Principalele mutatii in activitatea R.A.T.B. in contextul tranzitiei la economia de piata: Strategia si tactica unitatii in perioada de tranzitie

Principalele mutatii in activitatea R.A.T.B. in contextul tranzitiei la economia de piata: Strategia si tactica unitatii in perioada de tranzitie

Transportul urban este o rezultanta a dezvoltarii economice si sociale a orasului avand rolul de a raspunde necesitatilor impuse de obiectivele finale ale comunitatii.

Transportul urban de persoane trebuie sa asigure functionalitatea orasului ca o entitate economica si administrativa independenta.

Desi transportul urban de calatori trebuie sa constituie una din multiplele activitati ale orasului, trebuie subliniat ca, la scara la care se desfasoara fenomenul, prin implicatiile sale in toate celelalte activitati, prin baza materiala de care dispune, acesta nu mai constituie o simpla prestare de servicii catre populatie, ci a devenit o activitate tehnica si economica de sine statatoare care prezinta deosebiri fundamentale fata de celelalte activitati de transport persoane (pe cale ferata sau autorutier pe distante lungi).

Functionarea transportului in comun este determinata in mare masura de infrastructura urbana prin care se intelege totalitatea factorilor care sunt implicati sau influenteaza desfasurarea procesului de transport si care apartin atat unor unitati economice si institutii, cat si colectivitatii.

O regie autonoma de transport trebuie sa asigure deplasarea calatorilor timp de 20 de ore din zi, la care trebuie sa se adauge si circulatia pe timp de noapte in cazul marilor metropole.

In acest interval, cererea de transport nu este uniforma, existand varfuri produse de transportul cu caracter profesional, numarul maxim de vehicule fiind dat de varful de dimineata.In aceste perioade de varf (5,30 - 8,30; 14,30 -18,00; 21,30 - 23,30), regia trebuie sa puna la dispozitie numeroase autovehicule si personal de bord aferent executarii prestatiei.De aceea, in marile orase, s-a incercat sa se aplatizeze varfurile cererii de transport reprogramandu-se orele de incepere si terminare a programului la principalele unitati economice. Dar aceasta aplatizare este limitata de factori obiectivi (energie, mod de lucru, structura afacerilor) sau subiectivi (preferinte, interese, etc.).

Transportul in comun din Bucuresti trebuie privit in cadrul dezvoltarii generale a orasului, in special in cadrul ponderii pe care acesta ar avea-o in activitatea economica, a influentei sale de centru politic si social al intregii tari si in special fata de extinderea teritoriului, numarul populatiei si volumul cererii de transport.

Urmatoarele elemente fundamentale sunt de luat in considerare:

-orasul constituie o unitate din punct de vedere economic si a tuturor functiunilor sale si ca atare nu poate fi considerat ca o suma a partilor sale totale independente;

-transportul in comun constituie una din cele mai importante functiuni ale orasului care asigura unitate si coerenta activitatilor sale economice;

-odata cu marimea teritoriului, a populatiei si a intensitatii activitatii sale economice si social-politice apare nu numai o crestere a cererii de transport, dar in cadrul acestei cresteri apar elemente calitativ noi care genereaza cerinte specifice pentru organizarea si tehnicile folosite de transportul in comun.

Cei mai importanti factori care pot da probleme calitativ diferite in functie de marimea si ritmul de dezvoltare al orasului si cererii de transport sunt urmatorii:

-fluxurile (debitele) de pasageri necesare in limite din ce in ce mai largi odata cu cresterea teritoriului, a populatiei si cu diversificarea preocuparilor;

-in general pentru ca activitatea orasului sa se desfasoare in bune conditii, pentru ca unitatea economica si social - politica sa nu fie afectata, durata de calatorie pentru deplasare nu trebuie sa depaseasca 30 de minute.

Ceilalti factori care conditioneaza confortul calatoriei, in afara de viteza, sunt :

gradul de aglomerare;

ritmicitatea;

gradul de dotare al statiilor;

transbordarile.

Acesti factori, care pretind cheltuieli suplimentare de investitii, au o importanta mai mare pentru calatoriile mai scurte de 15 - 20 minute, decat pentru cele mai lungi.

Factorii care influenteaza direct viteza de circulatie sunt interstatia medie pe retea si gradul de independenta folosite de catre transportul in comun.

Distanta medie intre statii este un parametru care depinde de densitatea locuitorilor, a locurilor de munca si a dotarilor comerciale si social culturale. Din analiza facuta asupra problemelor de transport ale ansamblului teritoriului in care Bucurestiul isi manifesta influenta, precum si din studierea practicii pe plan mondial, a rezultat ca, fata de suprafata si populatia ce trebuie servita si fata de volumul si intensitatea deplasarilor, sunt necesare mai multe sisteme de transport cu caracteristici tehnico-functionale si de exploatare specifice, in functie de :

marimea fluxurilor de pasageri;

distanta medie de calatorie;

distanta intre statii;

cerintele si posibilitatile de organizare ale exploatarii;

economicitatea exploatarii.

Din cele prezentate se poate trage concluzia ca principalele mutatii in activitatea transportului sunt evidentiate prin intermediul statutului cadru pentru transportul in comun din Bucuresti.

Drept completare al acestui statut cadru pentru R.A.T.B. sunt de mentionat urmatoarele aspecte :

-R.A.T.B. este unicul comisionar al activitatii de transport in comun de suprafata cu tramvaie, troleibuze si autobuze pe teritoriul municipiului Bucuresti si al comunelor invecinate. Nivelul de dotare si programele de transport au fost, sunt si trebuie sa fie in concordanta cu programele de dezvoltare urbanistica;

-programele de transport se aproba, de regula, pe durata a 4 ani, anual stabilindu-se pe baza de contract intre R.A.T.B. si Primaria Municipiului Bucuresti regimul transportului in comun de suprafata, dezvoltarile prin investitii, reparatiile capitale sau alte aspecte cu caracter major in acest domeniu;

- R.A.T.B. ca unic comisionar poate atrage unul sau mai multi agenti economici pe durate nelimitate prin contracte independente, dar avizate de Primaria Municipiului Bucuresti prin care se prezinta aspectele tehnico-organizatorice si economice. In cadrul concesiunii acordate transporturilor in comun de suprafata trebuie sa se stabileasca in clar;

-politica generala de desfasurare si dezvoltare a transportului in comun, in perimetrul stabilit, pe un interval maxim de 4 ani cu defalcare anuala pe tipuri de autovehicule si linii de transport;

-obligatiile municipalitatii in relatiile de concesiune privind mentinerea la parametrii tehnici ai carosabilului, a conditiilor de iluminat, de salubrizare, de interventii in caz de intemperii, etc.;

-serviciile Primariei Municipiului Bucuresti pentru intocmirea unor studii de urbanism si sistematizare in care sa fie inclusa obligatoriu si dezvoltarea transportului in comun de suprafata in concordanta cu dezvoltarea zonala a constructiilor, unitatilor industriale, sociale si culturale;

-conditiile tehnice de functionare a transportului in comun de suprafata in relatiile de influenta ale acestuia, in poluarea citadina sub multiple forme (gaze nocive, zgomot, transmiterea vibratiilor in sol, etc.) cat si a factorilor de risc privind posibile accidente de circulatie;

-nominalizarea si desemnarea terenurilor acordate pentru constructii speciale sau a cladirilor ce intra in patrimoniul regiei concesionare pentru dezvoltarea unor activitati de baza sau auxiliare transportului in comun de suprafata;

-corelarea activitatii de transport in comun de suprafata cu cel subteran de catre organele specializate ale Primariei Municipiului Bucuresti, pe durata de timp cat aceste regii sunt distincte din punct de vedere al regimului juridic si de subordonare.

Legat de reorganizarea retelei de transport in comun din Municipiul Bucuresti, se pune un accent deosebit pe problemele organizarii traficului, protectiei si reconstructiei ecologice a mediului.Majoritatea noilor orase, datorita dezvoltarii economice si social-administrative, cresterii continue a populatiei si necesitatilor de miscare a acestuia, se sufoca prin propria dezvoltare.

S-au facut urmatoarele recomandari, in ceea ce priveste:

a) Organizarea retelei de transport si anume:

-reteaua de transport in comun va fi formata dintr-o retea principala pe sina si o retea secundara de troleibuze si autobuze;

-reteaua secundara va fi organizata pentru alimentarea statiilor retelei primare;

-statiile mijloacelor de transport in comun de suprafata vor fi reamplasate in scopul integrarii cu alte mijloace de transport public, in mod special cu metroul;

b) Amplasarea preliminara a retelei principale, respectandu-se urmatoarele conditii:

-calea de rulare noua sau modernizata va fi separata complet de traficul general pentru cresterea vitezei la valori generale bune (60km/h intre statii);

-acolo unde separarea nu este posibila trebuie acordata prioritate tramvaielor;

-liniile de tramvai trebuie sa functioneze cu vehicule de mare capacitate sau vehicule cuplate;

c) Mijloacele de transport si bazele de intretinere:

*tramvaie:

-reabilitarea parcului de vagoane V3A prin modernizarea acestuia;

-construirea unui depou nou;

-retehnologizarea lucrarilor de intretinere si reparatii in depouri si uzina de reparatii;

*troleibuze:

-dotarea cu 100 buc/an;

-modernizarea retelei de contact ;

-construirea unor substatii electrice de tractiune;

-extinderea retelei de troleibuze in cartierele Berceni-Vacaresti si Militari-Cotroceni;

-cresterea vitezei comerciale;

*autobuze:

-dotarea cu 300 buc. autobuze simple/an;

-construire a 2 autobaze noi;

d) Trafic:

-dirijarea automata a tuturor mijloacelor de transport in comun de suprafata prin sistem electronic asistat de calculator;

-modernizarea statiilor de urcare-coborare si semnalizare corespunzatoare;

-modernizarea statiilor terminus (capetelor de linii);

-facilitati benzi proprii de circulatie, prioritate la plecarea din statii, semaforizare comandata de vehicule, etc.

Acest studiu de reorganizare a retelei de transport in comun, precum si mutatiile inregistrate in activitatea R.A.T.B. in perioada de tranzitie spre economia de piata, au la baza sprijinul primit din partea colectivului TRANSURB CONSULT-BRUXELLES care a elaborat un studiu si confirma in intregime strategia regiei si conditiile de dezvoltare propuse si aprobate in principiu de Consiliul local al Municipiului Bucuresti.

CAPITOLUL I

Organizarea si specificul activitatii R.A.T.B.

1.1.Scurt istoric al R.A.T.B.

1.2.Prezentarea generala a R.A.T.B.

1.3.Prezentarea activitatii R.A.T.B. si rolul sau in cadrul economiei Municipiului Bucuresti.

1.4.Organigrama R.A.T.B.. Prezentarea structurilor functionale si organizatorice.

1.5.Organizarea sistemului financiar contabil.

1.1.Scurt istoric al R.A.T.B.

1871 Se infiinteaza prima 'Societate Romana de Tramvaiuri ', pe strazile Bucurestiului vazandu-se primele tramvaie tractate de cai.

1894 Se da in folosinta prima linie electrica pentru tramvaie, pe traseul Obor- Cotroceni.

1909 Se adopta legea pentru infiintarea 'Societatii Comunale pentru constructiunea si exploatarea tramvaielor in Bucuresti' (noua concesiune se va numi S.T.B.).

1921::Incepe o noua perioada de dezvoltare a S.T.B., ajungand cea mai importanta societate de transport public din tara.

1923 Au fost achizitionate vagoane 'THOMPSON - HOUSTON' si 2 convertizoare de 1000kW/unitate de la firma 'SIEMENS - SCHUCKERT'.

1924 Ia fiinta primul laborator de psihologie experimentala aplicata din Romania.

1929::Inceteaza circulatia tramvaielor cu cai.

1936 Societatea obtine exclusivitatea transportului in comun cu tramvaie si autobuze pentru Bucuresti. Bucurestiul avea o suprafata de 31.000 hectare, inclusiv 12 comune suburbane pentru care asigura transportul. Parcul de autobuze era de 392 buc (Renault, Chevrolet si Henschel) functionand pe 22 trasee cu 131 Km cale dubla.

1937 Se inaugureaza Policlinica S.T.B. pentru salariatii societatii si familiile lor. In aceasta perioada, S.T.B. avea case de odihna la Techirghiol si Timisul de Sus in exclusivitate pentru salariati si familiile lor.

1948 Societatea comunala a tramvaielor din Bucuresti' se transforma in 'Intreprinderea de Transport Bucuresti' (I.T.B.), in acea vremea, existand 27 trasee de tramvaie si 24 trasee de autobuze. Numarul salariatilor era de 11000, fiind a doua intreprindere din tara ca numar de angajati, dupa U.D.Resita (22.000 salariati).

1949 Se infiinteaza prima linie de troleibuz (Piata Victoriei - Hipodromul Baneasa).

1951 Se da in folosinta vagonul de mare capacitate pe 4 osii, realizat in atelierele I.T.B.

1955 Se realizeaza in atelierele I.T.B. prototipul troleibuzului romanesc.

1962 Se infiinteaza statia de calcul mecanografic si evidenta mecanizata (prelucrare de date).

1963::Ia fiinta Dispeceratul Central de Circulatie.

1965 Se dezvolta sistemul energetic I.T.B. si incepe constructia primelor substatii cu redresoare de siliciu.

1971 Se da in exploatare vagonul dublu articulat V3A, fabricat in Atelierele Centrale I.T.B. In perioada 1972 - 1980 I.T.B. era a patra intreprindere de transport urban din lume sub aspectul marimii parcului de vehicule, al suprafetei deservite si al numarului de salariati. La varf, parcul depasea 2.500 Ab, 800 Tw si 700 Tb, avand 35.000 salariati.

1974 Se infiinteaza Oficiul de Calcul ITB, ulterior Centrul de Calcul.

1977 Se realizeaza noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu sina inglobata in dale de beton.

1980 Se realizeaza troleibuzul dublu articulat.

1983 Se realizeaza prima linie de tramvai peste Podul Grant si se introduce vagonul cu doua posturi de comanda si usi pe ambele parti.

1984 Se da in functiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul automat de supreveghere si dirijare a traficului, asistat pe calculator.

1985 Se construiesc primele tramvaie pentru alte orase (primul lot este pentru Constanta, apoi pentru Ploiesti, Craiova, Brasov). Perioada 1981-1989 a reprezentat un declin pentru transportul urban de suprafata 'justificat' la acea vreme prin dezvoltarea transportului public subteran (metrou) si prin criza energetica.

1988 Se infiinteaza Dispeceratul electronic, lucrand in timp real.

Se fabrica cel de-al 500-lea tramvai V3A.

Se realizeaza trenul urban format dintr-un vagon motor si 2 remorci EP/V3A.

Apare primul troleibuz echipat cu chopper.

1990::Intreprinderea de Transport Bucuresti se transforma in Regia Autonoma de Transport Bucuresti, prin Decizia Primariei Municipiului Bucuresti. Se elaboreaza o noua strategie privind functionarea si dezvoltarea transportului public de suprafata din Bucuresti. Are loc desprinderea unitatilor de taximetre si maxi-taxi de R.A.T.B.

1991 Are loc constituirea Uniunii Romane de Transport Public - URTP, al carui membru fondator este si R.A.T.B. 150 de autobuze noi decorate cu reclama CAMEL marcheaza inceputul activitatii de publicitate. Sunt aduse 22 autobuze SAURER din Elvetia care ulterior, in anul 1995, sunt transformate in troleibuze la Uzina de Reparatii R.A.T.B.

Sunt aduse 70 autobuze SAVIEM din Franta si date in exploatare pe liniile expres. Policlinica - Spital este preluata de la Ministerul Sanatatii si integrata in R.A.T.B.

1992 R.A.T.B. beneficiaza de asistenta tehnica prin programul PHARE, in valoare de 2,3 milioane ECU.

1993 Are loc licitatia Bancii Mondiale privind realizarea unui studiu de optimizare a transportului public, in urma careia firma TRANSURB CONSULT din Bruxelles, a elaborat un studiu pentru reorganizarea transportului public in Bucuresti.

1994 Primele autobuze moderne DAF intra in dotarea R.A.T.B.

1995 Se dau in folosinta primele autobuze SAURER transformate in troleibuze.

1996 Se da concurs pentru ocuparea postului de manager al R.A.T.B. si se incheie, astfel, primul contract de management al Consiliul Local al Municipiului Bucuresti. R.A.T.B. intra ca partener in Proiectul CAPTURE, cu finantare de la Comunitatea Europeana, privind cercetarea impactului masurilor fizice menite a promova transportul public. Intra in exploatare sistemul electronic de percepere a taxei de calatorie pe autobuzele expres, utilizand cartele magnetice. Incep lucrarile de constructie la noul sediu.

