| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Piata asigurarilor reprezinta un segment de piata cu o dubla finalitate: pe de o parte apararea interesului general al eliminarii pagubelor materiale ca urmare a producerii - aparitiei unor riscuri pe diferitele argumente de piata - domenii de activitate, iar pe de alta parte desfasurarea pe principii economice a unor activitati ecnomice speciale, evenimente sociale; prestarile de servicii de asigurare.
Ca orice alta piata, si piata asigurarilor este compusa din cele trei elemente esentiale: oferta, cerere, pret.
Oferta de produse si servicii de asigurare este realizata de catre S.C. de sigurari si reasigurari, constituite in conformitate cu Legea nr. 31/1990 - Legea generala privind constituirea S.C., inclusiv Legea nr. 47/1991 privind regimul activitatii de asigurare. Legea privind constuirea, organizarea si functionarea S.C. din domeniul asigurarilor enumera 10 categorii de asigurari pe care aceste societati le pot practica in tara noastra; asigurari de viata, de persoane, altele decat cele de viata, de autovehicole, maritime si de transport, de aviatie, de incendiu si alte pagube la bunuri, de raspundere civila, de credite si garantii, de pierderi financiare din riscuri asigurate, agricole.
Cererea de produse si servicii de asigurare este o necesitate av2nd in
vedere multiplele masuri care - obiectiv si/sau subiectiv - pot apare si genera
pagube in viata economica. Solicitantii de astfel de asigurare sunt S.C. cu
capital public sau privat din tot mai multe domenii ale vietii economice. O
varianta de reprezentare grafica a pietei asigurarilor in
Obiectivele primordiale in asigurarea tranzactiilor comerciale pe piata asigurarilor constau, pe de o parte, in identificarea riscurilor potentiale care pot apare si produce pagube - daune diferitelor tranzactii comerciale si care trebuie acoperite, iar pe de alta parte prevenirea producerii evenimentelor/diminuarea efectelor negative, concomitent cu evaluarea si acoperirea pagubelor efectiv produse.
Fata de aceste imperative de ordin general, operatorii de asigurari de pe piata de specialitate concep activitatea in conformitate cu anumite principii si exigente manageriale moderne si eficiente, dintre care:
1. principiul raspunderii proportionale;
principiul primului risc;
principiul raspunderii limitate;
principiul raspunderii solidare.
Conform principiului raspunderii proportionale, despagubirea se calculeaza in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.
Se utilizeaza relatia de calcul:
, unde simbolurile au urmatoarea
semnificatie:
x = despagubirea de asigurare, ce va fi primita;
a = cuantumul daunei;
b = suma asigurata;
c = evaluarea de asigurare.
Rezulta astfel: x = 
, deci valoarea despagubirilor de asigurare
este influentata de: marimea daunei (a), valoarea bunului asigurat (b) si suma
asigurata (c ).
Rezulta ca, cu cat suma asigurata este mai aproape de valoarea bunului asigurat, cu atat cuantumul despagubirii primite este mai apropiat de marimea daunei. Despagubirea primita poate fi egala cu dauna numai in cazul cand bunurile sunt asigurate la intreaga lor valoare.
Conform principiului primului risc, valoarea despagubirii poate ajunge pana la nivelul pagubei, fara insa sa depaseasca suma asigurata. Acest principiu se foloseste de regula in acele domenii in care evenimentele acoperite se produc mai rar (pentru bunurile de mare valoare: cladiri, constructii).
Acest principiu permite o buna acoperire a pagubelor insa presupune si un cost de asigurare mai ridicat.
Conform principiului "raspunderii limitate", despagubirea efectiva intervine numai daca paguba produsa depaseste o anumita limita stabilita in polita de asigurare. Paguba produsa este suportata de cele doua parti ale contractului de asigurare: asiguratul - pana la limita valorica sau procentuala convenita (numita fransiza), iar asiguratorul, diferenta excedentara, in functie de continutul politei.
Conform principiului raspunderii solidare, pentru o datorie comuna precizata, unul din mai multi debitori poate fi chemat sa raspunda fata de intreaga datorie. Raspunderea solidara nu poate fi prezumata, fiind rezultatul vointei partilor (deci este o raspundere conventionala). In sfera relatiilor tranzactionale resposabilitatea intre codebitori fata de un creditor comun este un principiu esential.
Riscul asiguratorului - diferenta ce se determina intre posibilitatea de daune (calculata conform legii numerelor mari referitoare survenirii unui fenomen/accident) si frecventa efectiva/reala a fenomenului respectiv.
