ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR ECONOMIC ROMANO-BULGAR GIURGIU

PARTICULARITATI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE AGRICOLA SI RURALA SAPARD IN ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA

Antrenarea tarilor asociate in politica comunitara de dezvoltare rurala

Uniunea Europeana aplica in mod consecvent principiul de a acorda asistenta tarilor candidate la aderare pentru ca integrarea sa aiba loc cu cat mai mica zguduitura. Scopul este minimalizarea socului nu numai pentru tarile din centrul si estul Europei, ci si pentru tarile membre actuale. Sprijinul este menit sa faciliteze preluarea si aplicarea in practica a cuceririlor comunitare, iar pe de alta parte sa intareasca verigile cele mai slabe ale vietii economice si sociale. Acestui scop ii este destinat in prezent fondul de preaderare, pe care UE l-a infiintat pentru cele zece tari candidate din centrul si estul Europei pe perioada 2000-2006. Sursa anuala a fondului este de 3 miliarde de euro la preturile din 1999, iar aceasta suma este oferita, sub forma de asistenta nerambursabila, tarilor din centrul si estul Europei care vor sa adere, in cadrul a trei programe:

SAPARD ( Special Accession Programme for Agricultural and Rural Development ) - 500 de milioane de euro;

ISPA ( Instrument for Structural Policies for Preaccession )- 1000 de milioane de euro;

PHARE 2000 ( Poland and Hungary Assistance for Reconstructing the Economy )- 1500 de milioane de euro.

SAPARD sprijina dezvoltarea agriculturii si dezvoltarea rurala, in vederea acomodarii la preluarea si administrarea politicii agricole comune si de dezvoltare rurala a UE.

Regulamentul nr. 1268/1999 al Consiliului UE prevede ca sprijinul SAPARD se refera inainte de toate la:

dezvoltarea durabila a agriculturii si a spatiilor rurale ale tarilor candidate;

preluarea cuceririlor comunitare, a aquisului, in special privind Politica Agricola Comuna si politica regionala.

In planurile de dezvoltare care au in vedere prioritatile SAPARD figureaza ca o cerinta generala, pe langa scopurile sus amintite, ca realizarea progarmului in tara candidata sa asigure totodata:

imbunatatirea eficientei functionarii pietei,

pastrarea vechilor locuri de munca si crearea altora noi,

respectarea normelor de calitate si igiena a alimentelor,

respectarea normelor de protectie a mediului.

Principiile generale ale SAPARD

Conceptia functionarii SAPARD    corespunde cu cea a Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene, adica intre altele:

pentru obtinerea asistentei este necesar un plan national de dezvoltare agricola si rurala, pe perioada de planificare a Uniunii , aprobat de comisie;

planul trebuie sa fie in concordanta cu principiile de baza ale Fondului Structural si cu Politica Agricola Comuna;

sprijinul unional se bazeaza pe cofinantare;

acceptarea si mecanismul de coordonare al planului este identic cu procedeul aplicat in tarile membre ale UE in cazul programelor regionale;

proiectele trebuie evaluate in trei faze: anterior, pe parcurs si ulterior;

se va asigura observarea, monitorizarea implementarii programului;

pentru administrarea miscarii banilor se instituie Agentia de Plati, in mod analog ca si in tarile membre ale UE.

Planul de dezvoltare agricola si rurala trebuie elaborat in asa fel incat sa se integreze, sa se lege organic de planul general de dezvoltare a economiei tarii si a regiunilor. Este deosebit de important faptul ca elaborarea planului SAPARD, impunand formularea unor conceptii de dezvoltare integrata, contribuie la dezvoltarea modului de gandire strategica, a existentei clarviziunii si faciliteaza extinderea colaborarii, formarii de parteneriate.