1997 Ianuarie - R.A.T.B. intra ca partener in proiectul de cercetare DANTE, cu finantare de la Comunitatea Europeana.

1998 Prin programul international PHARE, Cie Consult impreuna cu R.A.T.B. au realizat un studiu de prefezabilitate pentru transportul public din Municipiul Bucuresti;

R.A.T.B. a organizat conferintele finale ale celor doua proiecte europene: DANTE si CAPTURE destinate optimizarii transportului public de suprafata;

Firma de consultanta HTA din Olanda a studiat posibilitatea transformarii liniei de tramvai 41 in metrou usor;

A inceput implementarea sistemului informatic integrat SAP R/3, printr-un proiect pilot;

Se realizeaza prototipul tramvaiului Tatra modernizat;

Se construieste substatia electrica de tractiune Grozavesti;

Se modernizeaza autobazele Pipera si Nordului;

1999 S-au implinit 90 ani de la infiintarea S.T.B.;

Se fabrica cel de al 100-lea tramvai V3A-M la Uzina de Reparatii;

Realizarea tramvaiului dublu articulat V2S-T tip Tatra cu doua posturi de conducere;

Inaugurarea unei noi linii de tramvai pe Bd. 1 Decembrie 1918 de la Faur-Poarta 4 la Bd. Muncii, in lungime de 3.2 km cale simpla;

Darea in exploatare a liniei de tramvai modernizata pe Bd. Dinicu Golescu, Sos. Orhideelor in lungime de 4 km cale simpla si pe strada Dr. Istrate de la autogara Filaret la Bd. Marasesti in lungime de 1.4 km cale simpla;

2000 Modernizarea primului vagon de tramvai V3A - 93M cu boghiuri motor;

Realizarea unui troleibuz prototip cu podea coborata si actionare in curent alternativ EA 812 cu sasiu MAN si caroserie AUTODROMO;

Realizarea unui prototip de autobuz cu podea joasa de sasiu DAF - SB 2 si caroserie din aluminiu tip HESS;

Este dat in folosinta Complexul de Sanatate R.A.T.B., a serviciilor de Fizioterapie si Kinetoterapie, Terapie respiratorie si Electroterapie;

Intra in exploatare linia de tramvai modernizata pe strada Zetari - Alexandru Anghel in lungime de 3,3 km cale simpla;

A fost pusa in functiune substatia electrica de tractiune Grivita - modernizata cu o capacitate de 2 x 2500 Amperi;

S-a constituit Sectia 25 Politie pentru Transportul Public;

Incepe introducerea sistemului SAP R/3;

S-a lansat initiativa R.A.T.B. Plus pe 3 linii - 104, 21 si 86.

2001 Dotarea R.A.T.B. cu sisteme de reducere a poluarii GPL (gaz petrol lichefiat);

Se extinde utilizarea sistemului SAP R/3;

2002 S-a dat in folosinta prima linie de metrou usor din tara pe traseul liniei 41 de tramvaie. Aceasta lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvaie din sud-vestul orasului, printr-o cofinantare asigurata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti si Banca Europeana de Investitii.

2003 Modernizarea liniei de tramvai 32 -Depoul R.A.T.B. Alexandria - P-ta Unirii, parte a proiectului mai amplu de modernizare si reabilitare a zonei de S-V a capitalei.

Realizarea si prezentarea publicului a noului tip de tramvai Bucur 1 - V2ST.

A fost lansat in Bucuresti serviciul de Car Sharing.

2004 A continuat modernizarea si reabilitarea liniei de tramvai 35 pe Bd. Preciziei, Valea Cascadelor, Bd. Timisoara pana la Bd. G-ral Vasile Milea cat si la linia de tramvai 12 pe Sos. Giurgiului si Sos. Viilor;

S-au demarat lucrarile de modernizare a depourilor Alexandria si Militari;

A avut loc licitatia pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de tiketizare a transportului public.

S-au implinit 80 de ani de la infiintarea laboratorului psihologic, 95 de ani de la infiintarea Societatii de Tramvaie Bucuresti si 110 ani de la lansarea primului vagon electric pe strazile capitalei.

2005 : Se realizeaza si se dau in exploatare primele vagoane de tramvai cu podea partial coborata in zona de mijloc.

2006 : Se finalizeaza lucrarile de modernizare la depourile Alexandria, Militari si Giurgiului.

Intra in exploatare un lot de 500 de autobuze moderne Mercedes.

Incepe implementarea unui nou sistem de ticketing a transportului public. Sistemul are la bazatehnologia cardurilor fara contact, care vor inlocui, treptat, abonamentele de carton si biletele de hartie. Demareaza lucrarile de modernizare a depoului Dudesti.

2007 : Se realizeaza primul vagon de tramvai cu podea joasa (V3A modernizat). Intra in exploatare primele troleibuze dintr-un lot de 100 CITELIS T.

2008 : Intra in exploatare (pana la data de 23.05.2008) un lot de 141 de autobuze marca MERCEDES CITARO din cele 500 ce urmeaza a fi achizitionate in perioada 2008-2009, autobuze dotate cu motor EURO 4, instalatie de aer conditionat in salonul calatorilor, monitor LCD pentru informarea calatorilor si sistem de supraveghere video.

1.2. Prezentarea generala a R.A.T.B.

Regia Autonoma de Transport Bucuresti, infiintata prin reorganizare in decembrie 1990 (conform prevederilor Legii 15/1990, art.1 si 3), are traditie in activitatea de transport in comun de suprafata, de peste 85 de ani cand este legiferata infiintarea unei societati comunale pentru construirea si exploatarea tramvaielelor in Bucuresti.

Regia Autonoma de Transport Bucuresti, subordonata Primariei municipiului, executa servicii de interes public, avand ca principal obiectiv al activitatii transportul in comun de persoane cu tramvaie, troleibuze si autobuze pe intreg teritoriul capitalei si al comunelor suburbane, precum si activitati de proiectare, cercetare, informatica, lucrari de intretinere si constructii montaj pentru unitati proprii (depouri, autobaze, linii tramvaie, retele contact, substatii electrice, cladiri, etc.), constructii vagoane si utilaje speciale, reparatii de toate tipurile pentru vehicule, agregate, piese de schimb, dispecerizare si control trafic si alte lucrari auxiliare destinate functionarii transportului si dezvoltarii acestuia.

Importanta sociala si economica a transportului public urban cu implicatii majore in desfasurarea normala a vietii Capitalei caracterizeaza aceasta activitate, ca fiind si de interes national decurgand in pricipal din:

-gradul ridicat de mobilitate al populatiei angrenate in activitati economice cu o importanta pondere in economia nationala;

-din faptul ca peste 80% din calatoriile populatiei capitalei se executa cu transportul in comun care preia si mare parte din cei cca. 400.000 vizitatori zilnici ai orasului;

-din caracterul permanent si programat al activitatii de transport derivat si din deplasarile cetatenilor pentru necesitati social-culturale si gospodaresti, odihna si agrement;

-din dinamismul activitatii sociale si politice care se desfasoara in Capitala;

-din relatiile in continua evolutie cu organisme din alte tari si dezvoltarea turismului, ce impun, oferirea imaginii unui transport civilizat.

R.A.T.B. are in structura sa un numar de 5 subunitati la nivel de mari intreprinderi, respectiv 2 exploatari de transport (E.T.E. si E.T.A.), o exploatare de intretinere a instalatiilor electrice, energetice, cai de rulare, retelelor de contact si cladirilor (E.I.E.L.C.C.), o uzina de reparatii si confectii mijloace de transport (U.R.) si o unitate CICLOP (At. Titulescu).

De asemenea are o sectie de dirijare si dispecerizare trafic (S.D.D.C.), o sectie de proiectare-cercetare (S.P.C.) si un centru de calcul (C.C.E.).

In cadrul regiei mai functioneaza o scoala profesionala, un centru de calificare si perfectionare, o policlinica si spital, cantina.

Transportul in comun in Bucuresti, datorita volumului activitatii, suprafetei servite si diversitatii parcului din dotare, reprezinta un unicat ca organizare si desfasurare, neputand fi tratat, prin aceleasi reglementari ca restul transporturilor (auto, interurban, marfa, cale ferata) fiind guvernat de reguli proprii specifice care trebuie sa-i asigure functionalitatea si atragerea fortei de munca.

Transportul in comun de suprafata cu tramvaie, troleibuze si autobuze a avut un curs ascendent in timp, urmarind dezvoltarea orasului si cresterea populatiei, perioada de varf din punctul de vedere al capacitatii de transport, fiind in anii 1975-1980, cand parcul circulant era de 2.650 vehicule (645 tramvaie, 438 troleibuze si 1.573 autobuze) realizandu-se peste 4 milioane calatorii pe zi, pe o arie de 605 km2, cu un personal de cca. 30.000 oameni.

Masurile restrictive impuse dupa anul 1981, prin scaderea sistematica a cotelor de carburanti si energie electrica, lipsa pieselor de schimb, limitarea fondurilor financiare, inclusiv a celor pentru dotare, coroborate cu inchiderea pentru transportul in comun a unor artere de circulatie, au condus la un declin grav al acestei activitati.

Ignorandu-se faptul ca in toate capitalele si marile orase din lume transportul public este considerat si organizat ca un serviciu puternic cu influente social-economice, guvernat de legi, norme si normative, total deosebite de transportul in comun din alte orase, subventionat din bugetul municipalitatilor sau al statului, reducerea mijloacelor financiare a atins apogeul in anii 1988-1989, cand au fost suprimate complet subventiile, cu efecte dezastruoase nu numai asupra starii tehnice si estetice a parcului de vehicule si infrastructurii dar si asupra personalului.Aparitia si dezvoltarea metroului in anii 1980 prin care s-a dorit sa se dezvolte preponderent transportul public, nu a reusit sa preia la finele anului 1989 decat 18% din cerere, respectiv maxim 750.000 calatorii intr-o zi de varf, fata de 3.200.000 calatorii/zi.

In ansamblu, mai ales dupa 1980, dezvoltarea capitalei si cresterea populatiei nu au fost corelate cu necesitatea de acoperire a cererii de transport prin unitatile specializate (I.T.B. - R.A.T.B. actual si metrou).

Pe o arie de servire de 710 km2, cu o cerere evaluata la circa 3,2 milioane calatorii/zi, transportul in comun de suprafata functiona in 1989 pe 127 trasee si acoperea cererea de transport in comun ,in proportie de 72%, cu un grad mediu de aglomerare la orele de varf de 12,4 calatori/m2. Uzura medie a parcului era de 63%; 60% din tramvaie erau defecte si cu agregatele de rulare descompletate, 77% din troleibuze si 17,2% din autobuze aveau durata de exploatare depasit cu peste 2 ani.

Personalul era insuficient, urmare concedierii din luna august 1989 a unui numar de 3.404 lucratori (cu precadere din sectorul intretinere-reparatii) si se inregistra un deficit financiar din anii 1988-1989 de peste 435 milioane lei, intreprinderea fiind in incapacitate de plata.

Principalele obiective ale regiei, inca de la inceputul anului 1990, au fost cele referitoare la ameliorarea calitatii serviciilor de transport prin refacerea unor relatii traditionale (ca urmare a deschiderii pentru circulatie a tuturor arterelor), reorganizarea si dezvoltarea esalonata a retelei de transport de suprafata si cresterea capacitatii oferite.

Capacitatea de transport a fost sporita indeosebi pe seama autobuzelor la care investitia este cea mai ieftina si cu efecte imediate (mijloace de transport flexibile in exploatare, nu necesita instalatii fixe pe strada, sunt moderat poluante si au o durata de viata de 10-12 ani), in perioada care a trecut si nici in perspectiva imediata neputand fi sporit parcul de tramvaie prin noi constructii sau achizitii, iar troleibuzele noi intrate in dotare, putine ca numar, au inlocuit doar partial pe cele care nu mai puteau fi efectiv utilizate.

Prin aceste masuri transportul in comun de suprafata a inregistrat un usor progres.

In perioada 1992-2005 se continua procesul de modernizare si dezvoltare a transportului in comun, principala preocupare a R.A.T.B. fiind imbunatatirea si diversificarea calitatii serviciilor oferite:

-imbunatatirea legaturilor cu centrul orasului;

-crearea unor linii rapide;

-imbunatatirea legaturilor cu statiile de metrou, cale ferata, aeroporturi si autogari.

1.3. Prezentarea activitatii R.A.T.B.

si rolul sau in cadrul economiei Municipiului Bucuresti

Activitatea de transport urban de persoane se inscrie in contextul dezvoltarii intregii economii nationale, asigurand prin aportul sau satisfacerea cererii de transport ritmic, in deplina siguranta si cu un grad corespunzator de confort.

Pentru asigurarea prestatiilor catre publicul calator, unitatile de transport sunt dotate cu vehicule moderne si baze de intretinere si reparatii, iar intreaga activitate de organizare si control se realizeaza prin intermediul tehnicilor moderne de lucru, care alaturi de factorul om contribuie la imbunatatirea calitatii transportului de persoane.

Ridicarea pe o treapta superioara a organizarii si conducerii unitatilor de transport si sporirea eficientei intregii activitati in noul mecanism economico-financiar va trebui reflectata atat in imbunatatirea servirii publicului calator, rationalizarea consumului de combustibil, energie electrica si lubrifianti, cat si in reducerea cheltuielilor materiale.

Pentru asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea si optimizarea transportului se pune accent pe cresterea gradului de folosire a mijloacelor de transport, extinderea tehnologiilor moderne si dotarea transportului urban cu vehicule de mare capacitate.

La realizarea acestor obiective se cere asigurarea utilizarii rationale a mijloacelor de transport, solutionarea optima a problemelor ridicate de rationalizarea si programarea capacitatii de transport si cresterea eficientei economice a activitatii de transport. Pentru aceasta trebuie sa se cunoasca cererea de transport, sa se stabileasca itinerariile cele mai economice si sa se faca repartizarea mijloacelor de transport corespunzator fluxului de calatori, prin elaborarea de programe de circulatie care sa corespunda solicitarilor de pe traseu.

Procesul de productie in transporturi consta in deplasarea persoanelor de la un loc la altul, pe distante variabile, cu concursul mai multor mijloace de transport, in conditii de siguranta. In transporturi nu se creaza bunuri materiale, productia exprimandu-se in unitati abstracte.

Transportul reprezinta de fapt, prelungirea proceselor de productie in sfera circulatiei.Cheltuielile de munca sociala pentru efectuarea transportului, maresc valoarea produselor, atat prin transmiterea valorii mijloacelor folosite cat si prin valoarea nou creata de munca depusa de lucratorii din transporturi.

Transporturile fac parte integranta din economia tarii, desi au caracter de prestatie, contribuie la apropierea intre ele a zonelor economice, la armonizarea dezvoltarii tuturor ramurilor economiei nationale, la strangerea legaturilor dintre industrie si agricultura, dintre sat si oras.

Transportul de persoane este caracterizat de faptul ca trebuie sa se realizeze in momentul cererii si sa fie organizat in asa fel incat sa asigure preluarea sarcinii de transport in orice conditii, cu un grad corespunzator de confort si siguranta.

Transportul de persoane are la baza o serie de factori stimulatori, ca:

dezvoltarea economiei nationale;

cresterea venitului national;

dezvoltarea si diversificarea structurii profesionale;

cresterea fondului de timp liber al salariatilor;

distribuirea in spatiu a populatiei;

dezvoltarea zonelor urbane;

cresterea continua a colaborarii economice si politice cu diferite tari.

Subordonata Primariei Municipiului Bucuresti, ca unic concesionar al activitatii de transport in comun de suprafata, R.A.T.B. executa servicii de interes public avand ca principal obiectiv al activitatii transportul in comun de persoane cu tramvaie, troleibuze si autobuze pe intreg teritoriul capitalei si al comunelor subordonate.

Regia are personalitate juridica si functioneaza pe baza de gestiune autonoma, economica si financiara.

R.A.T.B. executa de asemenea, o varietate de lucrari care includ, intre altele, activitati de constructii vagoane tramvai si utilaje speciale, lucrari de intretinere si constructii montaj pentru unitatile proprii (depouri, autobaze, linii de tramvaie, retele de contact, substatii electrice, cladiri), reparatii pentru vehicule, agregate, piese de schimb.

Importanta sociala si economica a transportului public urban, cu implicatii majore in desfasurarea normala a vietii capitalei, caracterizeaza aceasta activitate ca fiind de interes national, decurgand in principal din gradul ridicat de mobilitate al populatiei, din caracterul permanent al deplasarilor pentru necesitati social-culturale, gospodaresti, de odihna si agrement, din gradul redus de motorizare al populatiei Bucurestiului in comparatie cu alte metropole europene.

R.A.T.B. este membru fondator al Uniunii Romane de Transport Public - U.R.T.P. - asociatie nelucrativa ce se manifesta prin intruniri, simpozioane si conferinte ale celor interesati pentru transportul public.

U.R.T.P., la randul ei, este asociata Uniunii Internationale de Transport Public, cu sediul la Bruxelles.

R.A.T.B. in intreaga sa activitate a functionat cu subventii de la bugetul statului incepand cu anul 1969. Subventiile sunt acordate in scopul stabilirii echilibrului intre venituri si cheltuieli, fiind cunoscut faptul ca R.A.T.B. isi desfasoara activitatea in conditiile lipsei de rentabilitate datorate transportului in comun efectuat cu tramvaie, troleibuze, autobuze, ale caror tarife nu au fost si nu sunt corelate strict cu costurile de productie trebuind sa se asigure o protectie sociala corespunzatoare.

Pentru a mentine nivelul procentual al diferentei de tarif ce reprezinta protectia sociala acordata populatiei capitalei ce foloseste mijloacele de transport in comun (75%-80%), a fost necesara actualizarea periodica a tarifelor de calatorie si a normelor metodologice de acordare a subventiilor care sa acopere unele influente aparute in costuri.

Din punct de vedere organizatoric fiecare mijloc de transport in comun reprezinta o unitate independenta al carui program de exploatare, supraveghere si dirijare necesita o complexa activitate de specialitate.

R.A.T.B. trebuie sa asigure transportul de calatori pe un teritoriu de 700 km2 servind o populatie activa de peste 1,3 milioane persoane, asigurand efectuarea in zi de lucru a peste 3 milioane de calatorii.