Acest risc prezinta o foarte mare importanta in stabilirea raspunderii asiguratorului si pentru determinarea marimii primelor de asigurare.
Nu toate riscurile sunt preluate in politele de asigurare, poate fi deci acoperit de asigurator:
riscul preluat = risc asigurat
riscul nepreluat = risc exceptat = exclus.
Pentru ca un risc sa fie cuprins intr-o asigurare trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici:
-producerea evenimentului sa fie posibila si nu inevitabila: (astfel asigurarea nu devine necesara)
-survenirea evenimentului sa fie reala - sa prezinte un grad de periculozitate pentru asigurat;
-producerea evenimentului sa fie posibila pe un teritoriu cat mai intins (sa cuprinda mai multi asigurati);
producerea fenomenului sa fie de domeniul viitorului, dar incerta;
survenirea evenimentului sa aibe un caracter intamplator, imprevizibil, atat ca moment cat si ca intensitate;
producerea evenimentului sa nu depinda de vointa asiguratului; sa fie urmare a hazardului;
4. ivirea evenimentului sa aiba o anumita frecventa;
sa poata fi supus evidentei statistice si sa i se poata calcula probabilitatea aparitiei;
5. sa fie evaluabil - exprimat/determinat valoric.
In activitatea de optimizare a intereselor opuse ale partenerilor care aciveaza pe piata asigurarilor un aspect important il prezinta selectia riscurilor.
Este o operatiune efectuata de asigurator prin care riscurile cele mai grele sau care afecteaza un numar restrans de asigurati potentiali ori nu se preiau in polita, ori sunt preluate in situatii speciale - cu plata unor firme foarte mari.
Pretul de asigurare reflecta asigurare aechilibrului intre interesele, relativ opuse ale celor doua categorii de participanti pe piata asigurarilor; ofertantii si asigurantii.
Fundamentarea pretului de asigurare - achitarea politei de catre asigurati - este, asa cum se poate observa din tabelul din pagina alaturata o problema tehnica care presupune luarea in calcul a mai multor factori de influenta.
|
Nr. crt. |
Denumire |
Caracterizare |
|
1 |
Risc asigurat |
Risc preluat in polita de asigurare conform intelegerii partilor |
|
2 |
Risc exceptat/exclus |
Risc nepreluat in polita |
|
3 |
Risc maritim |
Risc ce poate surveni in timpul transportului pe mare |
|
4 |
Risc obiectiv |
Eveniment al fortelor distructive ale naturii ce nu poate fi prevazut, preintampinat de oameni |
|
5 |
Risc putativ (R.P.) |
Practicat in asigurarile maritime, se refera la nava existenta pe mare si despre care nu se stie nimic in momentul contractarii politei. Asigurarea se consideravalabila sub rezerva bunei credinte a posesorului navei, RP este cuprins in polita, dar cu exceptie, regula fiind ca in momentul asigurarii sa existe bunul si riscul asigurabil. |
|
6 |
Risc special |
Este determinat de evenimente deosebite ivite pe durata transportului: enbargo, captura, capturarea marfurilor, sechestrare nave, greva. Asiguratul plateste o prima suplimentara - speciala, majorata. |
|
7 |
Risc subiectiv |
Risc determinat/influentat de caracterul/comportamentul pesonal al celor cuprinsi in asigurare sau in afara acesteia. Calitatile/defectele oamenilor pot detemina/influenta aparitia unui eveniment asigurat, asiguratorul fiin tinut sa acopere paguba. |
|
8 |
Risc tehnic |
Diferenta dintre probabilitatea obiectiva de operatii a unui eveniment si frecventa reala, efectiva de aparitie a acestuia. Este luat in calcul de asigurator. |
|
9 |
Riscuri comune |
Evenimente ce ameninta patrimoniul unei comunitati/colectivitati: ploaie, grindina. Se constituie "comunitati de risc" care accepta sa plateasca prima de asigurare pentru a avea dreptul la despagubiri in caz de aparitie a riscului. |
|
10 |
Riscuri consante |
Sunt riscuri la care sansele de realizare raman aceleasi, cu unele oscilatii inerente in acest gen de riscuri si primele de asigurare raman constante in timp. |
|
11 |
Riscuri generale |
Sunt riscuri consacrate in activitatea de asigurare
dintr-o Aceasta permite caselor de asigurare sa elaboreze/proiecteze polite diferite, specifice fiecarui domeniu, sa identifice noi forme in functie de noile exigente. |
|
12 |
Riscuri sociabile |
Sunt evenimentela care sansele de realizare cresc sau descresc pe parcursul unei polite. Riscul este progresiv sau regresiv. Ex. - pentru asigurarea de deces riscul este progresiv: cu trecerea anilor, producerea evenimentului creste ca probabilitate - pentru asigurarea de supravietuire - riscul este regresiv - pe masura trecerii anilor evenimentul asigurat (supravietuirea) are tot mai putine sanse de a se realiza. Aici si primele de asigurare trebuie sa creasca sau sa descreasca. Uneori casele de asigurare au uniformizat nivelul primelor. |
*) Elemente specifice asigurarilor facultative
**) Elemente specifice asigurarilor de bunuri
***) Element specific asigurarilor de bunuri prin efectul legii
Rolul asigurarilor este acela de a garanta in siguranta, o masura de prevedere luata de un agent economic pentru conservarea patrimoniului lui, pentru ocrotirea persoanelor fizice in cazul diminuarii/pierderii capacitatii lor de munca, precum si pentru apararea unor drepturi. in realizarea activitatii economice, de producere de bunuri si servicii, agentii economici sunt supusi unor riscuri imprevizibile; fenomene distructive ale naturii exercita influente negative asupra valorilor folosite/create in procesul de munca, inclusiv asupra vietii oamenilor.
