Piata cardurilor

Piata cardurilor va creste pe termen mediu si lung. Romania este o tara foarte buna in privinta evolutiei si a potentialului de crestere a pietei cardurilor, dar trebuie sa se tina seama de faptul ca exista si probleme de acceptare mai ales din partea comerciantilor, care nu accepta inca cardul, in tari ca Cehia sau Ungaria existau, la sfarsitul anului trecut, un numar de 36.000, respectiv 22.000 de comercianti care acceptau plati prin intermediul cardului.

In Romania cardurile bancare de debit, dar si cele de credit sunt mai degraba utilizate pentru a retrage numerar de la automatele bancare (ATM-uri), decat ca instrumente moderne de plata a produselor si serviciilor.

In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card, sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati.

Bancile comerciale romanesti au emis pana in prezent 4 milioane de carduri, conform datelor BNR, realizandu-se aproximativ 35 milioane de tranzactii prin intermediul cardurilor, iar valoarea acestora s-a ridicat la 33.000 miliarde de lei. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de numerar. BCR a atins deja primul milion de carduri emise (debit si credit).

In 2003 a sporit apetitul romanilor pentru cumparaturi pe card, ceea ce a condus la cresterea retelei de acceptare si, implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro.

Guvernul Romaniei a emis in luna iunie, 2003, o ordonanta prin care comerciantii si hotelierii de un anumit nivel sunt obligati sa accepte plata prin card.

Unii dintre cei mai mari comercianti din Romania accepta plata prin card in unitatile lor. Urmarind alinierea legislatiei romanesti la standardele europene, Ministerul Turismului a hotarat ca toate hotelurile care au mai mult de doua stele, precum si restaurantele de lux vor fi obligate sa accepte plata prin card. Aceasta masura va determina sporirea numarului comerciantilor acceptanti de carduri, precum si sporirea calitatii serviciilor pentru turisti (mai ales pentru cei straini, care erau obligati sa accepte cursuri de schimb dezavantajoase).

Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar datorita cererii, in crestere, din partea populatiei, ci si ca urmare a faptului ca, in acest an, se va infiinta primul birou de credit.

O asemenea institutie va monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va permite bancilor sa verifice cat de bun-platnic este persoana careia intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil procesul de evaluare.

In afara acestor doua tendinte, piata cardului in anii urmatori va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin extinderea serviciilor la A TM si acceptarea smart-cardului. Aceste lucruri nu vor influenta insa sensibil piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica.

Decisiva ar fi luarea deciziei, de catre autoritati, ca detinatorul de card sa poata face dovada detinerii sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter de masa. in acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul Administratiei si Internelor va trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca se va mentine situatia actuala, posesorul de card va prefera sa iasa din tara tot cu numerar in buzunar sau cecuri de calatorie, in cel mai fericit caz.

Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca - pentru a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card facilitati suplimentare, in anul 2003 asistam la schimbarea rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. Unele banci au inceput sa ofere din anul 2002 un nou serviciu foarte solicitat de posesorii de carduri, plata facturilor din contul de card, prin intermediul ATM. Acesta este un serviciu complex asociat operatiunilor cu carduri de pe piata romaneasca si va permite efectuarea unei largi game de operatiuni: plata facturilor emise de pana la 35 de furnizori de servicii si utilitati (servicii de telefonie, apa, energie, gaze, televiziune prin cablu), rambursarea de credite contractate la BCR, transferuri de sume din contul de card in contul curent personal, comisionul perceput fiind de 2.000 de lei.

O serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM.

Cat priveste acceptarea smart-cardului, VISA a recomandat bancilor membre ca, din anul 2003 toate echipamentele sa permita acest lucru, intr-o foarte mare masura, bancile au tinut cont de aceasta si pana acum, astfel incat ele au acceptat, efectiv, smart-cardul in reteaua de bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect 1-ar putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.

CEC-ul are cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie 2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice, in aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general, pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare - prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar -, cat si a numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila, cu cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.

Detinatorii de card isi doresc efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de asigurare, Internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid aceste nevoi, cu atat cardul va face, intr-adevar, viata mai usoara si va intra in cotidian, la modul real.

Concluzii: o piata in continua expansiune

Societatea incepe sa se familiarizeze atat cu conceptul si utilizarea cardurilor cat si cu faptul ca majoritatea comerciantilor nu sunt inca dispusi sa accepte ca instrument de plata cardul. Ca dovada a acestui fapt este si topul acceptarii cardului la comercianti in Europa de Est in 2003, indicat in figura urmatoare.

Figura 31. Evolutia numarului de tranzactii cu card in Europa de Est in 2003

Sursa: www.efinance.ro

In privinta raportului cardurilor de credit versus cele de debit, in tarile din Europa Centrala si de Est, este inclinat in favoarea celei de-a doua categorii. In Romania, aceasta proportie este de 95-96% carduri de debit. Totusi, a inceput sa creasca si ponderea cardurilor de credit si sunt in derulare cateva programe de carduri de credit pentru persoane particulare, in special pentru angajatii companiilor.

Piata romaneasca a cardurilor a inceput sa se dezvolte din 1995, cand primul card a fost emis si a crescut de-a lungul anilor, dar cresterea cea mai importanta s-a inregistrat in primavara anului 2001, cand s-a inmultit si numarul bancilor care emiteau carduri. Explozia pe piata cardurilor s-a produs in 2001. in ciuda faptului ca piata romaneasca nu are o retea foarte dezvoltata de locuri unde se accepta plata prin card, analistii pietei sunt totusi optimisti in privinta viitorului.