Transportul in comun prezinta o importanta deosebita pentru economia Municipiului Bucuresti, avand functia economica de deplasare a calatorilor, de legare a tuturor activitatilor ce se desfasoara pe plan local pentru un transport rapid, confortabil si cat mai ieftin in deplina siguranta.

Dezvoltarea continua economico-sociala a Municipiului Bucuresti in toate ramurile de activitate cat si necesitatile populatiei determina cresterea permanenta a cererii in transportul urban, fapt ce impune dezvoltarea si adaptarea corespunzatoare a sistemului de transport in comun.

Reteua de transport in comun cuprinde 40 de linii de tramvaie, 21 linii de troleibuze, 113 de linii de autobuze (174 linii in total); zilnic se parcurg cu vehiculele R.A.T.B. cca. 1 milion km.

Prin natura dotarii, prin numarul mare de lucrari si densitatea meseriilor pe care trebuie sa le practice, complexitatea lucrarilor ce trebuie executate si mai ales prin necesitatea existentei unei discipline riguroase in exercitarea de catre personalul de bord (cei 5.000 oameni), caracterul activitatii R.A.T.B. se aseamana cu cel al transportului in general, dar activitatea in comun se impune ca o activitate de sine statatoare guvernata de legi proprii.

Desi actuala retea stabileste multiple relatii de transport, acestea nu sunt intotdeauna cele mai eficiente datorita diferitelor mutatii produse atat din punct de vedere urbanistic, demografic cat si economico-financiar dezavantajand in egala masura pe calatori si pe R.A.T.B.

Desi, parcul circulant, asigurat de R.A.T.B. se cifreaza la 12.975 miliarde locuri km/an si o capacitate instantanee de peste 225.994 mii locuri in mijloace (capacitate scaune sau in picioare), faptul ca pe unele directii exista fluxuri care depasesc posibilitatile de preluare ale oricarui mijloc de transport de suprafata care nu are asigurata o cale de rulare proprie, implicit conduce la o supraaglomerare a vehiculelor si la imposibilitatea oferirii unui transport de cea mai buna calitate.

Trebuie retinut ca scopul permanent al R.A.T.B. este preluarea calatorilor in cele mai bune conditii si in volum cat mai mare, taxarea acestora, reducerea evenimentelor si costurilor.

1.4. Organigrama R.A.T.B.

R.A.T.B. are in cadrul sau 3 exploatari: doua de transport si una de intretinere a instalatiilor energetice, cai de rulare, o uzina de reparatii si confectii mijloace de transport, o unitate de prestari servicii catre populatie avand ca activitate de baza reparatia autoturismelor proprietate personala, o retea de dirijare, depanare si dispecerizare trafic, o sectie de proiectare-cercetare si un centru de calcul electronic.

In cadrul regiei functioneaza o scoala profesionala, un centru de calificare si perfectionare, cantina, spital, etc.

Data fiind complexitatea activitatii, dispersia mare in teritoriu a unitatilor de baza, crearea posibilitatilor de conducere si coordonare unitara a activitatii de exploatare si intretinere-reparatii, s-au prevazut in structura organizatorica urmatoarele:

infiintarea la nivelul regiei si a exploatarilor de transport a unei directii de exploatare care a creat conditii de conducere si dirijare unitara a activitatii de exploatare - miscare si intretinere - reparatii din depouri si autobaze, activitate care este coordonata de un director tehnic de exploatare la nivelul regiei, avand corespondent in conducerea celor doua exploatari;

infiintarea la nivelul regiei a unei directii tehnice condusa de un director tehnic de productie care are posibilitatea rezolvarii problemelor tehnice curente si de perspectiva precum si adaptarea conceptiei de conducere tehnica la modernizarea transportului in comun.

In acest scop s-au creat, la nivelul R.A.T.B. si exploatarii, servicii si birouri tehnice, separandu-se aceasta activitate de cea mecano-energetica ce ramane conturata distinct:

- pentru organizarea, desfasurarea si coordonarea activitatii sociale si administrative s-a infiintat o directie de resurse umane si administrative in scopul asigurarii protectiei sociale a salariatilor regiei;

- avand in vedere necesitatea perfectionarii continue a organizarii muncii precum si aplicarea in contextul legii a noului sistem de salarizare, s-a creat in structura de la nivelul regiei si exploatarilor, servicii respectiv birouri de organizare - normare, activitatea de dezvoltare economica ramanand distincta;

- depourile si autobazele sunt operante si dezvoltate in mici, mijlocii si mari dupa criteriul unic, 'numar de vehicule etalon in circulatie', pe baza caruia se determina numarul total de salariati, aplicandu-se norme si normative de personal specifice.

Asigurarea coordonarii si conducerii autobazelor si depourillor se realizeaza prin sefii de sectii in 2 schimburi si sefii de ateliere pentru activitatea de exploatare si intretinere reparatii;

-in scopul asigurarii securitatii si intretinerii patrimoniului a fost prevazuta in structura, in subordinea directorului administrativ, o unitate specializata de paza, organizata ca detasament cu grupe in subordine.

Sub aspect structural, R.A.T.B. are in componenta sa sediul central, unitati si sectii:

1.Directia Generala D.G.;

2.Exploatare Transport Electric E.T.E.;

3.Exploatare Transport Autobuze E.T.A.;

4.Exploatare Intretinere Reparatii Parc Operativ-Titulescu S.E.I.R.P.O.-Titulescu;

5.Exploatare de instalatii energetice,linii,cale si cladiri E.I.E.L.C.C.;

6.Uzina de reparatii U.R.;

7.Sectia de dirijare,dispecerizare si control trafic S.D.D.C.;

8.Centrul de Sanatate:Spital si Policlinica C.S.;

9.Cantina.

10.Asociatia Sportiva A.S..

- 1.DIRECTIA GENERALA, are in componenta urmatoarele servicii:

SERVICIUL INVESTITII

Organizeaza, indruma, coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de productie - prestatii, productie industriala, investitii, prestari in constructii si neindustriale.

Asigura fundamentarea temeinica a propunerilor pentru programul economic la toti indicatorii din R.A.T.B. si indeplineste sarcinile trasate de conducerea regiei, in domeniul dezvoltarii.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

SERVICIUL ORGANIZARE - NORMARE

Asigura indeplinirea sarcinilor in domeniul organizarii conducerii, organizarii muncii si normarii muncii.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

SERVICIUL CONTROL FINANCIAR INTERN

Asigura controlul asupra integritatii patrimoniului regiei, folosirea resurselor materiale si financiare ale acesteia in toate unitatile si subunitatile R.A.T.B.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

SERVICIUL CONTENCIOS - SECRETARIAT

Asigura apararea intereselor R.A.T.B. in fata instantelor judecatoresti de toate gradele, rezolva probleme de secretariat si evidenta a scrisorilor si audientelor.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

BIROUL PROTECTIA MUNCII

Asigura luarea tuturor masurilor in domeniul protectiei muncii.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

SERVICIUL DE VERIFICARE A CALITATII SI LABORATOARE

In laboratoarele sale se efectueaza analize calitative asupra materialelor, instalatiilor electrice, energetice, combustibili, lubrifianti, precum si determinari ale nivelului de contaminare a apei, aerului si solului, generate de activitatea R.A.T.B., urmate de masuri de preintampinare a depasirii limitelor normale de poluare.

Este subordonat directorului tehnic.

SERVICIUL EXPLOATARE- MISCARE

Este compartimentul de specialitate al Directiei Generale a R.A.T.B., in domeniul organizarii retelei de transport in comun de suprafata, programarii in circulatie a vehiculelor pe trasee, analize tehnice a exploatarii, precum si indrumarii si controlului in activitatea de circulatie si miscare in depouri, autobaze, trasee, capete de linii, birourile de exploatare din E.T.A.., E.T.E. si S.D.D.C.

Activitatea serviciului cuprinde latura cu caracter organizatoric, de programare si analiza a functionarii retelei de transport, din domeniul exploatarii comerciale.

Este subordonata directorului tehnic de exploatare.

SERVICIUL APROVIZIONARE - DEPOZITE

Asigura indeplinirea sarcinilor ce revin R.A.T.B. cu privire la programarea si realizarea aprovizionarii cu materii, materiale, combustibil, carburanti, lubrifianti, piese de schimb, utilaje din tara si import precum si gestionarea bazei tehnico- materiale, iar in activitatea sa, raspunde de:

- mobilizarea si punerea in valoare cu maximum de eficienta a tuturor resurselor materiale din regie;

- asigurarea ritmica cu materii, materiale, piese de schimb, carburanti, lubrifianti, necesare tuturor unitatilor;

- preintampinarea formarii de stocuri supranormative, fara miscare si cu miscare lenta;

- intocmirea si aplicarea programelor de extindere a consumului de inlocuitori, utilizarea deseurilor si altor resurse secundare;

- respectarea disciplinei contractuale;

- corelarea necesarului si a stocurilor normative cu necesitatile productiei.

Este subordonat directorului comercial.

SERVICIUL TEHNIC

Asigura antrenarea potentialului tehnic al R.A.T.B. cu responsabilitati in promovarea progresului tehnic si in cresterea eficientei economice.

Este subordonat directorului tehnic.

SERVICIUL MECANO- ENERGETIC

Asigura indeplinirea sarcinilor trasate in domeniul organizarii, coordonarii, urmaririi activitatii in domeniul mecanicii, energeticii si al respectarii prevederilor pe linie se ISCIR.

Este subordonat directorului tehnic.

SECTIA PROIECTARE CERCETARE

In cadrul acesteia se elaboreaza proiecte si studii pentru modernizarea si dezvoltarea retelei de transport, caii de rulare, sistemului energetic, constructiilor si instalatiilor aferente aflate in dotarea R.A.T.B.

De asemenea, aici se proiecteaza material rulant, autovehicule speciale, utilaje speciale, constructii metalice, aparatura electronica de semaforizare, automatizare si control.

In activitatea sa, urmareste ridicarea nivelului tehnic al produselor, lucrarilor si serviciilor.

Are ca obiect strategic cresterea productivitatii, eficientei economice si imbunatatirii calitatii serviciilor in transportul urban.

Este subordonata directorului tehnic.

STUDIOUL VIDEO

Al treilea din tara in ce priveste dotarea cu aparatura de filmare si montaj electronic de inalta performanta - realizeaza filme ce prezinta in exterior activitatea R.A.T.B., spoturi publicitare pentru diverse firme, filme documentare si de scurtmetraj.

Este subordonat Serviciului de Marketing, Import - Export.

SERVICIUL COMERCIAL

Asigura indeplinirea sarcinilor ce revin regiei in realizarea veniturilor din activitatea de transport.

Organizeaza activitatea de desfacere a legitimatiilor de calatorie ( bilete si abonamente) prin reteaua proprie (centre de abonamente, tonete, punctele de la capetele de linie), prin unitatile comerciale, prestatoare de servicii din sistemul local comercial si prin unitati economice ale capitalei.

Organizeaza, de asemenea, controlul de bilete in vehiculele de transport in comun, urmareste incasarea amenzilor rezultate din activitatea de control bilete.

Organizeaza activitatea de control al gestiunilor.

Este subordonat directorului comercial.

SERVICIUL PERSONAL, INVATAMANT - SALARIZARE

Are ca principale atributii recrutarea si incadrarea, promovarea si salarizarea personalului.

In activitatea sa raspunde de:

- asigurarea necesarului de personal pe meserii, functii, si specialitati corespunzator procesului de productie, prestatii si investitii;

- prin compartimentele de personal din unitati ;

- de formarea, incadrarea si perfectionarea profesionala a muncitorilor;

-de aplicarea cu strictete a reglementarilor existente privind salarizarea muncii.

Este subordonat directorului de resurse umane si administrativ.

TIPOGRAFIE

Realizeaza tiparirea biletelor si abonamentelor de calatorie, formulare tipizate, prospecte color si alb negru, pliante si afise publicitare, alte lucrari tipografice.

Este subordonata Serviciului Comercial

SERVICIUL PATRIMONIU ADMINISTRATIV SOCIAL-PAZA

Asigura indeplinirea problematicii dispuse de conducere in domeniul sau de activitate.

Cuprinde:

- sectorul de Activitati Anexe care asigura administrarea, intretinerea si repararea fondului locativ al R.A.T.B., administrarea si functionarea cantinei.

Este subordonat directorului de resurse umane si administrativ.

SERVICIUL MARKETING, IMPORT EXPORT

Asigura indeplinirea sarcinilor R.A.T.B. cu privire la organizarea si realizarea cercetarii de piata privind prestatia de transport si serviciile anexe, precum si la organizarea si realizarea activitatii de publicitate si promovarea valorii de marca R.A.T.B..

Efectueaza studii complexe de cereri si oferte de piata, prelucrarea datelor facandu-se cu ajutorul unor calculatoare performante.Pe langa aceasta, prin serviciile aduse de compartimentul de reclame, pe mijloacele de transport, se aduc beneficii destul de mari.

In activitatea sa raspunde de:

punerea in opera a unei metodologii stiintifice de investigare din punct de vedere comercial al interfetei sistem de transport- beneficiar;

documentarea in acest domeniu;

fundamentarea unor seturi de programe de optimizare, de identificare a unor oportunitati de afaceri, cu prezentarea aparatului si profilului R.A.T.B.;

cultivarea valorii de marca a R.A.T.B. sub raportul traditiei, potentialului stabilitatii, deschiderii si transparentei.

Este subordonat directorului comercial.

Centrul de calcul-C.C.

Gestioneaza si asigura depanarea programelor( salarii,gestiune stocuri,etc.).

Analizeaza activitatile curente ale intreprinderii in vederea implementarii programelor informatice.

Asigura service pentru partea tehnica si de soft.

In cadrul activitatii C.C. intra si asigurarea asistentei hardware si software.

Este subordonat directorului general al R.A.T.B.

2.EXPLOATARE TRANSPORT ELECTRIC (E.T.E.)

Prin serviciile aduse de aceasta unitate se asigura transportul calatorilor cu ajutorul mijloacelor de transport actionate cu motor electric, respectiv tramvaie si troleibuze. Are in componenta sa 7 depouri pentru tramvaie, 3 depouri pentru troleibuze si un depou mixt, pentru tramvaie si troleibuze.

Capacitatea de parcare in depouri este de 560 vehicule pentru tramvaie si 400 pentru troleibuze, iar parcul programat este de 445 pentru tramvaie si 209 pentru troleibuze.

Capacitatea de intretinere a vehiculelor, exprimata in posturi de lucru la suta de vehicule, este de 14,3 pentru tramvaie si 23,1 pentru troleibuze.

Totalul liniilor de transport este de 45 pentru tramvaie si de 20 pentru troleibuze, iar lungimea retelei de transport este de 320 km cale simpla pentru tramvaie si 153 km cale simpla pentru troleibuze.

In 1994 au fost fabricate in uzina R.A.T.B. primele tramvaie dintr-o noua generatie de vagoane tip V 3A.

In 1995, se dau in folosinta primele autobuze SAURER transformate in troleibuze.

In 1997, se dau in folosinta primele troleibuze produse de firma 'Astra' - Arad in colaborare cu firma Ikarus din Ungaria.

Este subordonata directorului tehnic de exploatare.

3.EXPLOATARE TRANSPORT AUTOBUZE (E.T.A.)

Are ca obiect de activitate transportul in comun de persoane, cu ajutorul autobuzelor .

In componenta sa intra 8 autobaze.

Capacitatea de parcare este de 1185 autobuze, iar parcul programat este de 848 de autobuze.

Capacitatea de intretinere a autobuzelor este de 18,22 posturi de lucru la 100 vehicule.

Totalul liniilor de autobuze este de 110, iar lungimea retelei de transport este de 730 km cale simpla.In 1994, primele autobuze moderne DAF intra in dotarea R.A.T.B..

Este subordonata directorului tehnic de exploatare.

4.EXPLOATARE INTRETINERE REPARATII PARC OPERATIV TITULESCU

Pe langa serviciile de transport public, R.A.T.B. ofera si servicii complete de intretinere si reparatie pentru autoturisme particulare prin intermediul a 8 ateliere ale retelei de servicii CICLOP.

Se asigura reparatii motor, instalatii electrice, tinichigerie, vopsitorie, in garantie si postgarantie, pentru toate tipurile de autoturisme, inclusiv cele de fabricatie occidentala.

De asemenea, se comercializeaza accesorii auto si piese de schimb originale.

8 parking-uri isi ofera serviciile pe baza de tarif orar sau abonament lunar.

Este subordonata directorului comercial.

5.EXPLOATAREA DE INSTALATII ENERGETICE, LINII, CALE SI CLADIRI (E.I.E.L.C.C.)

Are ca obiect de activitate intretinerea, exploatarea, reparatiile si administrarea instalatiilor, cladirilor si mijloacelor fixe din R.A.T.B.

Lucratorii Sectiei Linii au in intretinere si reparare 180 km cale dubla de rulare si peste 1100 piese de cale, (macazuri, incrucisari, etc.), acestea din urma confectionandu-se intr-un atelier specializat din cadrul sectiei.

Sectia de intretinere, reparare si exploatare a sistemului electroenergetic - RES- raspunde de buna functionare a celor 30 de statii electrice de redresare, de intreaga retea de cabluri subterane si de reteaua de contact a tramvaielor si troleibuzelor.

Sectia de Constructii - montaj - SCM - realizeaza reparatiile capitale si modernizarea, prin noi investitii, a caii de rulare si a sistemului electroenergetic. Cu personalul sectiei se executa lucrari de intretinere a cladirilor, a instalatiilor aferente si a mobilierului stradal al R.A.T.B.