In viata economica, sociala si individuala apar o serie de evenimente, unele dorite iar altele nedorite/neplacute carora trebuie sa le facem fata.
Impotriva unor forte distructive deosebite, omul a simtit nevoia solidarizarii/cooperarii prin crearea unor fonduri/rezerve de dimensiuni corespunzatoare astfel incat sa permita acoperirea (tuturor) riscurilor.
Organizarea si conducerea optima a relatiilor banesti care se formeaza - repartizeaza si utilizeaza intre agentii economici in scopul compensarii pagubelor provocate bunurilor asigurate, inclusiv pentru finantarea programelor de provenire a riscurilor generatoare de pagube si/sau invaliditate reprezinta o conditie/premisa indispensabila a edificarii unui cadru social sistematic de infrastructura necesar economiei de piata in formare in Romania.
Marea diversitate a riscurilor/fortelor distructive care intrerup continuitatea actelor economice au generat o mare diversitate a formelor/instrumentelor de asigurare.
Acest aspect obliga la o enumerare succinta a categoriilor esentiale, inclusiv la o clasificare:
Dupa ramura/domeniul la care se refera:
de bunuri (din
Asigurarea
de persoane
civila
2. In functie de felul obiectelor asigurate:
- asigurarea de mijloace fixe
- asigurarea de mijloace circulante
- asigurarea de mobilier si obiecte de uz casnic
- asigurarea de autovehicole
- asigurarea de persoane
- asigurarea de raspundere civila
3. Din puct de vedere al "riscurilor":
- asigurarea impotriva ploilor torentiale, grindina, inghet,
furtuna, inundatii, uragane, alunecari, prabusiri, cutremure, trasnet, explozie, incendiu;
- avarii provocate in timpul transportului: derapari, ciocniri, rasturnari, caderi;
- asigurarea contra bolilor - epizootii
asigurari ce pot surveni in viata persoanelor: accidente, imbolnaviri, decese;
- asigurari pentru prejudiciile provocate tertelor perosoane fizice ca urmare a unor accidente de autovehicole
- asigurarea contra "incendiului"
Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial:
- interne
- externe
Dupa natura raporturilor care se stabilesc intre asigurat si asigurator:
A
B
- directe - raporturile de asigurare intre cei doi se stabilesc nemijlocit - prin
lege sau contract
- indirecte - reasigurari - cand raporturile juridice de asigurare se stabilesc intre 2 Case de Asigurari, una in calitate de reasigurat si cealalta in calitate de reasigurator.
6. Dupa modul de infaptuire:
A. prin efectul legii (obligatorii)
B. facultative - contractuale - benevole
7. Dupa specificul obiectului de activitate a S.C./persoanei juridice/persoanei fizice asigurate:
A pentru S.C. de productie agricola
- asigurari (de productie) agricola
- asigurari de bunuri mijloace fixe
- asigurari de bunuri mijloace circulante
- asigurari de autovehicole
- asigurari de persoane (angajate in munca)
B pentru S.C. de productie industriala
- asigurari de bunuri mijloace fixe
- asigurari de bunuri mijloace circulante
- asigurari de autovehicole
- asigurari de persoane angajate (de accidente / boli
profesionale)
- de T.E.I.
C pentru S.C. de productie agricola
- asigurari de bunuri mijloace fixe
- asigurari de bunuri mijloace circulante
- asigurari de autovehicole
- asigurari pe durata transportului si expeditiei.
