actiuni vor fi considerate actiuni proprii si, prin urmare, ele sunt private de drept de vot.

In cazul de fata este vorba despre actiunile societatii M detinute de societatea F₂ si asupra careia societatea M exercita o influenta semnificativa prin societatea F₁ (deci societatea M detine propriile actiuni, ca efect al unei legaturi circulare).

Societatea F₁ va fi consolidata prin integrare globala, iar societatea F₂ prin punerea in echivalenta.

Avand in vedere cele expuse mai inainte, prezentam urmatoarea organigrama, pentru determinarea perimetrului de consolidare (vezi figura 7):

Precizari:

societatea S₁ este detinuta in comun de societatile M₁ si M₂(cate 50%);

- intre societatile M₁ si M₃ s-a incheiat un acord prin care aceasta din urma (M₃) cedeaza drepturile de vot detinute in societatea S₂ (15%) in favoarea societatii M₁;

- din actiunile totale ale societatii S₅ drepturile de vot vizeaza doar 60%, diferenta de 40% fiind actiuni cu dividend prioritar, fara drept de vot, detinute de alti actionari decat M₁ si S_4.

Tipul contractului exercitat de societatea M₁ asupra societatilor S₁, S₂S₁₀, precum si metodele de consolidare folosite sunt precizate in tabelul urmator:

4. Retratari si ajustari prealabile ale conturilor

individuale in vederea consolidarii

Intocmirea situatiilor financiare consolidate se face pe baza situatiilor financiare individuale ale societatilor din cadrul grupului. In acest sens sunt necesare retratari si ajustari ale conturilor individuale care se efectueaza inaintea declansarii operatiilor propriu-zise de consolidare.

Retratarile si ajustarile prealabile vizeaza, in principal urmatoarele:

a). retratarile de omogenizare;

b). conversia conturilor societatilor straine.

a). Retratarile de omogenizare

Omogenizarea vizeaza datele de inchidere si metodele contabile folosite.

t Situatiile financiare consolidate se elaboreaza la aceeasi data cu cea a conturilor anuale ale societatii-mama.

In cazul in care exercitiul financiar al unei societati de consolidat nu se incheie la aceeasi data cu exercitiul financiar al societatii-mama se procedeaza astfel⁷⁾:

daca nu exista o diferenta mai mare de 3 luni intre cele doua date de incheiere, situatiile financiare consolidate se vor elabora pe baza situatiilor financiare ale societatii de consolidat pentru exercitiul sau financiar anterior, incheiat inaintea exercitiului financiar al societatii-mama, cu conditia sa fie luate in consideratie operatiunile semnificative aparute intre cele doua date; sau

7). Ordinul Ministrului Finantelor nr.772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor (publicat in MO nr.374/11.08.2000)

- daca intre cele doua date de inchiderea exercitiului financiar exista o diferenta mai mare de 3 luni, situatiile financiare consolidate se vor elabora pe baza uni bilant si a contului de profit si pierdere intermediare intocmite de societatea de consolidat la data de inchidere a bilantului consolidat.

t Se stie ca in elaborarea conturilor individuale societatile din cadrul grupului pot folosi politici (metode) contabile diferite pentru reflectarea unor tranzactii asemanatoare. Ele au, spre exemplu, posibilitatea de a evalua imobilizarile, prin includerea sau nu in cost, a cheltuielilor financiare (cheltuieli cu dobanzile); ele pot evalua stocurilor prin aplicarea metodelor CMP si FIFO, dar si prin metoda LIFO, ele au posibilitatea de a utiliza regimul de amortizare liniara, degresiva sau accelerata, etc.

Daca o societate din cadrul grupului a utilizat in conturile individuale, metode diferite fata de cele adoptate in situatiile financiare consolidate ea trebuie sa-si ajusteze conturile individuale si sa transmita in vederea consolidarii, situatii financiare individuale retratate si armonizate cu cele ale celorlalte societati din cadrul grupului.

Exemplul 1

La data de 30.06.N o societate F din cadrul grupului a inregistrat punerea in functiune a unei instalatii de lucru executata prin regie proprie la costul de productie de 1000 u.m., cu o durata de amortizare de 5 ani. Finantarea lucrarii a fost realizata printr-un imprumut bancar, cu o dobanda de 600 u.m. Cheltuielile cu dobanda nu au fost incluse in costul imobilizarii de catre societatea F.