Sectia de Transport intern si utilaj, executa prestatii cu vehicule, autospeciale si utilaje. Intregul parc disponibil este de 275 vehicule si 145 utilaje. Acopera necesitatea de transport a R.A.T.B. pentru aprovizionare cu materiale, piese, carburanti, lubrifianti,etc.

Este subordonata directorului tehnic de exploatare.

6.UZINA DE REPARATII (U.R.)

Este o unitate de mare capacitate, dotata cu utilaje complexe si personal specializat, unde se fabrica material rulant, vagoane de tramvai simplu si dublu atriculate ( V2A si V3A), utilaje si vehicule speciale, piese pentru retelele de contact, confectii, reparatii de subansamble etc.

De asemenea, aici se executa reparatiile curente si capitale pentru troleibuze, autobuze si tramvaie, existand si linii specializate pentru reparatii motoare auto si electrice, cutii de viteze, diferentiale, etc.

Tot aici, cu mijloacele tehnice din dotare se pot confectiona si reconditiona unele piese de schimb pentru mijloacele de transport in comun.

Este subordonata directorului tehnic.

7.SECTIA DE DIRIJARE, DISPECERIZARE SI CONTROL TRAFIC (S.D.D.C )

Unitatea coordoneaza, supravegheaza si dirijeaza activitatea de transport calatori.

Asigura asistenta tehnica pe trasee, la capete de linii si remediaza defectiuni ale vehiculelor aparute in timpul exploatarii acestora.

Are responsabilitati si atributii in urmatoarele domenii:

-dispecerizarea si dirijarea circulatiei;

-depanarea parcului de vehicule;

-asistenta tehnica, revizii si curatenie la capete de linii;

-cercetarea evenimentelor de circulatie si a abaterilor personalului propriu;

-financiar - contabilitate.

Este subordonata directorului tehnic de exploatare

8.CENTRUL DE SANATATE R.A.T.B.( C.S.)

Are in componenta 9 cabinete de specialitate, un compartiment de investigatii functionale, servicii de recuperare, de terapie intensiva, farmacie, laborator de analize, etc. precum si 13 dispensare de intreprindere.

In cadrul Policlinicii functioneaza laboratorul psihologic (infiintat in 1924) un adevarat nucleu specializat pentru selectia si controlul conducatorilor de vehicule, a personalului care lucreaza direct cu publicul, precum si a angajatilor care prin natura muncii desfasurate au responsabilitati crescute.

Sunt subordonate directorului de resurse umane si administrativ.

9.ASOCIATIA SPORTIVA.

Asigura organizarea si dezvoltarea activitatii sportive pentru salariatii R.A.T.B. precum si a activitatii sportive de performanta prin clubul sportiv R.A.T.B. contribuind la ridicarea nivelului de cultura si intarire a sanatatii salariatilor si la insusirea si perfectionarea maiestriei sportive a componentilor loturilor de performanta.

Asociatia sportiva cuprinde mai multe ramuri de sport, dintre care sahul, alpinismul, voleiul si handbalul au inregistrat performante deosebite la nivel national si international.

Este subordonat directorului de resurse umane si administrativ.

R.A.T.B. dispune de o cantina proprie si 17 bufete la care pot servi masa salariatii.

1.5. ORGANIZAREA SISTEMULUI FINANCIAR - CONTABIL

Directia financiar - contabilitate este condusa de un director si are in structura 3 servicii:

- Serviciul Buget, Analize Economice, Preturi si Tarife;

- Serviciul Ordonantare, State - Salarii;

- Serviciul Contabilitate.

Serviciul Buget Analize Economice, Preturi si Tarife asigura indeplinirea sarcinilor trasate de conducerea regiei in domeniul financiar, credite, preturi, tarife, analize economico - financiare.

In activitatea sa, efectueaza analize economico - financiare si raspunde de punerea in valoare cu maximum de eficienta a tuturor resurselor materiale si banesti din regie.

Serviciul Buget, Analize Economice, Preturi si Tarife este subordonat directorului financiar - contabil al R.A.T.B. si este condus de un sef de serviciu. Are in structura sa organizatorica 3 birouri:

- Biroul Buget si Analize economico - financiare;

- Biroul Costuri;

- Biroul Preturi si Tarife.

Biroul Buget si Analize economico - financiare are urmatoarele atributii:

- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al regiei, pe baza analizelor si studiilor proprii, precum si a orientarilor, primite de la conducerea regiei, iar dupa aprobare, urmareste indeplinirea lor, adapteaza in cursul executiei, bugetele de venituri si cheltuieli, ca urmare a modificarii indicatorilor economici;

- stabileste pentru toate unitatile R.A.T.B. cu aprobarea conducerii regiei, termene intermediare de raportare a datelor pentru intocmirea situatiilor principalilor indicatori economici si financiari, astfel incat sa fie respectate termenele finale de intocmire si prezentare a acestora si a bilanturilor contabile;

- intocmeste bilantul contabil si situatia realizarii principalilor indicatori economico - financiari ai regiei;

- urmareste incadrarea unitatilor in fondurile repartizate, analizeaza cauzele care au condus la depasirea acestora si ia masuri care sa asigure in cel mai scurt timp incadrarea in aceste fonduri;

- stabileste normativul mijloacelor circulante si propune masuri pentru accelerarea vitezei de rotatie a acestora, efectueaza recalculari periodice ale normativului de mijloace circulante;

- asigura fondurile necesare unitatilor pentru finantarea investitiilor si a cercetarii stiintifice si urmareste cresterea resurselor proprii de finantare;

- intocmeste proiectul planului de finantare - cercetare a investitiilor;

- organizeaza evidenta si calculul TVA si a impozitului pe profit conform legii;

- asigura efectuarea in termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite bugetului de stat, sau organului ierarhic superior, dupa caz;

- elaboreaza propunerile pentru proiectele planurilor de credite si casa;

- intocmeste documentatii pentru nevoi suplimentare de credite;

- efectueaza studii si analize cu privire la eficienta fondurilor circulante, evolutia acumularilor banesti, a structurii cheltuielilor materiale, a stocului de valori materiale si a altor indicatori financiari;

- exercita, in limita atributiilor acordate de conducerea regiei, controlul financiar preventiv.

Biroul Costuri ,indeplineste urmatoarele atributii:

- elaboreaza propuneri de plan anual si de perspectiva in domeniul costurilor, analizand critic propunerile primite de la unitati;

- asigura defalcarea planului anual al costurilor pe trimestre si pe unitati, pe elemente primare si articole de calculatie;

- asigura indeplinirea prevederilor din programele speciale pentru reducerea continua a costurilor si cresterea rentabilitatii produselor, urmarind realizarea intocmai a acestora;

- aproba planul cheltuielilor indirecte pe unitati si trimestre;

- aproba planul cheltuielilor administrativ - gospodaresti pe unitati si servicii, urmareste incadrarea in cifrele aprobate;

- urmareste incadrarea unitatilor in costurile planificate si realizarea de economii, analizeaza eventualele depasiri pe elemente si cauze, facand propuneri concrete conducerii regiei;

- executa analiza costurilor si reducerilor in vederea incadrarii in indicatorii economico - financiari ai regiei;

- asigura cunoasterea permanenta a situatiei financiare a regiei, informeaza conducerea asupra realizarii bugetului de venituri si cheltuieli si a fondurilor constituite;

- face propuneri pentru planul de incasari in numerar de la populatie, urmareste realizarea lui;

- stabileste impozite pentru cladirile si terenurile regiei, intocmeste declaratii de impunere si formele de plata pe baza documentatiilor primite de la 'Biroul Inventare'.

Biroul Preturi si Tarife ,are drept atributii:

- primeste de la unitatile R.A.T.B. propuneri de preturi si tarife la produsele si serviciile din competenta regiei, le analizeaza, avizeaza si supune spre aprobare Consiliului de Administratie;

- intocmeste documentatiile pentru aprobarea tarifelor la transportul in comun, asigura cunoasterea si respectarea metodologiei de calcul al preturilor;

- prezinta si sustine la forurile competente propunerile de preturi si tarife ce depasesc competenta regiei;

- exercita controale prin sondaj in unitatile R.A.T.B. asupra datelor raportate si utilizarii eficiente a fondurilor alocate;

- urmareste sistematic nivelul costurilor si cauzele abaterilor, asigura eliminarea pierderilor si cresterea rentabilitatii regiei.

Serviciul Ordonantare, State - Salarii, este subordonat directorului financiar - contabil al R.A.T.B. si este condus de un sef de serviciu. Are in structura sa organizatorica 2 birouri:

- Biroul Ordonantare si casierie centrala;

- Biroul State si salarii;

Biroul Ordonantare si casierie centrala are urmatoarele atributii:

- intocmeste si urmareste planul de deplasari in tara si in strainatate (decontari), intocmeste deconturile de deplasare;

- intocmeste dispozitiile de plata si incasare prin banca, asigura depunerea lor la banca si tine evidenta onorarii lor;

- organizeaza evidenta si urmareste incasarile si platile ce se executa prin contul deschis la BRCE;

- urmareste rambursarea la scadenta a creditelor externe contractate;

- intocmeste contracte de inchiriere pentru utilizarea spatiilor si terenurilor disponibile si urmareste incasarea veniturilor din aceste contracte;

- intocmeste dispozitii de plata pentru toate popririle efectuate de regie;

- efectueaza toate platile si incasarile in numerar ale regiei;

- intocmeste si evidentiaza actele de casa;

- intocmeste si urmareste decadal, graficul de plati si incasari;

- intocmeste centralizatorul platilor efectuate din fondul de salarii pe ramuri de activitate, personal si retinerile pe destinatie.

Biroul State si Salarii ,rezolva urmatoarele atributii:

- asigura si raspunde de efectuarea la timp si corecta a calculului privind drepturile salariale ale personalului din organizatia centrala;

- intocmeste dosarele de alocatie si urmareste aprobarea lor la comisia sociala si plata catre beneficiarii de alocatie;

- intocmeste adeverintele cu castigurile realizate de personalul muncitor in vederea intocmirii dosarelor de pensionare;

- stabileste si urmareste toate retinerile din retributiile pe stat ale personalului angajat;

- programeaza si asigura executarea platilor privind indemnizatiile, ajutoarele, concediile, etc.

- emite la cererea salariatilor adeverinte, dovezi si alte acte privind veniturile si retinerile facute de regie.

Serviciul Contabilitate asigura cunoasterea permanenta a modului in care se realizeaza indicatorii valorici prevazuti in bugetul de venituri si cheltuieli si se gospodaresc fondurile materiale si banesti puse la dispozitia unitatilor in scopul cresterii eficientei economice in toate sectoarele. Contribuie prin metodele sale specifice la apararea avutului obstesc.

Serviciul Contabilitate este subordonat directorului financiar - contabil al regiei. Este condus de un sef de serviciu si are in structura 4 birouri, astfel:

- Biroul Contabilitatii Generale;

- Biroul Contabilitatii Mijloacelor Fixe, debitori si creditori;

- Biroul Contabilitatii Materialelor;

- Biroul Urmarirea Debitelor.

Serviciul Contabilitate adopta la specificul ramurilor si subramurilor normele metodologice privind contabilitatea unitatilor cu gestiune economica proprie, a regulilor de baza cu privire la evidenta si calcularea costurilor, precum si indrumarea compartimentelor de contabilitate din unitatile si controlul modului in care se aplica dispozitiile legale cu privire la contabilitate.

In exercitarea acestor atributii, Serviciul Contabilitate indeplineste urmatoarele atributii:

- stabileste planul de conturi ce urmeaza a fi aplicat de unitatile cu gestiune economica proprie subordonate in functie de ramura economica din care fac parte;

- elaboreaza metodologii cu privire la organizarea contabilitatii analitice in cadrul unitatilor in subordine;

- emite indicatii, adaptate la specific, pentru contabilitatea mijloacelor fixe, valorilor materiale, salariilor, costurilor, mijloacelor banesti si imprumuturilor bancare, investitiilor, decontarilor intre unitatile regiei, debitorilor, creditorilor, precum si a rezultatelor financiare;

- stabileste perioadele de inventariere in cursul anului si elaboreaza norme adaptate la specific, cu privire la inventarierea patrimoniului la unitatile economice subordonate, cu respectarea dispozitiilor legale;

- dispune aplicarea de catre unitatile economice a uneia din formele de inregistrare contabila elaborata de Ministerul Finantelor;

- stabileste termenele pentru intocmirea balantei de verificare astfel incat sa fie respectate termenele finale de depunere a informarilor lunare si trimestriale, a bilanturilor contabile, a contului de profit si pierdere si anexelor la bilant;

- elaboreaza norme, adaptate la specific, privind evidenta si calcularea costurilor, cu respectarea regulilor de baza;

- stabileste competentele in materie de contabilitate pentru unitatile economice subordonate, cu respectarea normelor legale privind contabilitatea;

- indruma si controleaza modul de aplicare de catre unitatile economice in subordine a dispozitiilor legale privind contabilitatea;

- asigura organizarea si functionarea separata a contabilitatii si intocmirea balantelor pentru cantina, scoala profesionala, atelierul scoala si activitatile anexe, asigura organizarea si functionarea evidentei si raportarea executarii veniturilor si cheltuielilor pentru acestea;

- coordoneaza, indruma si controleaza activitatea contabila a unitatilor economice subordonate, asigura tinerea contabilitatii atat pentru activitatea de coordonare cat si pentru activitatea economica proprie;

- participa la organizarea sistemului informational urmarind folosirea cat mai eficienta a datelor contabilitatii;

- asigura pastrarea documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor contabile si se preocupa de aplicarea programelor de prelucrare automata a datelor din domeniul contabil.

Biroul Contabilitatii Generale ,are urmatoarele atributii:

- tine evidenta cheltuielilor pentru activitatea proprie a Directiei Generale a R.A.T.B., stabileste costurile efective si le repartizeaza pe sortimente potrivit cerintelor de repartizare aprobate;

- pe baza situatiilor de post- calcul primite de la unitati determina lunar, trimestrial, semestrial si anual costurile pe categorii de transport in comun (tramvaie, troleibuze si autobuze);

- anual determina coeficientul de regie al organizatiei centrale si cota de transport de aprovizionare;

- tine evidenta stocurilor de materiale si a miscarii acestora pentru magaziile sectiilor si serviciilor care apartin de Directia R.A.T.B.;

- intocmeste lunar situatia stocurilor de materiale, obiecte de inventar si uzura aferenta materialelor si obiectelor de inventar in curs de aprovizionare, materialelor si obiectelor de inventar date tertilor spre prelucrare si ambalajelor;

- determina coeficientul mediu de uzura, iar pe baza soldului lunar al obiectelor de inventar stabileste uzura care se include in costul de productie;

- determina lunar coeficientul de repartizare a cheltuielilor de transport aprovizionare si pe baza consumurilor, stabileste cheltuielile de transport - aprovizionare pe unitati;

- tine evidenta cheltuielilor care privesc perioadele viitoare si lunar le repartizeaza asupra costurilor de productie;

- asigura gestionarea, folosirea si evidenta formularelor cu regim special folosite in cadrul Serviciului Contabilitate;

- tine urmatoarele evidente:

* mijloacelor banesti existente in casieria Directiei Generale R.A.T.B., precum si a micsorarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar;

* decontarile cu bugetul statului privind TVA, impozitul pe salariu, impozitul pe cladiri, sumele incasate de la debitori reactivati, diferentele de pret;

* contributia regiei la formarea fondurilor pentru asigurari sociale si a decontarilor privind contributia personalului pentru pensia suplimentara si urmareste virarea lunara in contul de la banca al bugetului asigurarilor sociale;

* contributia regiei si a salariatilor la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj si urmareste virarea lunara la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

* decontarile catre Directia Generala R.A.T.B. si unitatile cu contabilitate proprie pentru operatiile reciproce (materiale, lucrari executate, plati si incasari prin banca si casa);

* dosarele pentru recuperarea despagubirilor platite de ADAS;

* decontarile cu clienti pentru vanzarile de tichete si abonamente, materiale, ambalaje si prestari servicii;

* uzura mijloacelor fixe supuse amortizarii potrivit legii;

* incasarile privind activitatea de baza aferenta transporturilor efectuate, lucrarilor executate si serviciilor prestate si a platilor prin contul curent;

* decontarile cu personalul pentru drepturile de salarii cuvenite din sectiile si serviciile care apartin de Directia R.A.T.B.;

* decontarile privind amortizarea mijloacelor fixe;

* decontarile intre R.A.T.B. si Primarie, privind diferentele de tarif pentru transportul in comun;

* decontarile intre subunitatile fara personalitate juridica care au contabilitate proprie;

* valorile materiale si banesti scazute din conturile de gestiune ca urmare a lipsurilor si degradarilor precum si a sumelor platite ca amenzi, locatii, etc. pentru care in momentul constatarii nu pot fi luate masuri de urmarire;

* creditori pentru sumele retinute din retributia personalului in favoarea altor unitati;

* incasarile din vanzari bilete si abonamente, suprataxa si pe baza metodologiei existente, stabileste incasarea pe sortimente;

* veniturile de realizat;

* sursele proprii de acoperire a mijloacelor fixe;

* sursele proprii de acoperire a mijloacelor circulante;

* sumele incluse in costurile de productie, pentru cheltuieli a caror plata se efectueaza in perioadele viitoare;

* creditele pentru mijloacele circulante;

* fondul pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si introducerea progresului tehnic;

* finantarile primite de la bugetul statului pentru alocatii pentru copii;

* carnetele de cecuri cu limita de suma;

* timbrele postale si biletele de tratament;

* decontarile cu furnizorii pentru lucrari executate si servicii prestate;