- asigurari pe persoane angajate
D pentru S.C. de transporturi
- asigurari cargo
- asigurari casco
- asigurari cu raspundere pentru avarie particulara -
W.P.A.
- asigurari de raspundere civila a trasportatorilor pentru
pagube produse calatorilor prin accidente de
trasport
- asigurari de raspundere civila auto
- asigurari de raspundere civila legala
E pentru persoane fizice
- asigurare conditionata
- asigurare cu termen fix
- asigurare asupra vietii
- asigurare complexa a gospodariei persoanei fizice
- asigurare de accidente: turist; personal navigant;
vanatori sportivi
- asigurare de idemnizatie pe timp limitat
- asigurare de pensie
- asigurare de renta pe timp limitat
F pentru
S.C. de prestari servicii turistice
- asigurare de mijloace fixe
- asigurare de mijloace circulante
- asigurare de persoane angajate
- asigurare de turist
Clauza de asigurare este o dispozitie legala si/sau conventionala prin intermediul careia se reglementeaza modul cum subiectii - partenerii contractuali urmeaza sa-si exercite drepturile si obligatiile care rezulta din executarea tranzactiei.
Diversitatea clauzelor dau expresie complexitatii fenomenelor si proceselor pe care le genereaza riscurile naturale si/sau economico - sociale. Continutul clauzelor de asigurare rste in mod evidert legat si de particularitatile acivitatii agentilor economici sustinut in egala masura de interesele acestora.
Dintre cele mai importante clauze de asigurare, care dau concretete continutului politei de asigurare vom sublinia:
1) clauza atestarii - evidentiaza faptul ca polita de asigurare maritima a fost semnata de catre o persoana autorizata de casa de asigurare (persoana are act de reprezentare - procura emisa de casa de asigurare, cu precizarea limitelor /intinderilor atribuite).
2) clauza avariei - folosita in sigurarile de trasnport, precizeaza ca ori de cate ori paguba suferita este sub nivelul valoric stabilit in contractul - polita, asiguratorul nu acorda despagubire.
In unele polite de asigurare se stabileste fransiza = parte din valoarea pagubei, stabilita dinainte, care se suporta de asigurat.
3) clauza abandonului - este prevazuta in polita de asigurare maxima conform careia armatorul are posibilitatea sa abandoneze nava avariata in favoarea casei de asigurare in schimbul primirii despagubirilor cuvenite
4) clauza
5) clauza asigurarii de valori suplimentare - clauza folosita in transporturile maritime, conform careia armatorul poate asigura printr-o singura polita si alte valori decat cele mentionate - transportate (ex. navlu ). Se poate asigura o valoare suplimentara de cel mult 25% din valoarea de baza (marfa trasnportata).
6) clauza sigurarii transbordarii - asigurarea maritima are in vedere, raspunderea asiguratorului transbordarii marfii de chei la nava si invers. Pentru a asigura si riscul specific transbordarii repetate, intre 2 nave, - se percepe o supraprima pentru fiecare transbordare.
7) clauza bonus - malus - clauza care are ca scop stimularea preocuparilor asiguratilor pentru conservarea bunurilor lor cuprinse in polita. Cei ce manifesta grija si deci nu au provocat plati - despagubiri, vor benficia, in perioada urmatoare, de scaderea primelor de asigurare pe care trebuie sa le plateasca (clauze bonus) si invers in cazul clauzei malus.
8) clauza cesiunii asigurarii - folosita in asigurarile maritime, conform careia asiguratul poate transfera interesul asigurat, in baza politei, in favoarea unei alte persoane. Realizarea acestei clauze are loc prin andosarea si predarea politei noului beneficiar.
9) clauza clasificarii - folosita in domeniul asigurarilor maritime in baza careia primele de asigurare se vor fixa in functie de clasa navei pe care se va incarca marfa, inca necunoscuta la momentul contractarii asigurarii.
10) clauza de inlocuire - folosita in domeniul asigurarilor maritime precizeaza ca raspunderea casei de asigurare ce se refera la pagubele provocate masinilor unei nave este limitata la costul pieselor avariate, respectiv repararea masinilor in cauza ( nu a intregii nave).
11) clauza de la depozit la depozit - conform careia marfurile dunt asigurate pe toata durata transportului, indiferent de numarul mijloacelor de transport folosit, cu conditia ca termenul de transport sa nu fie mai mare de 60 zile. Este folosita in tranzactiile comerciale internationale.
12) clauza de sustragere - folosita in asigurarile maritime, conform careia casa de asigurare renunta la dreptul de a se substitui asiguratului dspagubit, daca de exemplu pierderile provocate marfurilor sunt provocate din neglijenta carausului.