Metoda de evaluare a costului de productie aplicata de grup, pentru operatii similare, include cheltuiala cu dobanzile in costul de productie al imobilizarilor.

Pentru intelegerea operatiei de ajustare prezentam tratamentul contabil aplicat de societatea F in conditiile folosirii unei metode de evaluare a costului de productie diferita de cea aplicata de grup, prezentand in acelasi timp tratamentul contabil al acelorasi operatiuni, in conditiile metodei de evaluare aplicata de grup:

Tratamentul contabil in conditiile metodei de evaluare utilizate de societatea F:

inregistrarea punerii in functiune a activului imobilizat, la cost de productie (exclusiv dobanzi):

30.06.N

inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea instalatiei aferente exercitiului N (1000 u.m. x 20% x 6/12 = 1.200 u.m.):

31.1N

Tratamentul contabil in conditiile metodei de evaluare utilizate de grup:

inregistrarea punerii in functiune a activului imobilizat, la cost de productie (inclusiv cheltuiala cu dobanzile):

inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea aferente exercitiului N (1600 u.m. x 20% x 6/12 = 1.260 u.m.).

In urma inregistrarilor contabile efectuate conturile prezinta urmatoarele valori:
inainte de operatiile de retratare:   

2131 Echipamente tehnologice 722 Venituri din productia

D C D imobilizari corporale C

1000 1000

2813 Amortizarea instalatiilor,    6811 Cheltuieli de exploatare

mijloacelor de transport, privind amortizarea

D animalelor si plantatiilor C D imobilizarilor C

dupa operatiile de retratare, in conturile consolidate, sunt necesare urmatoarele valori:

722 Venituri din productia

D 2131 Echipamente tehnologice C D de imobilizari corporale C

2813 Amortizarea instalatiilor,    6811 Cheltuieli de exploatare

mijloacelor de transport, privind amortizarea

D animalelor si plantatiilor C D imobilizarilor C

Sintetizate intr-un tabel, operatiunile pot fi prezentate astfel:

t din punct de vedere al bilantului:

Constatam ca in bilantul retratat au loc urmatoarele modificari:

Activ: cresc activele imobilizate cu 540 u.m. (valoarea contabila neta);

Pasiv: creste rezultatul societatii F (profitul) cu suma de 540 u.m.

t Din punct de vedere al contului de profit si pierderi in urma operatiunilor de retratare se constata urmatoarele:

cresc veniturile totale pe seama veniturilor din productia de imobilizari corporale cu 600 u.m.;

cresc cheltuielile totale pe seama cheltuielilor privind amortizarea imobilizarilor cu 60 u.m.;

creste rezultatul total cu 540 u.m.

Se observa ca, in urma operatiilor de retratare, capitalurile proprii (rezultatul) s-au majorat cu 540 u.m.

Prezentate intr-o alta forma, inregistrarile de preconsolidare sunt urmatoarele:

inregistrari de preconsolidare a bilantului:

includerea cheltuielilor cu dobanzile in costul imobilizarii si afectarea rezultatului:

31.1N.

inregistrarea diferentei de amortizare:

31.1N.

inregistrari de preconsolidare a contului de profit si pierdere:

recunoasterea veniturilor din productia de imobilizari corporale:

31.1N.

recunoasterea cheltuielilor suplimentare cu amortizarea:

31.1N.

Trebuie mentionat faptul ca retratarile generate de procedura de consolidare nu produc efecte asupra situatiilor financiare individuale ale societatii F. Cu alte cuvinte inregistrarile contabile de preconsolidare prezentate mai inainte nu afecteaza nici bilantul si nici contul de profit si pierdere intocmite de societatea F luata ca societate individuala.

Exemplul 2

Presupunem ca societatea F din cadrul grupului utilizeaza metoda LIFO pentru evaluarea consumului de materii prime. Principiile de consolidare a grupului prevad utilizarea metodei de evaluare FIFO.

In scopul omogenizarii conturilor se procedeaza la compararea stocurilor de materii prime determinate pe baza celor doua metode:

stoc final evaluat prin metoda LIFO = 5.000 u.m.

stoc final evaluat prin metoda FIFO = 5.500 u.m.

diferenta = 500 u.m.