Din reglementarile privind SAPARD    reiese ca sub titlul de dezvoltare rurala se acorda surse unionale de asistenta in primul rand pentru dezvoltarea activitatilor la nivelul gospodariilor. Aceste surse financiare comunitare, chiar daca ele se completeaza, prin cofinantare, cu surse nationale si cu contributiile private, tot nu sunt insa suficiente pentru a reduce substantial ramanerea in urma a spatiilor rurale. Dezvoltarea mai insemnata a spatiului rural poate fi sperata numai daca in planul de dezvoltare nationala si in planurile regionale s-ar bucura de prioritate actiunile orientate catre dezvoltarea spatiului rural. Altfel spus, ar trebui sa acorde mai mult sprijin asezarilor rurale si prin sistemul instrumentelor de dezvoltare teritoriala.

In continutul planului de dezvoltare rurala pe 7 ani a tarilor in faza de preaderare, trebuie sa figureze urmatoarele elemente mai importante:

descrierea si caracterizarea cantitativa a situatiei actuale, evidentiind inegalitatile, ramanerile in urma, precum si posibilitatile de dezvoltare;

prezentarea evaluarii rezultatelor asistentelor comunitare din perioadele anterioare, de pana acum;

elaborarea strategiei propuse si caracterizarea obiectivelor si prioritatilor prin indicatori cantitativi;

estimarea si evaluarea prealabila a efectelor economice, sociale se de mediu scontate;

descrierea planului in mod cuprinzator si detaliat, defalcat pe ani, indicand pentru fiecare masura in parte sursele financiare nationale, comunitare si private, inclusiv contributia Bancii Europene de Investitii si a altor institutii bancare internationale;

motivarea cerintelor privind necesitatea pregatirii unor studii, instruiri si alte forme de asistenta tehnica, legate de executarea anumitor masuri;

numirea institutiilor si a organizatiilor responsabile de implementarea programului, precum si pentru executarea platilor;

precizarea beneficiarilor finali, persoane fizice sau juridice, dar si organizatii de stat sau civile, responsabile de implementarea actiunilor. Se considera tot ca beneficiari finali si institutiile care decid asupra acordarii sprijinului de stat;

prezentarea acelor masuri organizatorice care au fost luate in vederea implementarii planului, in mod special a mecanismelor de subventionare, precum si a modalitatilor de respectare a regulilor de concurenta;

descrierea masurilor luate pentru asigurarea corectitudinii in executarea programului, inclusiv monitorizarea si evaluarea, precum si stabilirea indicatorilor cantitativi care fac posibile controlul si penalizarile. Trebuie examinata si documentata regularitatea fiecarei plati, facand posibil accesul Comisiei UE la aceste documente;

indicarea rezultatelor consultarilor partenerilor participanti precum si hotararile luate.

La intocmirea planului- SAPARD se au in vedere urmatoarele documente:

Acordul de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana;

Planul national de adoptare a acquis-ului comunitar;

Politica Agricola Comuna;

Reglementarile SAPARD.

Cele mai importante sarcini concrete pentru elaborarea planului de dezvoltare rurala sunt urmatoarele:

intocmirea planului privind mediul agricol, in contextul asistentei pentru masuri de agro-mediu;

estimarea reala a numarului de tineri, care ar putea incepe activitate de fermier si a celor varstnici, care se vor retrage din activitatea de productie agricola;

stabilirea terenurilor agricole cu conditii nefavorabile, conform cu prevederile UE;

reconsiderarea structurii productiei vegetale si a problemei impaduririlor;

dezvoltarea institutiilor de implementare a programului, fiind deosebit de importanta infiintarea institutiilor de monitorizare si control, precum si a Agentiei de Plati.

crearea si asigurarea functionarii retelei de consultanta, care ii orienteaza pe cei interesati in problemele fundamentale, in contextul programului SAPARD;

asigurarea posibilitatii de separare in mod echivoc a resurselor destinate cofinantarii programului SAPARD pe sapte ani, independent de planificarea anuala a bugetelor nationale.