13) clauza etichetelor - folosita in asigurarile maritime conform careia casele de asigurare platesc despagubiri echivalente valorii etichetelor si ambalajelor avariate, fara a tine cont de scaderea valorii marfurilor datorita aspectului lor exeterior mai putin atractiv.
14) clauza exceptarii uzurii normale - folosita in asigurarile maritime, conform careia casa de asigurari despagubeste valoarea navei, mai putin amortizarea/uzura normala.
15) clauza "fara avarie particulara" - "franco de avarie particulara = clauza intalnita in politele cargo si casco maritime, conform careia casele de asigurare isi limiteaza raspunderea acoperind numai "avariile particulare" generate de cauze mai importante. Ex.: naufragiu, abordaj, esuare, oprire fortata.
16) clauza franco "cu exceptie" - clauza stipulata in politele casco maritime, conform careia unele riscuri care, desi dau nastere la avarii particulare, sunt totusi acoperite - asigurate. Exemple de astfel de riscuri: abordajul, lovirea de un corp fix/plutitor, esuarea, incendiul. Asiguratul trebuie sa faca dovada producerii unuia din aceste riscuri, caz in care pagubele sunt reparate.
17) clauza "franco de avarii" - fara raspundere pentru avarii - folosita in domeniul maritim, conform careia casa de asigurari nu raspunde nici de "avaria comuna" si nici de "avaria particulara", exceptand cazul care determina abandonul navei. in acest caz asiguratul alege: ori abandonul navei ori exercitiul actiunii de avarie.
18) clauza fransizei - folosita in domeniul asigurarilor maritime, conform careia asiguratorii nu acopera decat pagubele care depasesc fransiza (partea dinvaloarea pagubei dinainte stabilita de partile contractante si care va fi suportata de asigurat ). Franciza se poate stabili in procente sau suma absoluta din suma asigurata sau din dauna.
Clauza fransizei se aplica in legatura cu pagubele care sunt urmarea avariilor particulare.
19) clauza lansarii - se foloseste in asigurarile maritime si precizeaza riscurile pe care ls preia asiguratorul cu ocazia lansarii navei.
20) clauza marfurilor nevamuite - folosita in domeniul asigurarilor maritime, conform careia despagubirea unei avarii particulare se face la valoarea marfurilor din portul de destinatie mai putin taxele vamale de import.
21) clauza necumularii avariilor - clauza specifica politelor maritime, conform careia avariile suferite de o nava pentru fiecare transport se lichideaza la asigurator separat (nu cumulat). Acasta clauza ii poate dezavantaja pe asigurati, intrucat fiecare avarie, luata individual, este posibil sa nu treaca nivelul fransizei (deci sa nu beneficieze de o despagubire conform avariei).
22) clauza "pierderii totale reale" - conform careia o nava, inclusiv incarcatura, se asigura impotriva riscului de pierderi totale reale. Se considera o pierderea totala reala atunci cand: nava a fost distrusa complet sau in asa masura avariata incat costul reparatiei ar depasi valoarea comerciala a navei, respectiv valoarea ei de asigurare.
23) clauza salvarii - folosita in asigurarile maritime, conform careia se prevede suma cu care casele de asigurari contribuie la acoperirea cheltuielilor pentru salvarea bunurilor asigurate.
24) clauza "toate riscurile" - este cuprinsa in politele de transporturi internationale si prin care se acopera un numar mare de riscuri - accidente. Sunt incluse atat riscurile pentru "avarii particulare" cat si cele pentru "avarii comune". Se ofera o buna protectie a asiguratilor dar este si mai costisitoare pentru acestia.
25) clauza valorii nete - folosita in asigurarile maritime si precizeaza ca valoarea despagubirilor acordate nu cuprind cheltuielile cu nave si diferite taxe specifice (numai valoarea neta a marfurilor).
Combinand diversitatea clauzelor de asigurare cu diversitatea riscurilor "asigurate", subiectii contractelor de asigurare - casele de asigurari si asiguratii - ca beneficiari - pot opta pentru una din mai multe pachete/produse care se practica pe piata asigurarilor, in functie de interesele lor economice. Reprezentarea graica a tipurilor de asigurari folosite in economia romaneasca este prezentata in figura din pagina alaturata:
Avariile particulare - se pot acoperi prin asigurare pagube suferite si cheltuielile facute numai pentru nava sau numai pentru incarcatura. Este suportata de proprietarul bunurilor. In timp ce avaria comuna este sacrificiul pentru
a salva nava (incarcatura), avaria particulara este consecinta unui caz fortuit.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1270
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