Utilizarea de catre societatea F a metodei de evaluare LIFO a condus la majorarea cheltuielilor exercitiului si, implicit, la micsorarea valorica a stocului de materii prime cu suma de 500 u.m.

Operatia de retratare genereaza urmatoarele inregistrari:

inregistrarea de preconsolidare a bilantului:

reinregistrarea stocului de materii prime si afectarea rezultatului:

inregistrarea de preconsolidare a contului de profit si pierdere:

diminuarea cheltuielilor cu materiile prime:

b). Conversia conturilor societatilor straine

Situatiile financiare individuale ale societatilor nerezidente cuprinse in perimetrul de consolidare trebuie sa fie convertite in moneda nationala. Metoda de conversie agreata⁸⁾ este metoda cursului de inchidere care presupune urmatoarele:

t pentru consolidarea bilantului:

posturile din bilant, cu exceptia capitalurilor proprii, se exprima la cursul de inchidere (cursul constatat la inchiderea exercitiului).

capitalurile proprii sunt exprimate la cursul istoric.

8). Ordinul ministrului finantelor nr.772/006.2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor, publicat in M.O. nr.374/2000, Partea I-a.

Tinand seama de faptul ca elementele de capitaluri proprii sunt exprimate la cursul istoric, care poate fi diferit de cursul de inchidere luat in calcul pentru conversia celorlalte posturi din bilant, este necesara punerea in evidenta a unei diferente din conversie. Diferenta din conversie se inscrie, ca element distinct al capitalurilor proprii si se determina ca diferenta intre capitalurile proprii la cursul de inchidere (cursul constatat la inchiderea exercitiului) si capitalurile proprii la cursul istoric, realizandu-se astfel echilibrul bilantier.

Diferentele de conversie rezultate se repartizeaza intre grup si interesele minoritare.

t pentru consolidarea contului de profit si pierderi veniturile si cheltuielile sunt exprimate la cursul mediu.

Cursul mediu al fiecarui exercitiu se determina ca medie a cursurilor de deschidere si de inchidere.

Exemplu:

Cursul monedei Euro a inregistrat urmatoarea evolutie in raport cu leul:

- la data de 31.1N-2: 30.000 lei/;

- la data de 31.1N-1: 3000 lei/;

- la data de 31.1N: 36.000 lei/.

Cursurile medii ale exercitiilor N si N-1 vor fi urmatoarele:

pentru exercitiul N-1: (30.000 + 3000)/2 = 31.000 lei/;

pentru exercitiul N: (3000 + 36.000)/2 = 34.000 lei/.

Datorita faptului ca veniturile si cheltuielile din structura contului de profit si pierderi sunt exprimate la cursul mediu, rezultatul global (profitul sau pierderea) va fi si el exprimat la cursul mediu. In timp ce in bilant rezultatul, ca si componenta a capitalurilor proprii va fi exprimat la curs istoric (care se substituie cursului de inchidere), in contul de profit si pierderi el va fi exprimat la cursul mediu. Apare astfel necesitatea evidentierii in bilant, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferente din conversie, ce reprezinta diferenta dintre rezultatul convertit la cursul mediu si rezultatul la cursul de inchidere (curs istoric).

Exemplu:

Societatea romaneasca M detine o participatie de 60% in capitalul societatii F, inregistrata in Portugalia. Ca urmare societatea M va consolida societatea F prin integrare globala.

Bilantul societatii F, intocmit in Euro, la inchiderea exercitiului N, se prezinta astfel:

Bilantul societatii F la 31.1N (in Euro)

Activ Pasiv

Asupra sumelor inscrise in bilant se fac urmatoarele mentiuni:

-Societatea M a subscris la capitalul societatii F la 19.1N-3;

-Rezervele provin din rezultatele anilor N-2 (3.000 ) si N-1 (000 ).

Contul de profit si pierderi al societatii F pentru exercitiul N se prezinta astfel: - -

Cursul de schimb leu/Euro a evoluat astfel:

In continuare se determina cursul mediu al exercitiului N si se face conversia contului de profit si pierderi, in functie de cursul mediu:

cursul mediu al exercitiului N:

(5.000 + 5.400)/2 = 5.200 lei/

conversia contului de profit si pierderi:

Conversia posturilor din bilant se face potrivit regulilor enuntate anterior.

Bilantul societatii F convertit in moneda nationala (lei) se prezinta astfel:

ACTIV PASIV