Numarul de carduri la 1.000 de locuitori, al bancomatelor si al comerciantilor care accepta plata prin intermediul cardului va creste in acest an; la sfarsitul anului trecut, doar 88 de romani dintr-o mie aveau card, pentru acest an estimandu-se atingerea valorii de 155 (un card la 6 locuitori). Comparativ cu alte tari din zona, situatia Romaniei nu este prea buna. in Ungaria, numarul posesorilor de carduri la 1.000 de locuitori este 490, iar in Slovacia 340.

Potentialul de carduri al pietei romanesti este de 6-7 milioane de carduri in urmatorii trei sau patru ani. Piata de carduri din Romania continua sa se dezvolte intr-un ritm extrem de rapid si cred ca bancile vor mentine acelasi ritm de crestere, extinzand numarul de produse de pe piata.

Romania este lider in zona Europei Centrale si de Est in privinta cardurilor de credit de tip revolving, care reprezinta peste 15% din totalul cardurilor Visa emise pana acum pe piata locala, spre deosebire de Polonia (7%), Ungaria (5%), Cehia (0,18%) si Slovacia (1,36) care sunt mai putin spectaculoase in aceasta privinta.

Dupa 50 de ani de comunism, in Romania, 62% din populatia tarii nu are nici un fel de relatie cu nici un fel de banca, fapt evidentiat si de ultimele sondaje bancare (GfK Romania) referitoare la increderea in sistemul bancar romanesc.

Cele mai mari banci emitente de carduri din Romania se incadreaza intr-un "pluton' format din primele trei banci: BRD, BCR si Banc Post - aceasta din urma detinand suprematia -, urmat de un al doilea pluton, cu procent mai mic, format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania si Banca Comerciala "Ion Tiriac'. In ceea ce priveste utilitatea cardurilor, ele sunt o modalitate de retail, insa din pacate neutilizate ca in alte tari. Astfel, 85% dintre cei care au card il folosesc exclusiv pentru a extrage numerar de la ATM. Numai 2% il folosesc pentru a plati direct in magazine, 14% utilizandu-le in ambele scopuri, in materie de intentii de cumparare de carduri situatia are un oarecare potential, aproximativ 15% intentionand sa cumpere carduri in viitorul apropiat. O privire comparativa cu celelalte tari din regiune releva faptul ca Romania detine un procent de 12% in materie de penetrare a cardurilor; potentialul este urias daca privim la tarile situate inaintea noastra (Polonia - 23%, Slovacia 30%, Ungaria 42%).

Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentia-de a solicita un card in urmatoarele 12 luni, perspectivele nu sunt incurajatoare, deoarece 60% dintre romani nu doresc sa intre in posesia acestui mijloc modern de plata si din cauza mentalitatilor si lipsei de educatie in domeniul serviciilor bancare. De asemenea, 85% dintre posesorii cardurilor utilizeaza acest instrument numai pentru retragerea de numerar de la bancomate, majoritatea acestora fiind obligati sa primeasca salariile si celelalte drepturi banesti intr-un cont de card. O motivatie secundara a acestui fapt este data si de structura cheltuielilor in Romania, unde se poate observa o preponderenta a bunurilor de valori reduse, si nu a bunurilor de folosinta indelungata.

Concluzii

Evolutia continua a mijloacelor de plata si trecerea la banii electronici (e-money) pot fi considerate o revolutie, deoarece ele determina schimbari in cadrul sistemului bancar (servicii modeme, gestiune financiara ameliorata, cadrul legal financiar armonizat la nivel mondial).

In aceeasi directie, gratie utilizarii mijloacelor moderne de plata, se poate observa si cresterea capacitatii de creditare a bancilor, deoarece la acordarea unui imprumut, banca ii ofera debitorului un credit mult mai mare, sub forma de bani electronici.

Aceasta crestere a cantitatii substitutelor banesti (money substitutes), despre care putem afirma ca sunt acceptate si cheltuite de public exact ca si cum ar fi bani propriu-zisi (money proper), determina, in final, sporirea puterii de cumparare a debitorilor pe termen scurt (maxim o luna), prin descoperitul in cont acordat de banca. Astfel, sporeste cererea de consum, ceea ce, pe termen lung, ar putea induce, in lipsa unor reglementari adecvate restrictive (durata limita descoperitului in cont, conditiile de emitere a cardului, limita unui plafon de creditare acordat de catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului), o tendinta generala de crestere a preturilor marfurilor si a salariilor.

Sistemul bancar romanesc este supus unui proces de restructurare caracteristic, de altfel, intregii economii nationale aflate in proces de tranzitie nu numai spre economia de piata, ci si spre economia Internet sau noua economie.

Se poate aprecia ca mijloacele de plata sunt intr-o continua evolutie, determinata de dezvoltarea economica si de aparitia noilor tehnologii, banii mentinandu-si totusi functiile esential, prezentate pe larg in capitolul I. Trecerea la banii electronici determina schimbari atat la nivelul infrastructurii bancare, cat si la nivelul comportamentului consumatorului, putand fi considerata o revolutie.

Se impune, in concluzie, o schimbare in mentalitatea utilizatorilor de servicii de plati, gratie unei infrastructuri bancare moderne si deci sigura si eficienta. Prin conectarea Romaniei la serviciile financiare ale secolului XXI, se. va realiza o integrare de facto in structurile Uniunii Europene si cele financiare mondiale.