PERSPECTIVELE DEZVOLTARII SISTEMULUI DE PLATI DIN ROMANIA IN CONTEXTUL INTEGRARII IN COMUNITATEA EUROPEANA

1. TRANSFERURI NATIONALE PRIN CASA CENTRALA TRANSFOND

1.1. PREZENTAREA GENERALA A SISTEMULUI ELECTRONIC DE PLATI

Sistemul electronic de plati va fi un sistem integrat compus din:

Sistemul cu decontare bruta in timp real

Casa de compensatii automata

Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat

Sistem de recuperare in caz de dezastru

Schema functionala a celor 4 componente este prezentata in anexa 1.

Sistemul cu decontare bruta in timp real (RTGS) va avea urmatoarele atributii:

Va procesa plati de mare valoare sau urgente

Procesare bucata cu bucata in limita disponibilului

Decontare finala in timp real

Va utiliza reteaua de comunicatii SWIFT

RTGS are marele avantaj ca, utilizeaza mediul SWIFT, beneficiind astfel de avantaje ca siguranta, viteza, disponibilitate, standardizare (mesaje MT 103) Schema functionala este prezentata in anexa 2.

Casa de compensatii automata (ACH) :

Va procesa plati de mica valoare

Procesarea se va face prin compensare multilaterala

Instructiunile se vor transmite in fisiere

Decontarea finala se va transmite in RTGS

Retea de comunicatii proprietara

Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat:

Va tine evidenta emisiunilor de titluri in circulatie (functie de registru)

Va asigura decontarea operatiunilor cu titluri de stat

Sistem de recuperare in caz de dezastru:

Va asigura replicarea datelor de la centrul primar la centrul alternativ

In caz de dezastru, activitatea va putea fi reluata de la centrul alternativ

Va fi construit pe principiul activ/activ

Avantajele Sistemului Electronic de Plati:

Simplificarea semnificativa a arhitecturii sistemului national de plati;

Dematerializarea instrumentelor de plata ;

Standardizarea instrumentelor de plata (OP);

Un singur circuit national major ;

Arhitectura centralizata, cu un unic punct de acces in SEP/participant;

Reducerea duratei decontarilor;

Operatiunile intre banci - decontare in timp real ;

Se preconizeaza 1-2 zile pentru celelalte operatiuni (clientela);

Securitate sporita a operatiunilor ;

Masuri severe de securizare a sistemului ;

Control al accesului la sistem (fizic si virtual);

Securizarea comunicatiilor ;

Capacitate sporita de procesare a platilor ;

Cerinte clare privind scalabilitatea sistemelor (30 000 RTGS; 500 000 ACH);

Flexibilitate sporita la cresterea volumului (numarului) de operatiuni;

Reducerea pretului serviciilor de plati ;

Prin centralizarea operatiunilor ;

Administrare mai eficienta a lichiditatilor ;

Prin capacitatea sporita de procesare;

Fluidizarea fluxurilor financiare;

Facilitatile oferite de sistem (lichiditate intraday) vor incuraja circulatia rapida a fondurilor banesti.

Implementarea SEP la banci

Pentru implementarea SEP in bancile comerciala sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:

Evaluarea situatiei sistemelor proprii vis--vis de cerintele SEP;

Configuratia sistemului este descrisa in recomandarile BNR-Transfond

Adaptarea sistemelor proprii;

Revizuirea procedurilor de lucru cu :

clientii ;

intre unitatile proprii;

cu celelalte banci ;

Revizuirea circuitului informatiilor/documentelor. Actualele circuite sunt stabilite in conformitate cu cerintele unui sistem de plati pe hartie (schimbul fizic de documente);

Preluarea in aplicatiile informatice existente a schimbarilor decise de banca ;

Preprocesarea platilor (automatizarea unor operatiuni);

Upgradarea serviciilor SWIFT;

Testare;

Integrarea sistemelor proprii cu sistemul central ;

Elaborarea reglementarilor necesare;

Bugetarea implementarii (in functie de situatia concreta a fiecarei banci) .Investitii (acolo unde este cazul) - poate insemna:

Tehnica de calcul

Modernizare retea intrabancara,

Securizare comunicatii etc.

Pregatirea personalului

Competente noi fata de cele existente in sistemul de plati pe hartie .

Costul implementarii SEP:

Variaza in functie de situatia fiecarei banci in parte . Exista un cost standard pentru conectare la care se adauga unul variabil. Costul variabil este mai mare decat cel standard, costul pentru conectare este pentru RTGS, GSRS, ACH.

In cadrul costului de conectare se pot enumera urmatoarele cheltuieli:

o       Pentru SWIFTFin Copy (echipamente) - upgradare de servicii;

o       Statii de lucru ;

o       Firewall;

o       Router;

o       Switches (com);

o       Linii telefonice inchiriate, etc.