Masurile SAPARD

Conform prioritatilor stabilite de catre tarile candidate, in acord cu prevederile acquis-ului unional, asistenta acordata dezvoltarii agriculturii si spatiului rural se poate referi la urmatoarele masuri:

Investitii in exploatatii agricole;

Dezvoltarea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole;

Imbunatatirea structurilor pentru realizarea controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentrucalitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor;

Metode agricole de productie proiectate pentru a proteja mediul si pentru a mentine peisajul rural;

Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in vederea asigurarii unor surse de venituri alternative;

Initierea serviciului de suplinire temporara a personalului in ferma si a celui de management al fermei;

Infiintarea    grupurilor de producatori;

Renovarea si dezvoltarea satelor, protectia si conservarea patrimoniului din mediul rural;

Imbunatatiri funciare si reparcelare;

Infiintarea si actualizarea registrelor funciare;

Imbunatatirea pregatirii profesionale;

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

Managementul resurselor de apa pentru agricultura;

Silvicultura: sprijinirea impaduririi, a investitiilor in culturile forestiere proprietate privata, a prelucrarii si valorificarii produselor forestiere;

Asistenta tehnica: studii referitoare la masurile subventionate, campanii de informare, elaborarea programelor, servicii de implementare si monitorizare, evaluare.

Sursele financiare si cadrul institutional al programului SAPARD

Distribuirea surselor SAPARD intre tarile candidate s-a decis de catre Comisia Europeana pe baza a mai multor criterii, astfel s-au luat in considerare nivelul dezvoltarii economice, numarul celor ocupati in agricultura, suprafata agricola cultivata, precum si particularitatile tarilor.

In cadrul SAPARD Romania se poate astepta la un ajutor comunitar anual de peste 150 de milioane de euro. In conformitate cu principiul cofinantarii, raspunderea pe care si-o asuma statul roman este in jur de 50 de milioane de euro anual, echivalent cu cca 900 de miliarde de lei, adica pentru intreaga perioada de 7 ani va fi in jur de 6300 de miliarde de lei la preturi din 1999.

Capitalul privat mobilizat in cadrul programului SAPARD conform asteptarilor se va ridica la cel putin 100 de milioane de euro, adica 1800 miliarde de lei, deci in perioada 2000-2006 in Romania se vor cheltui anual peste 300 milioane de euro, adica peste 5400 miliarde de lei pentru dezvoltare agricola si rurala. Din sumele publice 75% provin din surse UE, 25% din surse autohtone si cu acest ajutor nerambursabil se intregeste valoarea investitiilor private autohtone. In cazul investitiilor cu scop lucrativ ajutorul public poate sa fie de maximum 50% din cheltuielile totale, deci contributia comunitara este de 50%x75%=37.5%. In cazul masurii de asistenta tehnica, ca de exemplu consultanta de specialitate, servicii de informatii etc. contributia comunitara in cadrul SAPARD poate atinge 100% din cheltuielile eligibile. Contributia financiara necesara executarii programului poate fi oferita poate fi oferita sub forma de avans sau prin decontarea cheltuielilor efectuate.

Programul SAPARD se refera la o sfera limitata- la dezvoltarea agricola si rurala- dar implementarea impune cu necesitate schimbari cuprinzatoare in sistemul institutional financiar si administrativ al tarii. Introducerea programului national pentru agricultura si dezvoltare rurala pe o perioada de sapte ani, cofinantat de UE, presupune modificari institutionale, juridice si de management financiar. In Romania, s-a realizat deja elaborarea planului national de dezvoltare agricola si rurala, alegerea masurilor propuse pentru sprijinire, precum si desemnarea autoritatilor responsabile pentru programul SAPARD.