* cheltuieli pentru actiuni sociale pe feluri de cheltuieli, in cadrul conturilor analitice;

* veniturile incasate din activitatea de transport, activitatea de productie industriala si activitatea de constructii - montaj;

* veniturile incasate din vanzarile de materiale, veniturile din chirii, locuinte si camine, vanzari de materiale refolosibile, veniturile din scoala profesionala, venituri din activitatea SPC si Centrul de Calcul;

* fondul pentru cointeresarea prin premiere a personalului;

* rezultatele financiare, a cheltuielilor care potrivit legii se suporta din rezultatele financiare, a beneficiilor si a pierderilor rezultate din activitatea de baza si auxiliara, lucrari si servicii, vanzare de materiale, amenzi si penalitati incasate, debitori insolvabili, etc.;

* repartizarea profitului;

- conduce contabilitatea pana la nivel de balanta de verificare pentru SPC si Centru de Calcul;

-tine contabilitatea investitiilor din fondul de investitii si a fondului pus la dispozitie de bugetul de stat, utilajelor si instalatiilor care necesita montaj, cheltuielile efectuate pentru construirea sau achizitionarea de mijloace fixe, evidenta obiectivelor de investitii terminate, evidenta avansurilor banesti acordate unitatilor de constructii, evidenta decontarilor cu furnizorii, evidenta constituirii si utilizarii fondului propriu de investitii, evidenta creditelor;

- intocmeste balanta de verificare pentru activitatea proprie si balanta de verificare a R.A.T.B. si sectorului de investitii;

- intocmeste extrasul de bilant privind activitatea sectorului de investitii;

Biroul Contabilitatii Mijloacelor Fixe, debitori si creditori indeplineste urmatoarele atributii:

- tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe ale regiei;

- tine evidenta uzurii mijloacelor fixe supuse amortizarii potrivit legii;

- intocmeste fisa de calcul a amortizarii pe R.A.T.B. pentru plata amortismentului;

- propune graficul de inventariere anuala a patrimoniului;

- stabileste rezultatele inventarierii patrimoniului R.A.T.B.;

- intocmeste planul anual de amortizare, stabileste norma unica pe R.A.T.B. si pe fiecare unitate cu balanta proprie de verificare;

- tine urmatoarele evidente:

* existenta si miscarea mijloacelor fixe ale serviciilor si sectiilor Directiei R.A.T.B;

* obiectele de inventar si a materialelor de protectie date in folosinta in sectiile si serviciile Directiei R.A.T.B.;

* debitori lichidati din R.A.T.B. si urmariti prin Biroul Urmarire debitori;

* debitori pentru avansuri spre decontare, pagube materiale, debitori din uniforme si echipament de lucru, din cadrul sectiilor si serviciilor Directiei R.A.T.B.;

* debitori scosi din activul regiei ca insolvabili sau disparuti;

* debitori urmariti de ADAS;

* creditori pentru sume retinute din salariile personalului pe baza de hotarari ale instantelor judecatoresti, in favoarea altor unitati, institutii sau persoane fizice, a retinerilor din salariul personalului pentru cumparari si lucrari cu plata in rate, chirii intreprindere, chirii camine, chirii CRAL;

* intocmeste situatia pagubelor pe R.A.T.B., anexa la bilant si raportul explicativ;

* emite decizii de imputare pentru recuperarea pagubelor materiale.

Biroul Contabilitatii Materialelor, indeplineste urmatoarele atributii:

- tine evidenta analitica a valorilor materiale existente in gestiunile Serviciului Aprovizionare si Depozite (conturile 301, 321, 381, 532) cu ajutorul imprimantelor de sold control, la care verifica lunar concordanta cu stocurile din fisele de magazie si cu fisele de cont analitic pe magazii;

- intocmeste documentele de corectare intre coduri pentru toate cazurile de neconcordanta a soldurilor contabile cu cele din fisele de magazie, deconturile si notele contabile aferente acestora;

- verifica legalitatea documentelor justificative privind intrarile si iesirile zilnice de valori materiale, in si din gestiune, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate;

- intocmeste pachetele de documente pe tipuri si gestiuni, pentru trimiterea la Centrul de Calcul electronic in vederea prelucrarii automate a datelor;

- verifica imprimantele de postcalcul pe tipuri de documente de intrare si iesire, intocmind recapitulatiile pe conturile analitice si sintetice la nivel de gestiune, centralizatoarele pe conturi analitice si genuri de operatii, deconturile si notele contabile aferente acestora;

- tine evidenta analitica a materialelor si semifabricatelor trimise spre prelucrare la terti ( cont 351, 352) si a materialelor trimise pentru executarea diverselor comenzi RATB la terti (cont 357), pe fise de cont analitic pentru valori materiale in care opereaza, atat plecarile, cat si sosirile pentru care intocmeste note contabile si fisa de cont pentru operatiuni diverse (conturi 351, 352, 357) stabilind lunar soldurile;

- anual, intocmeste corespondenta catre terti pentru confirmarea soldurilor conturilor 351, 352, 357;

- intocmeste lunar notele contabile privind trecerea BCF -urilor din contul 532 in contul 3012 la darea lor in folosinta si cele de revenire din contul 3012 in contul 532 dupa expirarea termenului de valabilitate, iar anual, nota contabila privind restituirea BCF -urilor neconsumate la PECO;

- intocmeste centralizatorul pe magazii si conturi analitice, decontul si nota contabila privind diferenta intre consumurile si restituirile UR in baza imprimantei primite;

- tine evidenta analitica a conturilor 8032 si 8033 operand in fisele de cont analitic pentru valorile materiale, intrarile si iesirile ce au avut loc in cursul lunii respective si in fisele de cont pentru operatiuni diverse, notele contabile privind aceste operatii;

- opereaza in fisele de cont pentru operatiuni diverse, pe magazii si conturi analitice de materiale, notele contabile privind intrarile si iesirile ce au avut loc in luna respectiva, stabilind soldurile si rulajele debitoare si creditoare la sfarsitul lunii pe care le confrunta cu cele din evidenta sintetica a Biroului Contabilitatii Generale;

- intocmeste notele de serviciu catre Biroul Ordonantare pentru achitarea, cu dispozitie de plata, a facturilor furnizorilor dupa ce le-a verificat din toate punctele de vedere, dupa ce le-a inscris in registrul de evidenta a facturilor cu D.P. si in condica de expeditie;

- tine evidenta analitica a furnizorilor - cont 401.10 - operand in fisele de receptie ramase neachitate la sfarsitul fiecarei luni si descompunerea valorii fiecarei facturi pe elementele componente (valoarea marfii la pret de facturare, valoarea cotelor de aprovizionare si a comisioanelor, valoarea diferentelor intre pretul de evidenta-din NIR- si cel de facturare, etc.) stabilind si soldul fiecarui furnizor in relatiile cu RATB la sfarsitul lunii;

- opereaza in fisa de cont analitic 401.10 notele contabile privind rulajul debitor si creditor al acestuia stabilind valoarea soldului la sfarsitul lunii;

- verifica zilnic platile facturilor achitate cu dispozitie de plata, dispozitie de incasare, cec sau numerar stabilind valoarea marfii la pret de evidenta, a cotelor si comisioanelor, a diferentelor intre pretul de evidenta si cel de facturare, a marfurilor nesosite, a celor ramase in custodie la furnizor, a sumelor facturate eronat si achitate furnizorilor care vor fi recuperate prin urmarire, precum si a celor cuprinse in alte decontari cu unitatile R.A.T.B.;

-intocmeste borderourile zilnice ale facturilor achitate cu dispozitie de plata sau incasare, cu cec sau in numerar, centralizatorul lunar al acestora si notele contabile privind diferentele intre valoarea facturilor si valoarea marfurilor aprovizionate(la pret de evidenta) pe destinatiile mai sus mentionate;

-intocmeste deconturile si nota contabila privind intrarile de valori materiale in magaziile R.A.T.B. pe baza imprimantelor si borderourilor prezentate de acestea la decontare si a centralizatorului pe unitati, intocmit ulterior;

- tine evidenta analitica a contului 461 pe furnizori, urmarind recuperarea sumelor prin intocmirea operativa a extraselor de cont si a adreselor de revenire la debitori, iar trimestrial intocmeste cele 3 anexe la bilant privind soldul acestui cont;

-tine evidenta analitica si sintetica a contului 409(marfuri achitate si nesosite) intervenind la birourile operative SAD pentru incarcarea cat mai rapida in magazie a acestor marfuri;

-verifica concordanta valorii marfurilor inscrise in imprimatele magaziilor R.A.T.B. cu cea din facturile furnizorilor, intocmind deconturile si notele contabile de regularizare a diferentelor constatate, care astfel pun de acord soldul creditor al contului 401.10 cu totalul marfurilor neachitate din fisele individuale ale furnizorilor;

-impacheteaza facturile cu exemplarul II al NIR si preda birourilor operative SAD exemplarul III al acestora stampilat cu data platii si cu celelalte documente care nu sunt necesare pentru lichidarea facturii(certificat de calitate, aviz de expeditie, factura in copie, etc.);

-tine evidenta facturilor de carburanti si lubrifianti ridicati de R.A.T.B. de la P.E.C.O. in contul 409.01, intocmind periodic(5 zile) borderoul cu diferentele de pret ce urmeaza a fi recuperate de la bugetul statului pentru facturile de benzina CO90 si CO98, iar la sfarsitul lunii, nota contabila de trecere in cont 401.01, a tuturor facturilor cu produse petroliere si a diferentelor aferente;

-tine evidenta contabila sintetica si analitica a ambalajelor (cont 381) pentru toate intrarile in magaziile R.A.T.B. cu NIR, intrarile in magaziile SAD cu bonuri de transfer de la magaziile unitatilor R.A.T.B., iesirile din magazii cu avize de expeditie la clienti si cu bon de transfer la magaziile R.A.T.B.;

-tine evidenta contabila analitica a contului 411.08 -clienti de ambalaje- intocmind adresele de confirmare de solduri si extrasele de cont catre clienti care nu au achitat CIV ambalajelor restituite si intocmeste dosarele pentru actionarea in judecata a clientilor debitori;

-executa orice alte lucrari care revin compartimentului din actele normative in vigoare referitoare la activitatea de evidenta a materialelor si la lichidarea facturilor;

Biroul Urmarirea Debitelor,indeplineste urmatoarele atributii:

-organizeaza si executa activitatea de urmarire si recuperare a debitelor provenite de la fostii lucratori R.A.T.B.,(inclusiv pentru pagubele ADAS) si accidente;

-urmareste respectarea incasarilor in termen si intocmirea documentelor pentru debite insolvabile pentru evitarea prescriptiei.

Exploatarea Transport Electric - E.T.E.

Serviciul Contabilitate

Este subordonat contabilului sef al ETE.

Atributii:

-asigura si raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale;

-asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile, pe baza documentelor justificative;

-asigura efectuarea inventarierii periodice a valorilor patrimoniale;

-intocmeste lunar balante de verificare pentru conturile sintetice si analitice si urmareste concordanta dintre acestea;

-urmareste si raporteaza lunar, realizarea indicatorilor economico-financiari prevazuti in bugetul de venituri si cheltuieli;

-intocmeste anual si trimestrial planul costurilor de prestatii productive pe ETE si sectii de exploatare, inclusiv planul cheltuielilor administrative, gospodaresti si indirecte;

-stabileste si raporteaza costurile efective pe total ETE si sectii de exploatare, inclusiv planul cheltuielilor administrative, gospodaresti si indirecte;

-stabileste si raporteaza costurile efective pe total ETE si sectii de exploatare;

-urmareste si raporteaza lunar situatia stocurilor de materiale, piese de schimb, anvelope, combustibil, contribuind la analiza si lichidarea stocurilor supranormative si fara miscare;

-urmareste lichidarea debitelor si creditelor exploatarii, prin retineri lunare din salariu in cotele prevazute de lege;

-raspunde de virarea la termenele stabilite a retinerilor din salariu pentru creditorii exploatarii;

-urmareste si evidentiaza operatiunile de casa si banca;

-asigura evidenta corecta a mijloacelor fixe si virarea lunara in termenele prevazute de lege a amortismentului aferent;

-analizeaza trimestrial, situatia pagubelor si o raporteaza la Serviciul Contabilitatii R.A.T.B.;

-verifica activitatea contabililor din depouri si prelucreaza cu acestia normele si instructiunile financiar-contabile, constatand, prin control pe teren, respectarea acestora;

-colaboreaza cu celelalte compartimente la executarea analizelor economice ale exploatarii.

Serviciul Financiar

Asigura calculul drepturilor banesti ale salariatilor ETE.

Este subordonat contabilului sef al ETE.

In exercitarea atributiilor ce-i revin conlucreaza cu serviciile Directiei financiar-contabile din Directia Generala a RATB si cu celelalte compartimente din ETE si regie.

Atributii :

-intocmeste statele cu drepturile cuvenite salariatilor pentru timpul lucrat si pentru drepturile de alocatii de stat pentru copii;

-intocmeste statele de plata pentru ajutoarele medicale pentru salariati;

-intocmeste adeverintele de salarii pentru dosarele de pensionare;

-intocmeste situatia statistica a veniturilor colaboratorilor pentru cercetarea bugetelor de familie;

-intocmeste documentele de prelucrare automata a datelor.

Exploatarea Transport Autobuze- E.T.A.

Serviciul Contabilitate

Are in coordonare metodologica contabilii de materiale,debite si credite din autobaze in scopul urmaririi si recuperarii pagubelor aduse avutului obstesc.

In activitatea sa, urmareste pastrarea integritatii avutului obstesc, modul de realizare a indicatorilor economici, de gestionare a fondurilor materialelor puse la dispozitia unitatii.

In exercitarea atributiilor ce-i revin conlucreaza cu:

-Serviciul Contabilitate RATB;

-toate exploatarile RATB;

-toate compartimentele ETA.

Serviciul Contabilitate, raspunde de:

-organizarea si functionarea in bune conditii a valorilor materiale;

-legalitatea operatiunilor inregistrate prin aplicarea controlului financiar preventiv.

Atributii:

-asigura, verifica si raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor materiale;

- asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind mijloacele fixe, mijloacele circulante, salariile, aplicarea de cote aferente la salarii (somaj, CAS, pensia suplimentara), clienti, cheltuieli de productie, realizarile rezultate din activitatea de baza si alte activitati auxiliare, alte fonduri si rezultate financiare;

- efectueaza inventarierea periodica a tuturor valorilor materiale;

- coordoneaza intreaga activitate de inregistrare a operatiunilor privind materiale, obiecte de inventar, echipament de lucru si protectie, debitori, creditori, avand la nivel de serviciu contabilitate ETA, inregistrarea in fise analitice si sintetice a operatiunilor:

a) de materiale pe magazii;

b) debitori si creditori pe autobaze verificand lunar rulajele debitoare si creditoare, cu balanta analitica a conturilor respective, precum si concordanta cu contul sintetic;

- transmite situatia consumurilor materiale, primeste documente privind consumurile de carburanti, lubrifianti, privind miscarea valorilor materiale, inventarele gestiunilor, evidenta mijloacelor fixe, casari, dezmembrari;

- intocmeste lunar situatia stocurilor;

- participa la analiza periodica privind situatia economico - financiara a exploatarii.

Serviciul Financiar

Raspunde de:

- utilizarea legala si eficienta a fondului de salarii;

- exercitarea unui control sever asupra disciplinei financiare si legislatiei.

Atributii:

- executa si centralizeaza toate lucrarile privitoare la plata drepturilor banesti ale salariatilor ETA, asigurand calcularea corecta si la timp a acestora:

- elibereaza adeverinte de salarii pentru dosarele de pensie;

- intocmeste documentele pentru prelucrarea automata a datelor.

Serviciul Financiar este subordonat contabilului sef ETA, iar pe linie de indrumare metodologica, legislatiei financiare - contabile, serviciilor de resort din RATB.

Exploatarea de instalatii energetice, linii, cale si cladiri- E.I.E.L.C.C.

Serviciul Contabilitate

In activitatea sa urmareste pastrarea integritatii avutului obstesc, cunoasterea in orice moment a modului in care se gestioneaza fondurile materiale si banesti puse la dispozitia Exploatarii.

Este subordonat contabilului sef al Exploatarii.

Este condus de un sef de serviciu si are in structura sa 3 birouri:

- Biroul Contabilitate Generala;

- Biroul Contabilitate Postcalcul;

- Biroul Contabilitate Materiale.

Serviciul Contabilitate adopta la specificul de activitate EIELCC, normele metodologice privind contabilitatea unitatilor fara personalitate juridica, a regulilor de baza cu privire la evidenta si calcularea costurilor.

Raspunde de:

- organizarea si functionarea in bune conditii a evidentei valorilor materiale:

- respectarea cu strictete a integritatii patrimoniului:

- aplicarea controlului financiar preventiv.

Atributii:

- asigura si raspunde de organizarea si functionarea in conditii optime a contabilitatii valorilor patrimoniale, existenta si miscarea acestora;

- asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile;

- asigura intocmirea la termenele stabilite a balantei de verificare, a balantei deconturilor de ordine si evidenta a situatiei pagubelor;

- asigura facturarea lucrarilor executate pentru terti precum si pentru materialele livrate tertilor;

- asigura programarea la plata a cheltuielilor banesti cuvenite personalului muncitor;

- asigura intocmirea situatiilor privind realizarea costurilor cu defalcare pe sectii si a certificarii productiei pentru terti la termenele stabilite;

- se preocupa de aplicarea programelor de prelucrare automata a datelor din contabilitate;

- urmareste si indruma tinerea evidentei tehnico - operative a valorilor materiale la locurile de depozitare, precum si intocmirea documentelor privind miscarea acestor valori;

- efectueaza inventarierea patrimoniului.