Riscuri posibile in implementare:

Prioritatea proiectului in cadrul activitatilor bancii;

Organizarea neadecvata a activitatii de implementare poate fi evitata prin:

o       Numirea unor persoane cu responsabilitati clare;

o       Planificarea activitatii ;

Subestimarea volumului de activitate;

Implementarea va afecta activitatea multor departamente din banci: plati, contabilitate,IT, trezorerie, juridic, retea teritoriala, resurse umane ;

Fluctuatiile de personal ;

Subestimarea timpului necesar pentru desfasurarea activitatilor (ex. reglementare);

Implementarea va avea ritmul celei mai lente banci .

1.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Cresterea constanta a volumului platilor interbancare, necesitatea fluidizarii platilor fara numerar, ca si necesitatea alinierii sistemului romanesc de plati la cerintele europene in materie, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, impun implementarea unui sistem national automat de transfer de fonduri.

Obiectivul principal al acestui proiect il constituie implementarea acestui sistem, inclusiv infrastructura de comunicatii aferenta, alaturi de reglementarile corespunzatoare, care sa asigure compatibilitatea sistemului romanesc de plati cu cele din Uniunea Europeana .

Componentele sistemului electronic de plati sunt urmatoarele:

subsistemul de decontare bruta in timp real (RTGS);

casa de compensatii automata (ACH);

subsistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat (SID);

subsistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru.

Fluxul general interbancar si schema functionala a sistemului electronic de plati interbancare sunt redate in anexa 3 si, respectiv, anexa 4.

Obiectivele urmarite prin implementarea acestui sistem sunt urmatoarele:

Reducerea perioadei de timp dintre momentul ordonarii platii de catre platitor, bancii sale si momentul in care fondurile devin disponibile in contul beneficiarului, prin automatizarea procedurilor de transmitere a instrumentelor (mesajelor) de plata intre banci si sistemul de transfer de fonduri.

Imbunatatirea calitatii serviciilor de plata in vederea reducerii volumului sumelor in tranzit, a cresterii vitezei de circulatie a fondurilor si a eficientei transmisiei acestora;

Punerea la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei si a bancilor participante a mijloacelor adecvate pentru imbunatatirea managementului lichiditatilor si a riscurilor de lichiditate si de credit;

Trecerea la o societate in care platile sa se faca in mod predominant fara numerar;

Intarirea capacitatii B.N.R. de a implementa politica monetara prin crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea pietelor financiare si pentru imbunatatirea managementului riscului sistemic;

Reducerea costurilor aferente transferului de fonduri si decontarilor prin eliminarea manipularilor aferente instrumentelor de plata pe suport hartie;

Eliminarea suportului hartie si simplificarea circuitelor instrumentelor de plati prin dematerializarea instrumentelor;

Crearea unei baze pentru noi servicii bancare.

Codificarea IBAN(International Banking Acount Number)

Pentru a standardiza numerotarea conturilor curente in banci, BNR si Tranfond la initiativa Comitetului European pentru Standarde Bancare (ECBS) si a consultantilor externi au hotarat sa introduca codificarea internationala pentru numerotarea conturilor bancare (IBAN- International Banking Account Number). Aceasta numerotare face posibila identificarea, in mod unic, la nivel international a contului unui client dintr-o institutie financiara.

Codificarea IBAN incepe sa fie obligatorie pentru tarile din Comunitatea Europeana, in plus e adoptata de multe tari situate in afara CE. Lungimea codului IBAN se stabileste la nivel de tara, dar nu poate depasi 34 de caractere, iar caracterele alfabetice cuprinse in codul IBAN sunt majuscule. Codul de identificare al institutiei financiare este fix ca pozitie si ca numar de caractere pentru fiecare tara. Reprezentarea scrisa a codului IBAN se face cu ajutorul unui spatiu intre fiecare grup de patru caractere.

Structura codurilor IBAN:

primele doua caractere (alfabetice,majuscule) reprezinta codul de tara al institutiei respective;

caracterele trei si patru sunt caractere numerice de verificare si validare a codului IBAN;

urmatorul set de 4 caractere, al caror numar si tip se stabilesc la nivel de tara, definesc in mod unic institutia financiara.

- Numarului fix de caractere care definesc institutia ii urmeaza un numar fix de caractere care definesc contul clientului. Aceste caractere pot prelua formatul contului actual, daca acesta nu depaseste numarul de caractere stabilit prin conventie la nivel de tara si contine doar caractere alfanumerice.

In rezumat structura IBAN este:

Codificarea IBAN pentru un cont la o Banca Transilvania sucursala Cluj va fi de forma:

RO12BTRL0130120262473400

ANEXE

anexa 1

COMPONENTELE SITEMULUI ELECTRONIC DE PLATI

anexa 2

SCHEMA FUNCTIONALA A RTGS

MT 012 - sender confirmation

MT 103 - single customer credit transfer

anexa 3

FLUXUL INTERBANCAR

anexa 4

SCHEMA FUNCTIONALA A SISTEMULUI ELECTRONIC DE PLATI INTERBANCARE

CCI- case de compesatie interbancara; TCD - titulari de cont de decontare