Planul SAPARD al Romaniei: 2000-2006

Strategia si prioritatile

Planul National pentru Agricultura di Dezvoltare Rurala are ca obiectiv general crearea conditiilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Asistenta financiara acordata de Comunitate este menita sa faciliteze implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna si politicile asociate, precum si rezolvarea probelemelor specifice pentru adoptarea durabila a sectorului agricol si a spatiilor rurale din Romania.

Avand in vedere analiza situatiei agriculturii si a spatiului rural romanesc, strategia generala a Planului SAPARD    se bazeaza pe urmatoarele prioritati:

Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate.

Imbunatatirea infrastructurilor pentru dezvoltare rurala si a agriculturii.

Dezvoltarea economiei rurale.

Dezvoltarea resurselor umane.

Aceste prioritati sunt in concordanta cu principiile de dezvoltare rurala ale Uniunii Europene.

Pentru realizarea prioritatilor, Planul SAPARD    a indicat si masurile adecvate.

1. Masuri in vederea cresterii competitivitatii pe piete:

Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole;

Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar si pentru protectia consumatorilor;

Masuri    pentru dezvoltarea infrastructurii agriculturii si a spatiului rural:

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

Managementul resurselor de apa pentru agricultura;

Masuri care servesc dezvoltarea economica a spatiului rural:

Investitii in exploatatii agricole;

Constituirea grupurilor de producatori;

Masuri de agro-mediu;

Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative;

Investitii in silvicultura;

Masuri care servesc dezvoltarea resurselor umane:

Imbunatatirea pregatirii profesionale;

Asistenta tehnica pentru derularea Programului SAPARD.

Masurile formulate in Planul SAPARD au urmatoarele obiective speciale: cresterea eficientei pe piata prin orientarea productiei conform tendintelor previzibile ale pietei sau stimularea dezvoltarii de noi piete; crearea conditiilor pentru respectarea cerintelor de securitate alimentara, sanitara si de protectie a mediului; crearea unor noi locuri de munca si pastrarea celor existente in spatiul rural; aparitia si consolidarea unor agenti economici privati competitivi; imbunatatirea infrastructurii de transport si edilitare; imbunatatirea si diversificarea productiei si scaderea costurilor de productie; pastrarea mediului cu valoare agricola ridicata; protejarea si imbunatatirea resurselor forestiere; cresterea nivelului de calificare profesionala; facilitarea implementarii Planului SAPARD etc.

De la programul SAPARD autoritatile romanesti asteapta numeroase rezultate. Cele mai importante sunt urmatoarele:

schimbarea atitudinii fata de spatiul rural, mai ales fata de activitatile non-agricole rurale;

diversificarea activitatilor non-agricole, care devin sursa principala a finantarii activitatilor agricole locale;

cresterea numarului unitatilor economice si al participantilor activi, orientati spre piata;

cresterea numarului persoanelor cu pregatire prfesionala adecvata in activitati agricole si non-agricole;

imbunatatirea calitatii produselor alimentare, cresterea securitatii alimentare, infiintarea unor laboratoare private de control al calitatii alimentelor;

cresterea numarului de specialisti care cunosc normele de calitate si protectie a mediului din UE;

accelerarea armonizarii judiciare, a procesului de preluare a acquis-ului, a insaturarii sistemului institutional al dezvoltarii rurale;

cresterea productivitatii muncii, diversificarea si ridicarea nivelului pregatirii profesionale;

agentii economici isi vor insusi metodele de elaborare a proiectelor si astfel vor putea mabiliza cat mai multe mijloace financiare din fonduri internationale;

constrangerea prin contracte economice va impinge si gospodariile de subzistenta spre economia de piata, intarind legaturile cu producatorii de input-uri si cu prelucratorii;

aparitia pe plan local a unor gospodarii care pot sevi ca modele si pentru alti intreprinzatori particulari, sau vor constitui baza altor intreprinderi viitoare;

marirea incasarilor de taxe locale, ceea ce va duce la dezvoltarea infrastructurii, si astfel la o noua calitate a vietii in spatiul rural.