Serviciul Financiar

In activitatea sa urmareste calcularea corecta si la termen a tuturor drepturilor cuvenite salariatilor.

Este subordonat contabilului sef al EIELCC si este condus de un sef de servici.

Raspunde de:

- efectuarea la timp si corecta a calculului privind drepturile de salarizare si a celorlalte drepturi banesti cuvenite salariatilor precum si a retinerilor datoriilor angajatilor catre societati comerciale, regii;

- execitarea unui control sever asupra respectarii disciplinei financiare si legislatiei muncii.

Atributii:

- asigura si raspunde de efectuarea la timp si corecta a calculului privind drepturile de salarizare pentru munca prestata si a celorlalte drepturi banesti cuvenite personalului EIELCC si impoziteaza veniturile realizate conform legislatiei:

- stabileste fondul de salariu nominal ca baza de calcul si acordare a fondului de stimulare;

- tine evidenta uniformelor acordate si a cartilor de identitate tip R.A.T.B.;

- intocmeste situatia veniturilor si retinerilor colaboratorilor pentru cercetarea bugetului de familie;

- executa lucrari solicitate de organele de drept la cererea acestora in specificul de activitate al biroului.

Sectia de dirijare, dispecerizare si control trafic- S.D.D.C.

Serviciul Financiar - Contabilitate

Atributii:

- asigura evidenta contabila a patrimoniului SDDC;

- calculeaza drepturile banesti cuvenite personalului muncitor;

- urmareste incadrarea in nivelul cheltuielilor alocate;

- asigura controlul financiar preventiv asupra operatiunilor economice.

Uzina de reparatii- U.R.

Serviciul Contabilitate

Este subordonat contabilului sef al uzinei.

In activitatea sa urmareste pastrarea integritatii avutului obstesc, cunoasterea in orice moment a modului de realizare a indicatorilor economico - financiari si a modului in care se gestioneaza fondurile materiale si banesti aflate la dispozitia uzinei.

Raspunde de:

- organizarea si functionarea in bune conditii a evidentei contabilitatii valorilor patrimoniale;

- respectarea cu strictete a integritatii proprietatii uzinei;

- ia masuri legale pentru recuperarea eventualelor pagube.

Atributii:

- organizeaza si efectueaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale;

- asigura evidenta contabila analitica si sintetica prin efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind:

* fondurile fixe;

* calculul amortizarii;

* mijloacele circulante materiale si banesti;

* salarii si alte drepturi personale;

* cheltuielile de productie.

- asigura baza de date pentru calculul pretului de cost pe elemente primare si articole de calculatie;

- tine evidenta debitelor si creditelor, a decontarilor si a rezultatelor financiare;

- intocmeste lunar balanta de verificare;

- analizeaza lunar productia neterminata.

Postcalcul:

- asigura indeplinirea tuturor sarcinilor privind evidenta contabila a lucrarilor de postcalcul;

- asigura cunoasterea in orice moment a costurilor comenzilor inchise;

- asigura evidenta contabila sintetica si analitica a productiei neterminate;

- stabileste lunar productia industriala ( marfa si interna ) realizata pe tipuri de vehicule, precum si costurile aferente productiei realizate pe total uzina si pe sectii.

Serviciul Financiar

Este subordonat contabilului sef al uzinei.

Atributii:

- asigura calculul privind drepturile banesti cuvenite salariatilor, intocmind statele de plata ale salariatilor;

- asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatii fata de bugetul statului;

- coordoneaza si controleaza activitatea casieriei centrale a uzinei.

CENTRUL DE CALCUL

Are ca scop organizarea si desfasurarea activitatii de informatica in R.A.T.B., respectiv asigura si raspunde de organizarea prelucrarii automate a datelor cu tehnica de calcul aflata in dotare., iar contabilitatea in R.A.T.B. se tine cu ajutorul programului S.A.P.(Sistem de aplicatii si produse in procesarea datelor).

Elaboreaza produse software pentru 'Sistemul informatic de conducere a activitatilor R.A.T.B.' Acest sistem este conceput ca un sistem informatic unicat, interactiv si operativ al carui obiectiv principal este acela de a contribui la cresterea eficientei activitatilor regiei.

In cadrul activitatii C.C. intra si asigurarea asistentei hardware si software.

CAPITOLUL II

Prezentarea tipurilor de operatii economico-financiare care privesc decontarile interne si a sistemului de conturi corespunzator.

2.1.Conturile folosite pentru reflectarea operatiilor interne.

2.2.Documentele contabile.

2.3.Prezentarea tipurilor de operatii economice si financiare care privesc decontarile interne.

2.4.Monografia contabila a principalelor operatii economico- financiare care privesc decontarile interne in cadrul R.A.T.B.

2.5.Stabilirea soldurilor finale, la nivelul fiecarei unitati R.A.T.B., ale conturilor 481 'Decontari unitate si subunitati' si 482 'Decontari intre subunitati'.

2.1.Conturile folosite pentru reflectarea operatiilor interne.

Complexitatea modului de organizare a R.A.T.B. si a sistemului financiar-contabil, prezentate in capitolul anterior, impune pentru evidentierea decontarilor interne din cadrul R.A.T.B. sa se utilizeze conturile sintetice de grad I: 481 'Decontari intre unitate si subunitati'si 482 Decontari intre subunitati,fac parte din grupa 48 Decontari in cadrul unitatii.

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se asigura evidenta creantelor si datoriilor reciproce ale unitatilor componente ale R.A.T.B. in legatura cu miscarea de active imobillizate, stocurile si disponibilitatile banesti care au loc reciproc in cadrul activitatilor de investitie si exploatare. Toate aceste operatii se inregistreaza reciproc in aceleasi conturi in sume egale si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea unitatii debitoare, cat si a celei creditoare. Prin centralizarea balantelor de verificare, in vederea intocmirii bilantului, soldurile conturilor din aceasta grupa se anuleaza reciproc.

Contul 481Decontari intre unitate si subunitati'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor intre unitate si subunitatile sale fara personalitate juridica, care conduc contabilitatea proprie.

Acest cont este un cont bifunctional.

In debitul contului 481 se inregistreaza:

-valoarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar, ambalajelor, semifabricatelor si marfurilor livrate subunitatilor (in contabilitatea unitatii), sau unitatii (in contabilitatea subunitatii) (300, 301, 308, 321, 328, 341, 348, 371, 378, 381, 388);

-sumele virate subunitatilor (in contabilitatea unitatii) sau unitatii in contabilitatea subunitatilor) (512, 531).

In creditul contului 481 se inregistreaza:

-valoarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar, ambalajelor, semifabricatelor primite de unitate de la subunitati (in contabilitatea unitatii) sau cele primite de subunitate de la unitate (in contabilitatea subunitatilor) (300, 301, 308, 321, 328, 341, 348, 371, 378, 381, 388);

-sumele primite de unitate de la subunitati (in contabilitatea unitatii) sau sumele primite de subunitate de la unitate (in contabilitatea subunitatilor) (512, 531).

Soldul debitor al contului reprezinta sumele de incasat.

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate pentru operatiuni reciproce.

Contul sintetic de gradul I 481 Decontari intre unitate si subunitati' se dezvolta in analitic, in conturi analitice simbolizate de la 00000 la 99999.

Semnificatiile codificarii:

1-Simbolizeaza Directia Generala a R.A.T.B.

2-Simbolizeaza E.T.E.

3-Simbolizeaza E.T.A.

4-Simbolizeaza E.I.R.P.O.- Titulescu

5-Simbolizeaza E.I.E.L.C.C.

6-Simbolizeaza U.R.

8-Simbolizeaza S.D.D.C.

9-Reprezinta codul pentru activitati anexe.

Denumirea Activitati anexe' este utilizata pentru activitatile desfasurate de Tipografie, Policlinica, S.P.C.

Deci, contul 481 Decontari intre unitate si subunitati', la nivelul R.A.T.B., se prezinta astfel:

Cont 48112 -evidentiaza decontarile intre Directia Generala (D.G.) si E.T.E.

Cont 48113 -D.G. si E.T.A.

Cont 48114 D.G. si Titulescu

Cont 48115 - D.G. - E.I.E.L.C.C.

Cont 48116 - D.G.- U.R.

Cont 48118 - D.G.- S.D.D.C.

Cont 48119 - D.G. - Activitati anexe.

Cont 48121 - evidentiaza decontarile intre E.T.E. si D.G.

Cont 48123 - E.T.E. - E.T.A.

Cont 48124 E.T.E. Titulescu.

Cont 48125 - E.T.E. - E.I.E.L.C.C.

Cont 48126 - E.T.E. - U.R.

Cont 48128 - E.T.E. - S.D.D.C.

Cont 48129 - E.T.E. - Activitati anexe

Cont 48131 - evidentiaza decontarile intre E.T.A. si D.G.

Cont 48132 - E.T.A. - E.T.E.

Cont 48134 E.T.A. Titulescu.

Cont 48135 - E.T.A. - E.I.E.L.C.C.

Cont 48136 - E.T.A. - U.R.

Cont 48138 - E.T.A. - S.D.D.C.

Cont 48139 - E.T.A. - Activitati anexe

Cont 48151 - evidentiaza decontarile intre E.I.E.L.C.C. si D.G.

Cont 48152 - E.I.E.L.C.C. - E.T.E.

Cont 48154 E.I.E.L.C.C. Titulescu.

Cont 48153 - E.I.E.L.C.C. - E.T.A.

Cont 48156 - E.I.E.L.C.C. - U.R.

Cont 48158 - E.I.E.L.C.C. - S.D.D.C.

Cont 4815 9 - E.I.E.L.C.C. - Activitati anexe

Cont 48161 - evidentiaza decontarile intre U.R. si D.G

Cont 48162 - U.R. - E.T.E.

Cont 48163 - U.R. - E.T.A.

Cont 48164 U.R. Titulescu.

Cont 48165 - U.R. - E.I.E.L.C.C.

Cont 48168 - U.R. - S.D.D.C.

Cont 48169 - U.R. - Activitati anexe

Cont 48181 - evidentiaza decontarile intre S.D.D.C. si D.G

Cont 48182 - S.D.D.C. - E.T.E.

Cont 48183 - S.D.D.C. - E.T.A.

Cont 48184 S.D.D.C. Titulescu.

Cont 48185 - S.D.D.C. - E.I.E.L.C.C.

Cont 48186 - S.D.D.C. - U.R.

Cont 48189 - S.D.D.C. - Activitati anexe

Cont 48191 - evidentiaza decontarile intre Activitati anexe si D.G

Cont 48192 - Activitati anexe - E.T.E.

Cont 48193 - Activitati anexe - E.T.A.

Cont 48194 Activitati anexe Titulescu.

Cont 48195 - Activitati anexe - E.I.E.L.C.C.

Cont 48196 - Activitati anexe - U.R.

Cont 48198 - Activitati anexe - S.D.D.C.

Contul 482: Decontari intre subunitati'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor intre subunitatile fara personalitate juridica si contabilitate proprie in cadrul aceleasi unitati.

Contul 482 este un cont bifunctional.

In debitul contului 482 se inregistreaza :

-valoarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar, semifabricatelor, marfurilor, ambalajelor, precum si sumele virate intre subunitati (300, 301, 308, 321, 328, 341, 348, 371, 378, 381, 388, 512, 531);

In creditul contului 482 se inregistreaza:

-valoarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar, semifabricatelor, marfurilor, ambalajelor, precum si sumele primite (300, 301, 308, 321, 328, 341, 348, 371, 378, 381, 388, 512, 531);

Soldul debitor reprezinta sumele cuvenite de la alta subunitate.

Soldul creditor reprezinta sumele datorate acesteia.

Contul sintetic de grad I 482: Decontari intre subunitati' se dezvolta in urmatoarele conturi analitice:

Cont 48220 Decontari cu cantina';

Cont 48230 ,,Decontari cu Asociatia Sportiva

Cont 48260 Decontari cu Centrul de Sanatate';

Planul de conturi general reprezentand sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut este adaptat si completat de R.A.T.B. in functie de specificul activitatii sale: transportul in comun de suprafata de persoane.

Astfel s-au introdus, in clasa 5 Conturi de trezorerie', in grupa 51 Conturi la banci', in cadrul contului sintetic de grad I 512 Conturi curente la banci', 2 conturi:

Contul 5122 Cont la banca in lei - investitii'pentru reflectarea sumelor alocate de buget destinate realizarii investitiilor;

Contul 5123 Cont la banca - subventii (diferente de tarif)' pentru reflectarea subventiilor primite de R.A.T.B. necesare acoperirii diferentelor de tarif practicate de R.A.T.B.

Ambele conturi au functia contabila de activ si deci vor functiona conform regulilor de functionare a conturilor de activ si anume:

-Conturile 5122 si 5123 se debiteaza cu existentele de activ si cu cresterile de activ.

-Conturile 5122 si 5123 se crediteaza cu micsorarile de activ.

-Aceste conturi au sold final debitor.

Contul 5311 Casa in lei' se dezvolta in analitic astfel:

-Cont 53111 Casa Directia Generala'

-Cont 53112 Casa E.T.E.'

-Cont 53113 Casa E.T.A.'

-Cont 53114 ,,Casa Titulescu

-Cont 53115 Casa E.I.E.L.C.C.'

-Cont 53116 Casa U.R.'

-Cont 53118 Casa S.D.D.C.'

-Cont 53119 Casa Acivitati anexe'

Contul 121 Profit si pierdere' se dezvollta in analitic astfel:

-Cont 12101 Profit si pierdere-tramvaie'

-Cont 12102 Profit si pierdere-troleibuze'

-Cont 12103 Profit si pierdere-autobuze'

-Cont 12104 Profit si pierdere-S.C.M.'

-Cont 12108 Profit si pierdere-productie industriala'

-Cont 12119 Profit si pierdere-alte activitati'

-Cont 12120 Profit si pierdere-financiare'

-Cont 12150 Profit si pierdere-exceptionale'

Conturile de cheltuieli si venituri se dezvolta in conturi analitice, semnificatiile terminatiei fiind:

01 - tramvaie

02 - troleibuze

03 - autobuze

04 - constructii montaj

08 - productie industriala

19 - alte activitati.

2.2. Documentele contabile

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului R.A.T.B. sunt consemnate in cadrul documentelor contabile. Prin si pe baza acestor documente se formalizeaza in scris si organizeaza material procesele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a datelor.

Formularele utilizate ca documente contabile de R.A.T.B. sunt tipizate si netipizate.

Formularele tipizate reprezinta suporturi de informatii in care continutul, forma si formatul sunt prestabilite si imprimate prin reglementari legale.

Formularele netipizate sunt suporturi de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate, iar folosirea lor este aleatoare.

In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational - decizional, documentele contabile utilizate de R.A.T.B. sunt:

-justificative

-registre de contabilitate si de sinteza

-situatii financiare

Documentele justificative asigura datele de intrare in sistemul informational contabil. Registrele de contabilitate realizeaza inregistrarea si stocarea datelor in structura proprie contului si sistemului de conturi.

Prin documentele de sinteza sau situatii financiare se centralizeaza si se transmit informatiile. Operatiile economice si financiare se inregistreaza in momentul efectuarii lor in documente justificative.

Articolul 6 din Legea contabilitatii prevede: Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ'. Astfel se asigura datele de intrare in sistemul informatinal contabil si se fundamenteaza inregistrarea proprie contului.

Documentele justificative sunt intocmite la locul de munca unde se produce operatia sau participa la infaptuirea ei. Intocmirea se face pe formulare tipizate sau netipizate, dupa caz, iar completarea se face manual sau cu tehnica de calcul. Dupa completare documentele justificative sunt supuse operatiei de prelucrare. Aceasta consta in sortarea documentelor pe operatii, exprimarea in etalon monetar a operatiilor economice si financiare, daca este cazul, cumularea sau precontabilizarea mai multor documente justificativesi obtinerea pe aceasta cale a documentelor centralizatoare,verificarea, de forma, aritmetica si de fond (legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea si economicitatea operatiilor inregistrate in document), iar in final inregistrarea in contabilitate.

Printre cele mai utilizate documente justificative contabile care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea R.A.T.B. se enumera:

-Dispozitia de incasare, reprezinta documentul justificativ necesar pentru incasarea unei sume in numerar, in casieria R.A.T.B. Se utilizeaza pentru centralizarea incasarilor pe conturi.

-Dispozitia de plata este documentul justificativ pentru plata in numerar a unor sume. Este utilizata pentru centralizarea platilor pe conturi.

-Extras de cont privind platile si incasarile necesar gruparii si centralizarii pe conturi a incasarilor si platilor.

-Ordinul de plata, reprezinta o dispozitie neconditionata, data de catre emitent unei banci receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data.

-Factura, reprezinta documentul pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate.

-Nota de intrare-receptie, reprezinta documentul de receptie a bunurilor de natura activelor circulante.

-Bonul de consum, este documentul justificativ privind consumul de materii prime si materiale.

Pe baza documentelor contabile, se intocmesc notele contabile care vor fi si prelucrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul, R.A.T.B. utilizand forma de contabilitate informatica.

Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrarea in calculator, formula contabila preluata din notele contabile.

Pe bazele datelor introduse in calculator se editeaza Registrul - jurnal', care reprezinta evidenta cronologica.

Lunar, sunt editate balantele de verificare pentru fiecare unitate a R.A.T.B., iar dupa verificarea si certificarea balantelor pe unitati se obtine balanta de verificare centralizata a R.A.T.B.

2.3.Prezentarea tipurilor de operatii economice si financiare care privesc decontarile interne

R.A.T.B., potrivit Regulamentului de organizare si functionare are sarcina de a asigura transportul in comun de persoane( de suprafata) si de a organiza exploatarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport si a instalatiilor fixe din reteaua proprie, precum si de a efectua controlul de specialitate in acest domeniu de activitate, pentru realizarea unei prestatii corespunzatoare catre populatie, coroborat cu necesitatea realizarii in mod unitar a programului de dezvoltare si diversificare a transportului in comun de persoane.

Activitatea regiei este de utilitate publica pentru comunitatea Municipiului Bucuresti si a comunelor limitrofe.

Transportul reprezinta de fapt, prelungirea procesului de productie in sfera circulatiei.

In R.A.T.B. nu se creeaza bunuri materiale, productia fiind exprimata in unitati abstracte.

Principalele operatii economice si financiare care privesc decontarile interne intre unitate si subunitati se refera la aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil, lubrefianti, carburanti, piese de schimb, utilaje necesare asigurarii transportului.

Aprovizionarea este realizata prin intermediul Serviciul Aprovizionare Depozite. care distribuie bunuri de natura activelor circulante unitatilor R.A.T.B..

La sfarsitul lunii soldul conturilor 481 si 482 reprezinta creantele si datoriile reciproce ale subunitatilor R.A.T.B. in legatura cu miscarea activelor imobilizate, stocurilor si disponibilitatilor banesti care au loc reciproc in cadrul actvitatii regiei, fiind conturi bifunctionale se pot situa in balanta pe debit sau pe credit.

Decontarile interne reflecta miscarea de valori materiale si banesti realizate intre unitate si subunitati ce se regasesc in balanta in conturile 481 si 482.

2.4. Monografia contabila a principalelor operatii economico-financiare care privesc decontarile interne in cadrul R.A.T.B.

Situatia patrimoniala a R.A.T.B., la sfarsitul anului 2007 conform bilantului contabil general (centralizat) al R.A.T.B. incheiat la 31.XII. 2007, se prezinta astfel:

1.Se achizitioneaza 2 autobuze MERCEDES in valoare de 519.680 lei (pret unitar 259.840 lei),T.V.A. 19%,durata de functionare 8 ani, pentru Autobaza Pipera.

D.G %= 404 618.419,20

2310 519.680

4426 98.739,20

48113=2310 519.680

E.T.A. 48113=4513 -519.680

A.Pipera 2133=4513 519.680

2.Se achizitioneaza 3 troleibuze : pret unitar 415.387 lei,T.V.A. 19%, durata de functionare 8 ani,cod 4.5.1.,pentru Depoul Vatra Luminoasa (valoare = 1.246.161).

D.G. % = 404 1.482.931,59

2310 1.246.161

4426 236.770,59

48112 = 2310 1.246.161

E.T.E. 48112 = 4512-1.246.161

D.Vatra L. 2133 = 45121.246.161

3.Se achizitioneaza 2 tramvaie : pret unitar 887.933 lei,T.V.A. 19%, durata de functionare 14 ani, pentru Depoul Dudesti(valoare =1.775.866).

D.G. % = 404 2.113.280,54

2310 1.775.866

4426 337.414,54

48112 = 2310 1.775.866

E.T.E. 48112 = 4512 -1.775.866

D.Dudesti 2133 = 4512 1.775.866

4.Se achizitioneaza un pistol pentru vopsit auto,in valoare de 1.894 lei,T.V.A. 19% necesar autobazei Militari,durata de functionare 5 ani.

D.G. % =404 2.253,86

2310 1.894

4426 359,86

48113=2310 1.894

E.T.A. 48113=4513 -1.894

A.Militari 2131 =4513 1.894

5.Se achizitioneaza un generator electric cu anexe in valoare de 5.559 lei,T.V.A. 19% necesar E.I.E.L.C.C.durata de functionare 8 ani.

D.G. % =404 6.615,21

2310 5.559

4426 1.056,21

48115=2310 5.559

E.I.E.L.C.C. 48115= 496 -5.559

2132 = 496 5.559

6.Se achizitioneaza o cabina cap linie (S.D.D.C.),in valoare de 538.219 lei,T.V.A.19%, durata de functionare 40 ani.

D.G. % = 404 640.480,61

2310 538.219

4426 102.261,61

48118=2310 538.219

S.D.D.C. 48118= 496 -538.219

212= 496 538.219

7.Se cumpara de la furnizorul Madrid S.R.L. urmatoarele piese de schimb:

- motoare 10 bucati, pret unitar 125 lei,valoare 1.250,T.V.A.19%: 237 lei;

-jante 5 bucati,pret unitar 78 lei,valoare 392,T.V.A.19%: 75 lei;

-amortizoare 7 bucati,pret unitar 245 lei,valoare 1.715 lei,T.V.A.19%: 326.

Aceste piese sunt necesare autobazei Obregia.

D.G. % = 401 2.245,53

3024 1.887

4426 358,53

3024 = 48113 -1.887

E.T.A. 3024 = 48113 1.887

3024 = 4513 -1.887

A.Obregia 3024 = 4513 1.887

6024 = 3024 1.887

8.Se transfera piese de schimb de la depoul Bujoreni(3 amortizoare x 245 si 5 tamburi x35).

D.G. 3024 = 48112 -910

E.T.E. 3024 = 48112 910

3024 = 4512 -910

D.Bujoreni 3024 = 4512 910

6024 = 3024 910

9.Se transfera 5 tamburi la autobaza Alexandria(5 x 35).

D.G. 3024 = 48113 -1.75

E.T.A. 3024 = 48113 1.75

3024 = 4513 -1.75

A.Alexandria 3024 = 4513 1.75

6024 = 3024 1.75

10.Se vand deseuri in valoare de 860 lei,T.V.A. 19%.

D.G. 4111 = % 1.023,40

48115 860

4427 163,40

E.I.E.L.C.C. 496 = 48115 -860

496 = 703 860

11.Se inregistreaza contra/valoarea curselor speciale - 1.885 lei efectuate de un autobuz de la autobaza Pipera.

D.G. 4111 = % 2.243

48113 1.885

E.T.A. 4513 = 481 -1.885

A.Pipera 4513 = 704 1.885

12.Se inregistreaza contra/valoarea reparatiilor auto la At.Titulescu in valoare de 320 lei.

D.G. 4111 = % 380,80

48114 320

4427 60,80

At.Titulescu 496 = 48114 -320

496 = 704 320

13.Se transfera 40 anvelope la autobaza Pipera si 60 la autobaza Nordului.

D.G. 3024 = 48113 -2.300

E.T.A. 3024 = 48114 2.300

3024 = 4513 -2.300

A.Pipera 3024 = 4513 940

6024 = 3024 940

A.Nordului 3024 = 4513 1.410

6024 = 3024 1.410

14.Se transfera 20 becuri la depoul Militari.

D.G. 3028 = 48112 -170

E.T.E. 3028 = 48112 170

3028 = 4512 -170

D.Militari 3028 = 4512 170

6028 = 3028 170

15.Se vand 3 discuri ambreiaj,pret unitar 255 lei,T.V.A. 19%.

D.G. 4111 = % 910,35

48116 765

4427 145,35

U.R.A.C. 496 = 48116 -765

496 = 708 765

16.Se transfera la autobaza Titan 10 pompe de apa.

D.G. 3024 = 48113 -250

E.T.A. 3024 = 48113 250

3024 = 4513 250

A Titan 3024 = 4513 250

6024 = 3024 250

17.Se inregistreaza factura de energie electrica in valoare de 2.589 lei,T.V.A. 19%,pentru S.U.T.A.T.I.

D.G. % = 401 3.080,91

48117 2.589

4426 491,91

S.U.T.A.T.I. 48117 = 496 -2.589

605 = 496 2.589

18.Se vand deseuri in valoare de 455 lei,T.V.A. 19%.

D.G. 4111 =% 541,45

48116 455

4427 86,45

U.R.A.C. 496 = 48116 -455

496 = 703 455

19.Contravaloarea prestari servicii(spalari auto - autobaza Militari) in valoare de 15.975 lei,T.V.A. 19%.

D.G. % = 401 19.010,25

48113 15.975

4426 3.035,25

E.T.A. 48113= 4513 -15.975

A.Militari 628= 4513 15.975

20.La E.T.A. se incaseaza contravaloarea curselor speciale in suma de 165 lei,efectuate de un autobuz de la A.Titan.

D.G. 4111 = % 196,35

48113 165

4427 31,35

E.T.A. 4513 = 48113 -165

A.Titan 4513 = 704 165

21.Se platesc furnizorii Cantinei.

D.G. : 48220 = 5121 20.000

Cantina : 53111 = 48110 -20.000

22.Reparatii frigorifice la Cantina.

D.G. : % = 401 238

48220 200

4426 38

Cantina : 611 = 48110 200

23.Consum gaze la Asociatia Sportiva.

D.G.: %= 401 357

As.Sportiva 48230 300

4426 57

24.Consum energie electrica la E.T.E.

D.G. %= 401 595

48112 500

4426 95

E.T.E. 48112 = 45112 -500

Depou Titan 605 = 45112 500

25.Consum apa la E.T.A

D.G. : %= 401 476

48113 400

4426 76

E.T.A. 48113 = 45113 -400

Autobaza pipera : 605 = 45113 400

26.Se transfera rechizite in valoaere de 780 lei de la S.A.D.-O.C. la E.I.E.L.C.C.

D.G. 3028 = 48115 -780

E.I.E.L.C.C . 3028 = 48115 780

27.Se transfera de la U.R.A.C. la S.D.D.C. materiale auxiliare in valoare de 680 lei.

U.R.A.C.: 3021 = 48168 -680

S.D.D.C. 3021 = 48168 680

28.Se transfera de la E.T.A. la E.T.E. piese schimb in valoare de 14.250 lei

E.T.A 3024 = 48132 -14.250

E.T.E. 3024 = 48132 14.250

29.Se transfera de la U.R.A.C. la O.C. materiale consumabile in valoaere de 150 lei.

U.R.A.C. 3028 = 48161 -150

O.C 3028 = 48161 150

30.Se transfera de la S.D.D.C. la E.I.E.L.C.C. piese schimb in valoare de 12.680 lei.

S.D.D.C 3024 = 48185 -12.680

E.I.E.L.C.C. 3024 = 48185 12.680.

2.5.Stabilirea soldurilor finale ,la nivelul fiecarei unitati R.A.T.B., ale conturilor 481 Decontari unitate si subunitati si 482 Decontari intre subunitati.

La sfarsitul perioadei de gestiune,se stabilesc soldurile finale, la nivelul fiecarei unitati R.A.T.B.,ale conturilor analitice ale contului sintetic 481 Decontari intre unitate si subunitati si ale contului sintetic 482 Decontari intre subunitati.

Operatiile care privesc decontarile interne se inregistreaza reciproc in aceleasi conturi in sume egale atat in contabilitatea unitatii debitoare cat si in a celei debitoare.

Deci,o decontare interna se inregistreaza in debitul contului analitic al unei unitati si in creditul aceluiasi cont analitic al celeilalte unitati.

Dupa inregistrarea tuturor operatiilor, se stabilesc soldurile finale ale conturilor analitice,solduri care sunt egale,dar de sens contrar.Astfel,unitatea debitoare are sold final debitor,iar unitatea creditoare are sold final creditor.

Dupa stabilirea soldurilor finale ale conturilor analitice,la nivelul fiecarei unitati R.A.T.B.,se stabileste soldul final al contului sintetic 481 Decontari intre unitate si subunitati si al contului sintetic 482 Decontari intre subunitati.Aceste solduri finale se stabilesc prin centralizarea sodurilor finale ale conturilor analitice.

De asemenea,conturile analitice sunt inregistrate in debitul contului sintetic al unei unitati si in creditul contului sintetic al altei unitati.

Se observa ca,la nivelul D.G. contul 481 Decontari intre unitate si subunitati are sold final debitor care reprezinta sume de incasat de la subunitati,iar la nivelul fiecarei subunitati (E.T.E.; E.T.A.; U.R.;E.I.E.L.C.C.;S.D.D.C.) contul 481 are sold final creditor care reprezinta sumele datorate pentru operatiile reciproce.

In ceea ce priveste contul 482 Decontari intre subunitati, la nivelul D.G.; U.R.; S.D.D.C.,soldul final este debitor si reprezinta sumele cuvenite de la alta subunitate, iar la nivelul Titulescu si Cantina, soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de acestea.

La nivelul R.A.T.B., contul 481 Decontari intre unitate si subunitati se soldeaza. In debitul acestui cont, la nivel de R.A.T.B. este inregistrat soldul final debitor al contului sintetic 481 la nivelul D.G., iar in credit, soldurile finale creditoare ale contului sintetic 481 la nivelul subunitatilor:E.T.E.; E.T.A.; U.R.; S.D.D.C.; E.I.E.L.C.C..

Si contul 482 Decontari intre subunitati la nivelul R.A.T.B.,se soldeaza.In debitul contului 482 sunt inregistrate soldurile finale debitoare ale contului sintetic 482 la nivelul D.G.; iar in credit, se inregistreaza soldurile finale ale contului sintetic 482 la nivelul subunitatii.

Conturile 481 si 482 apar doar in balanta de verificare a D.G. si respectiv unitatii deoarece la nivelul R.A.T.B. acestea nu prezinta sold.

CAPITOLUL III

Regasirea informatiilor privind decontarile interne in documentele de sinteza si analiza acestora.

3.1.Balanta de verificare.

3.2.Bilantul contabil.

3.1.Balanta de verificare.

In urma prelucrarii automate a datelor preluate din notele contabile se obtin urmatoarele rezultate finale:

-recapitulatia notelor contabile.

-fisele maestru-sah debit si credit.

-balanta de verificare pentru fiecare unitate R.A.T.B.

-balanta centralizata pe R.A.T.B. care se obtine in urma definitivarii balantelor pe subunitati (numai dupa verificarea si certificarea balantelor pe unitati).

Balanta de verificare centralizata la nivelul R.A.T.B. totalizeaza rulajele compuse in balantele de verificare aferente subunitatilor:D.G.; E.T.E.;E.T.A.;U.R.;E.I.E.L.C.C.;S.D.D.C.; fiecare din aceste subunitati conduce contabilitatea pina la nivel de balanta de verificare.

Balanta de verificare asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale,atat cu ocazia inregistrarii operatiilor cu elementele respective in ordine cronologica si sistematica,cat si cu ocazia calculelor aritmetice in formulele contabile compuse sau in conturi pentru stabilirea rulajelor,sumelor totale si a soldurilor,oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in contabilitatea curenta si a intocmirii unor bilanturi contabile reale si complete.

Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din Cartea-mare,care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale,miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune si soldurile finale,la data intocmirii ei.

Prin balanta de verificare se constata si se verifica exactitatea inregistrarilor din contabilitatea curenta,prin existenta egalitatii permanente dintre totalurile sale.

Balanta de verificare indeplineste rolul unui instrument de reglare a inregistrarii operatiilor economice si financiare in conturi.

Stand la baza intocmirii bilantului contabil,balanta de verificare face legatura dintre conturile care furnizeaza informatii de detaliu asupra fiecarui element patrimonial de activ si pasiv si bilant,care furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a R.A.T.B.Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilant reprezinta soldurile finale ale conturilor de activ si de pasiv preluate din balanta de verificare si apoi preluate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.

Balanta de verificare indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi.Compararea si centralizarea datelor contabile cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii R.A.T.B. posibilitatea de a cunoaste volumul si natura modificarilor intervenite in structura elementelor patrimoniale in perioada curenta de gestiune,in perioadele precedente,situatia debitorilor si creditorilor,a cheltuielilor si rezultatelor financiare ale R.A.T.B. la un moment dat si in dinamica lor in vederea elaborarii previziunilor necesare luarii deciziilor pentru perioadele viitoare.

Cu ajutorul balantei de verificare se centralizeaza intreaga activitate economico-financiara a R.A.T.B.,care a fost reflectata pe conturi distincte, oferind informatii de ansamblu asupra tuturor bunurilor economice aflate in administratia operativa a R.A.T.B. si asupra activitatii dintr-o anumita perioada de gestiune.

Ca urmare a gruparii tuturor datelor contabilitatii curente,balanta de verificare indeplineste si functia de instrument de analiza a activitatii economice.Aceasta functie se realizeaza prin compararea pe fiecare cont in parte,pe grupe de conturi si pe total,a datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei.Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura elementelor patrimoniale,justetea plasarii elementelor respective dupa natura si destinatia lor,se pot urmari miscarea tuturor elementelor patrimoniale,precum si indeplinirea indicatorilor programati prin confruntarea datelor efective cu cele prestabilite.

Balanta de verificare este singurul instrument care furnizeaza informatii necesare conducerii operative a R.A.T.B.

Balanta de verificare indeplineste functia de control,grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi si de analiza a activitatii economice,realizand concordanta,dintre conturile analitice si cele sintetice,precum si legatura dintre conturi si bilant.

In contabilitatea R.A.T.B. se utilizeaza balanta de verificare cu 4 serii de egalitati.Aceasta se prezinta intr-o singura varianta sub forma tabelara si este rezultatul combinarii balantei de sume si solduri initiale.Mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente.

Balanta de verificare cu 4 serii de egalitati a fost impusa de necesitatea compararii rulajelor de la sfarsitul lunii curente cu sumele de la sfirsitul lunii precedente, in vederea urmaririi in dinamica a activitatii R.A.T.B. si a stabilirii schimbarilor care s-au produs in starea si structura bunurilor si proceselor economice.

Cele 4 serii de egalitati stabilite cu acest tip de balanta,sunt urmatoarele:

Totalul sumelor debitoare din perioada precedenta (Sd0)=

Totalul sumelor creditoare din perioada precedenta (Sc0);

Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente(Rd1)=

Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente (Sc1);

Totalulsumelordebitoare(Sd)=Totalul sumelor creditoare(Sc)

Totalul soldurilor finale debitoare (Sfd)=Totalul soldurilor finale creditoare (Sfc).

Este utilizat acest tip de balanta deoarece ofera informatii pentru efectuarea analizei in dinamica a situatiilor economico-financiare a R.A.T.B.

Pentru intocmirea balantei de verificare la nivelul fiecarei subunitati (D.G.;E.T.E.;E.T.A.;U.R.;E.I.E.L.C.C.;S.D.D.C.)se procedeaza astfel:

-se trec operatiile din jurnale in cartea mare pana la data la care urmeaza intocmirea balantei;

-se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis si se stabileste soldul acestora;

-se trec datele din conturile deschise in cartea mare (solduri initiale,rulaje,sume totale,solduri finale) in formularul de balanta de verificare;

-se aduna coloanele balantei de verificare,iar totalurile stabilite in cadrul fiecarei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie sa fie egale intre ele.

De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare,trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal.

Dupa definitivarea balantei de verificare la nivelul fiecarei subunitati R.A.T.B.(D.G.;E.T.E.;E.T.A.;U.R.;E.I.E.L.C.C.;S.D.D.C.;),Serviciul Contabilitatii generale intocmeste balanta de verificare pe R.A.T.B. prin centralizarea balantelor de verificare ale unitatilor R.A.T.B.

3.2.Bilantul contabil

Cuantificarea patrimoniului,la nivel global si structural, se realizeaza prin bilantul contabil.

Bilantul contabil se compune din:

-bilant;

-contul de profit si pierdere;

-anexe;

-raportul de gestiune.

Bilantul, este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul R.A.T.B. la inchiderea exercitiului financiar.El pune in evidenta situatia patrimoniului deschis prin ecuatia:

Situatia neta a patrimoniului=Activ bilantier-Datorii bilantiere

(capitaluri proprii)

Bilantul se intocmeste pe baza ultimei balante de verificare,pe R.A.T.B.,a conturilor sintetice puse de acord cu soldurile din balanta conturilor analitice,incheiata dupa inregistrarea tuturor documentelor in care au fost consemnate operatiile financiar-contabile aferente perioadei.

La intocmirea bilantului contabil se au in vedere urmatoarele reguli:

-posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate,puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;

-compensarile intre conturile ce se inscriu in bilant si respectiv,intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere nu sunt admise.

Bilantul cuprinde elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatie si respectiv,provenienta lor.

In activul bilantului sunt cuprinse urmatoarele grupe de elemente:

-Active imbilizate: - imobilizari necorporale;

- imobilizari corporale;

- imobilizari financiare.

-Active circulante: - stocuri;

- creante;

- titluri de plasament;

- disponibilitati;

- alte valori.

-Conturi de regularizare si asimilare -activ:

-cheltuieli inregistrate in avans;

-diferente de conversie -activ;

-Alte elemente tranzitorii si de regularizat de activ;

-Prime de rambursare a obligatiunilor.

Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

-Capitaluri proprii: - capital social sau individual;

- prime legate de capital;

- diferente din reevaluare;

- rezerve;

- rezultat reportat nerepartizat;

- rezultatul exercitiului;

- fonduri proprii;

- subventii pentru investitii.

-Provizioane reglementate;

-Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

-Datorii: - imprumuturi si datorii asimilate;

- furnizori si conturi asimilate;

- datorii fata de personal;

- datorii fata de bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale;

- creditori;

- alte datorii.

-Conturi de regularizare si asimilate - pasiv:

- venituri inregistrate in avans

- diferente de conversie - pasiv.

- alte elemente tranzitorii si de regularizat de pasiv.

Contul de profit si pierdere,explica intr-o forma analitica rezultatul prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli si venituri.Criteriul folosit pentru gruparea cheltuielilor si veniturilor este cel al naturii activitatii desfasurate(exploatare,financiara,exceptionala) si in cadrul acestora,natura resurselor utilizare,in cadrul cheltuielilor si natura rezultatului obtinut,in cadrul veniturilor.

Contul de profit si pierdere cuprinde:

-cifra de afaceri;

-veniturile si cheltuielile exercitiului,grupate dupa natura lor;

-rezultatul exercitiului(profit sau pierdere),care se defalca in:

-rezultat curent;

-rezultat exeptional;

-impozit pe profit.

Anexa la bilant reprezinta un set de situatii financiare care cuprinde informatii complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere,precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile.

Rolul anexei este de a completa si de a comenta informatiile cifrice din bilant si contul de profit si pierdere pentru a contribui la obtinerea imaginii fidele a conturilor anuale.Imaginea fidela este indisociabila de anexa deoarece numai bilantul si contul de profit si pierdere,chiar daca respecta principiile sinceritatii si regularitatii nu pot da o imagine clara si completa a R.A.T.B.

Anexa are ca obiectiv principal completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere si contine informatii cu privire la situatia patrimoniala si financiara,rezultatul aferent exercitiului incheiat,cum sunt: -activele imobilizare;

-stocurile si productia in curs de executie;

-creantele si datoriile;

-provizioanele;

-determinarea rezultatului fiscal;

-repartizarea rezultatului exercitiului;

-informatii suplimentare cu privire la:

-metodele de evaluare aplicate pentru diferite posturi din bilant si contul de profit si pierdere;

-mentionarea si justificarea cazurilor de modificare a acestora,precum si metodele utilizate pentru calculul amortismentelor si provizioanelor;

-mentionarea motivelor pentru care unele posturi din bilant si contul de profit si pierdere nu sunt comparabile de la un exercitiu la altul;

-alte informatii pe care R.A.T.B. le considera semnificative cu privire la apecierea modului de intocmire a bilantului contabil pentru exercitiul inchis.

Anexa la bilantul contabil se compune din repartizarea profitului si situatia stocurilor si a productiei in curs de executie.

In R.A.T.B. evaluarea stocurilor apovizionate se face pe baza costului de achizitie,iar evaluarea stocurilor de lucrari neterminate si produse finite se face la cost de productie format din cheltuielile directe si cheltuielile indirecte repartizate pe baza salariilor directe.

In R.A.T.B.,imobilizarile corporale sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea contabila-valoarea de intrare(cost de achizitie,cost de productie,etc.).

Evidenta analitica a mijloacelor fixe se tine prin programul MIFIX la nivelul unitatilor R.A.T.B.,iar evidenta contabila sintetica si analitica a imobilizarilor corporale si calculul amortizarilor aferente se executa prin prelucrarea automata a datelor.

Metoda de amortizare este cea liniara,conform Legii 15/1994,cu modificarile ulterioare,aplicandu-se cotele de amortizare stabilite in baza Catalogului privind duratele normale de functionare si clasificarea mijloacelor fixe reglementate prin H.G. 266/15.01.1994.

Raportul de gestiune este documentul bilantier folosit pentru interpretarea analitica a situatiei patrimoniale,evolutia situatiei financiare si a rezultatelor.

In cadrul raportului de gestiune se degaja informatia bilantiera privind:

-situatia patrimoniala a R.A.T.B. si evolutia sa previzibila;

-elemente deosebite intervenite in activitatea R.A.T.B. dupa incheierea exercitiului;

-participatiile la capitalul altor unitati;

-activitatea si rezultatele de ansamblu ale subunitatilor;

-activitatea de cercetare-dezvoltare;

-alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune.

CAPITOLUL IV

Concluzii si propuneri

Transportul public de calatori aflat in subordinea Primariei Municipiului Bucuresti a fost organizat ca structura in anul 1909,sub forma Societatii Comunale a tramvaielor Bucuresti,fiind prima structura - ca serviciu public - a transportului in comun,transformata in 1948 in I.T.B. si apoi,in 1990,in R.A.T.B.- R.A.

Regia este structurata pe 5 directii: -de exploatare;

-tehnica;

-financiar-contabila;

-comerciala;

-de resurse umane si administrativa;care subordoneaza serviciile functionale de specific precum si subunitatile operative care efectueaza prestatia de transport ai cele care deservesc activitatea de baza.

Prestatia de transport se asigura cu un parc circulant mediu zi lucru,de 1.685 vehicule, din care 460 sunt tramvaie motor, 214 troleibuze, 1.011 autobuze, toate distribuite pe o retea de 1.230 km.

Rulajul mediu zilnic pe vehicul este 209 km, la o durata medie de exploatare de 131 ore/zi cu o viteza medie de exploatare de 15.5 km/h.

Numarul mediu zilnic de calatori transportati este de 2.273 mii.

Obiectivul general al stategiei de dezvoltare a R.A.T.B. il constituie acoperirea cererii actuale si de perspectiva de transport, in conditii calitativ superioare si cu un buget de exploatare optimizat.

Aceste performante sunt posibile numai prin investitii importante, dirijate spre proiecte de modernizare a infrastructurii si a vehiculelor, completate cu un sprijin legislativ si institutional adecvat.

Se impune aplicarea unei politici coerente de atragere a publicului catre transportul in comun prin cresterea calitatii seviciului oferit (cresterea gradului de confort la maxim 6,5 calatori/m2 fata de 8,1 calatori/m2 in prezent),a gradului de securitate si fluiditate a traficului urban cu beneficii la nivelul intregii comunitati, prin reducerea consumului de energie, a poluarii si a gradului de aglomerare a orasului.

In vederea aplicarii prevederilor Ordonantei de Urgenta nr.30/16.06.1997, privind reorganizarea regiilor autonome, R.A.T.B. se va transforma in Societate Comerciala.

Strategia de reorganizare a activitatii regiei are la baza:

conceptul de transport durabil care presupune un sistem complex destinat sa satisfaca necesitatea de mobilitate a generatiilor actuale fara a deteriora factorii de mediu si care sa-si eficientizeze consumurile energetice astfel incat sa fie posibila satisfacerea nevoii de mobilitate a generatiilor viitoare;

modernizarea retelei de transport urban care sa respecte noile standard privind materialul rulant, sprijinirea persoanelor cu mobilitate redusa, in scopul integrarii sistemului de transport local in viitoarele retele transeuropene de transport la mare distanta, urmarind promovarea intermodalitatii in punctele de transfer;

minimizarea cheltuielilor de exploatare fara a diminua calitatea serviciului public;

orientarea managementului in crearea conceptului de calitate in toate sectoarele activitatii care sa conduca la cresterea eficientei economice si realizarea unor parametrii legali de capacitate, regularitate, grad de aglomerare, stare tehnica si estetica, informarea publicului, cat mai apropiati de cerintele unui transport modern solicitat de beneficiari;

reducerea costurilor prin incredintarea anumitor segmente de activitati sectorului privat;

cautarea si a altor surse de finantare a activitatii (contributii ale societatilor private si publice beneficiare de infrastructura de transport, varsaminte din fondul de salarizare, sume din asocieri, inchirieri, leasing, imprumuturi comerciale pe termen lung, credite nerambursabile si ajutoare PHARE).

O prima etapa a reorganizarii R.A.T.B. este restructurarea regiei pe departamente, care sa subordoneze servicii functionale, de specialitate, preluand actualele atributii ale exploatarilor(care vor dispare ca veriga intermediara),sectiile de productie trecand in subordinea operativa directa a acestor departamente.Acestea va conduce la cresterea responsabilitatii si implicarii mai accentuate a unitatilor de baza in realizarea la parametrii calitativ superiori ai transportului in comun, la reducerea timpului de transmitere a deciziilor si urmarirea rezultatelor, la diminuarea costurilor si a personalului de executie.In vederea reorganizarii regiei se impune determinarea patrimoniului si stabilirea capitalui social subscris.

A doua etapa de reorganizare presupune constituirea societatii de transport - STB - ca societate pe actiuni ca unic actionar C.G.M.B.

In cadrul societatii se vor cuprinde activitatile de baza care executa efectiv prestatia de transport in comun, respectiv, sectiile de transport cu autobuzele, tramvaiele si troleibuzele precum si activitati care deservesc direct activitatea de baza - sectia de dirijare, dispecerizare si control trafic, exploatare retele electrice si substatii, intretinere reparatii linii si retele de contact, activitatea de informatica,sub coordonarea directa a departamentelor prin serviciile functionale de specialitate ale acestora.

Desfasurarea activitatii sub aceasta forma de organizare poate evidentia pe viitor posibilitatea desprinderii si constituirii ca societati anexe cu unic actionar S.T.B., in prima etapa, si a unor sectiuni din activitatile sus mentionate. De asemenea, s-ar putea constitui societati anexe cu unic actionar S.T.B., activitatea de desfacere a legitimatiilor de calatorie, activitatea de proiectare-cercetare, etc.

Aceste activitati pot functiona distinct ca societati, ele efectuand practic, fie prestari servicii direct catre populatie (Ciclop), fie prestari servicii pentru activitatea de baza, respectiv, trasportul in comun.

Modificarile in structurile organizatorice ale R.A.T.B. generate de aplicarea prevederilor legislatiei actuale avand ca scop delimitarea activitatii de transport in comun de cele ce concura la realizarea acesteia, cu identificarea, in urma analizei, a activitatilor profitabile de cele care inregistreaza pierderi subventionate, va impune realizarea unui studiu in domeniul modului de conducere a contabilitatii, pentru a raspunde sistemului de organizare care va fi agreat si aprobat.

Aceasta presupune o abordare a structurii organizatorice a R.A.T.B. sub forma de grup definit ca un ansamblu constituit din mai multe societati, avand fiecare existenta proprie (personalitate juridica), dar unite prin legaturi diverse, in virtutea carora una dintre ele, numita societate-mama, exercita un control asupra ansamblului, constituid in acelasi timp, o unitate de decizie.Celelalte societati sunt dependente fata de societatea-mama.

Concretizand, se poate afirma ca societatea-mama este reprezentata de entitatea cu obiect de activitate de transport in comun, iar celelalte societati vor fi furnizori de prestari servicii si bunuri.

Societatea-mama detine controlul asupra furnizorilor sai, ceea ce ii permite sa controleze calitatea prestatiilor si produselor livrate de acestia, sa-si regleze apovizionarile avand in acelasi timp un control asupra costurilor de productie.

In plan contabil,transpunerea noii structuri organizatorice determina conducerea contabilitatii financiare de fiecare entitate pana la nivelul bilantului contabil (spre deosebire de situatia actuala, cand se intocmeste bilant contabil numai la nivel centralizat R.A.T.B.), iar societatea-mama are obligatia ca, pe langa propriile documente de sinteza (bilant contabil, cont de profit si pierdere, anexa) sa intocmeasca si sa prezinte conturile consolidate (bilant consolidat, cont de rezultate consolidat,anexa).

BIBLIOGRAFIE

S.Mercan,Al.Oprisan - Indrumatorul lucratorului din transportul urban si interurban de persoane; Editura Tehnica 1980

O.Calin,I.Vaduva,M.Ristea,

H.Neamtu - Bazele contabilitatii; Editura Didactica si Pedagogica 1995

M.Ristea,C.Cucu,C.Lazarescu - Contabilitatea intreprinderii, Editura Margaritar,1997

N.Feleaga,I.Ionascu - Contabilitatea financiara, Editura Economica 1993-1994.

N.Feleaga (coordonator) - Contabilitate aprofundata, Editura Economica 1996

Ministerul Finantelor - Sistemul contabil al agentilor economici,EdituraEconomica 1994.

N.Feleaga - Tratat de contabilitate financiara

M.Ristea( coordonator) - Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005

R.A.T.B.,potrivit Regulamentului de organizare si functionare are sarcina de a asigura transportul in comun de persoane si de a organiza exploatarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport si a instalatiilor fixe din reteaua proprie, precum si de a efectua controlul de specialitate in acest domeniu de activitate,pentru realizarea unei prestatii corespunzatoare catre populatie, coroborat cu necesitatea realizarii in mod unitar a programului de dezvoltare si diversificare a transportului in comun de persoane.

Deci,procesul de productie al R.A.T.B.este reprezentat de deplasarea persoanelor de la un loc,la altul pe distante variabile cu concursul mai multor mijloace de transport in conditii de siguranta.

Transportul reprezinta de fapt,prelungirea procesului de productie in sfera circulatiei.

In R.A.T.B. nu se creeaza bunuri materiale,productia fiind exprimata in unitati abstracte.

Principalele operatii economico-financiare sunt:

-apovizionarea cu materiale,combustibil,piese de schimb,mijloace de transport,utilaje necesare asigurarii transportului.Apovizionarea este realizata prin intermediul S.A.D. care distribuie aceste bunuri unitatilor care au nevoie de ele.;

-incasari provenite din amenzi,vanzarea biletelor de calatorie si a abonamentelor;

-plata furnizorilor,a salariatilor,contributiile la bugetul statului;

-investitii privind modernizarea mijloacelor de transport,etc.

R.A.T.B. funtioneaza cu subventii acordate statului pentru stabilirea echilibrului intre venituri si cheltuieli,deoarece activitatea R.A.T.B. este desfasurata in conditiile lipsei de rentabilitate datorate necorelarii tarifelor cu costurile de productie care trebuie sa asigure o oarecare protectie sociala.