Tehnician in activitati economice - Analiza Pietei Produselor De Lux

 

 

Tehnician in activitati economice

 

Analiza Pietei Produselor De Lux

ARGUMENT

Lucrarea de fata ”Analiza pietei produselor de lux” este structurata in patru capitole ce cuprind notiuni teoretice si aplicatii referitoare la activitatea societatii comerciale cu raspundere limitata. SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

SC MICRI GOLD SRL este o societate cu raspundere limitata, magazin, ce are ca obiect de activitate comertul cu amanuntul de produse de lux.

Minimul impuls al pietei de lux mondiale, care a dat semne de revenire la sfârsitul lui 2009 si începutul lui 2010, nu a fost resimtit câtusi de putin în România. Dimpotriva: un studiu al CPP - Management Consultants arata ca piata de lux autohtona a scazut cu 25% în timpul primului trimestru al acestui an si ca tendinta de scadere se va simti pe tot parcursul lui 2010.

Cele mai puternice scaderi pe piata de lux au fost înregistrate pe segmentele auto, ambarcatiuni, bijuterii, moda si turism. Pierderi mai putin semnificative au fost în zona de ho­telarie, accesorii, parfumerie, ceasuri, SPA si gourmet/organic, arata studiul CPP. Principalele motive identificate de analisti sunt scaderea puterii de cumparare, provenita dintr-un acces mult redus la creditare si leasing, si faptul ca preturile practicate în România sunt în continuare mai mari decât în alte capitale ale lumii si, mai ales, decât cele din marile destinatii de shopping (Dubai, Milano, Paris).

Acestor factori li se adauga si permanenta tensiune provocata de declaratiile politice, conform carora persoanele cu bani ar putea fi supraimpozitate, acesta fiind exact genul de zvon/informatie care duce la scaderea consumului de lux din orice tara.

Pe de alta parte, cumparaturile facute „afara” par sa fie tot mai rentabile. Costurile de cazare la hoteluri de cinci stele în Milano si Paris au scazut, în medie, cu 30% în ultimul an. Daca adaugam faptul ca tot mai multe branduri sunt dispuse sa ofere reduceri semnificative de preturi, chiar si în magazinele de tip „flagship” (ceea ce scuteste clientul cu pretentii de „rusinea” de-a se aproviziona din magazine de tip outlet), se întelege de ce e mai bine, mai usor si, uneori, mai profitabil ca achizitiile de lux sa fie facute direct din tarile producatoare. „Peste 30% din românii cu venituri mari îsi fac deja achizitiile în strainatate. În conditiile în care autoritatile îsi vor tine promisiunile si vor suprataxa unele categorii de produse de lux, efectul va fi invers, în fapt. În loc sa colecteze mai mult din piata, vor colecta mult mai putin, pentru ca numarul celor care îsi fac cumparaturile în strainatate va creste”, spune Oliver Petcu, managing partner CPP-MC.

Vanzarile online pe site-urile internationale au crescut cu 10%

Segmentul modei de lux este in schimbare pe masura ce noi branduri vin in Romania, iar numarul potentialilor clienti scade. O ecuatie din care au de pierdut magazinele multibrand.

Gucci si Emporio Armani, cele doua companii care au intrat pe piata roma­neasca in 2010, au rezultate financiare in linie cu asteptarile, magazinul Louis Vuitton din Bucuresti se mentine la un nivel superior altor magazine din regiune, iar magazinele multibrand trec printr-o perioada grea, din cauza modelului de business. Acestea sunt principalele concluzii ale unei analize a pietei de lux, pe care compania de consultanta CPP Luxury Industry Manage­ment a facut-o publica la inceputul acestei saptamani.

Din aceeasi categorie

» Piata ceasurilor de lux ramane amortita si in 2011

» Hermes, Bulgari, Coach si Tiffany - cele mai afectate de seismul din Japonia

» Piata luxului stagneaza in acest an, la 460 de milioane de euro

» BaselWorld 2011, expozitia care da ora exacta pe piata luxului

» Burberry va intra pe piata autohtona in aceasta toamna

In 2010, Gucci a deschis un magazin monobrand, prin intermediul unei francize cu un partener local. Spatiul se afla la parterul hotelului Athenee Palace Hilton, in centrul Capitalei, cu vitrine mari, intrare pe colt si un spatiu generos de 220 de metri.

CPP arata ca spatiul ales de Gucci este mai bun decat cel ales de Louis Vuitton in 2007, cand a deschis in galeria comerciala a hotelului JW Marriott, adica in afara centrului.

Gucci a fost la un pas de a deschide un magazin propriu, asa cum are in Bu­dapesta. CPP arata ca dificultatile finan­ciare au dus catre solutia unei francize, in parteneriat cu o firma care mai are in Romania si franciza Paul&Shark si mai distribuie ceasuri si bijuterii.

Magazinul Emporio Armani, care func­tioneaza tot in franciza, se afla de asemenea pe Calea Victoriei, intr-un spatiu cu doua niveluri, vitrine mari, acces usor la parcarea hotelului Novotel si la distanta de 200 de metri de hotelul Hilton. Magazinul Emporio Armani apartine unei firme care mai detine francizele Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, Coccinelle si Marella.

Pentru al treilea an consecutiv, liderul sectorului de moda si accesorii a fost Louis Vuitton, pe baza unei clientele din ce in ce mai numeroase si a unui serviciu pentru clienti foarte bun. Dupa cum a declarat directorul regional, prioritatea pe termen scurt a companiei este sa-si extinda spatiile comerciale, Bucurestiul fiind printre primele obiective. CPP anticipeaza ca va fi vorba de o relocare, intr-un spatiu mai mare din centru, din cauza lipsei de atractivitate a galeriei de la JW Marriott, cel mai probabil pana la sfarsitul anului viitor. Magazinul din Bucuresti a inregistrat o cifra de afaceri de peste 4,3 milioane de euro in 2010, peste rezultatele pe care Louis Vuitton le-a obtinut in Budapesta.

Probleme pentru magazinele multibrand

Victoria 46, companie care are patru magazine multibrand, a stagnat in 2010, tendinta probabila si in 2011. Cele mai importante branduri pentru Victoria 46 sunt Corneliani, pentru moda masculina, si Dior, pentru moda feminina. Pentru acest an, Victoria 46 se pregateste de lansarea vanzarilor online.

Mengotti, un alt operator multibrand, si-a intensificat activitatile de marketing si PR in 2010, insa multi clienti cu bani sunt tinuti departe din cauza nivelului scazut al serviciului destinat acestora. De asemenea, Mengotti a pierdut posibilitatea de a vinde Gucci, dupa deschiderea magazinului monobrand.

„The Place Concept Store”, magazin multibrand detinut de producatorul de lenjerie Sarrieri, a avut rezultate financiare stabile in 2010. Intentia proprietarului de a reloca magazinul ar putea avea efecte pozitive, prognozeaza CPP.

Casa Frumoasa, care are trei magazine multibrand, a deschis un spatiu comercial temporar in vara anului trecut, in Grand Hotel Rex din Constanta, insa a inregistrat rezultate modeste. Compania vinde produse Scabal, Brioni, Tom Ford si Ferragamo. Cea mai mare parte din cifra de afaceri are la baza vanzarile de haine pentru barbati. Magazinele multibrand platesc in avans catre companiile producatoare, element care pune o presiune mare pe fluxul financiar.

Toate magazinele multibrand au avut de infruntat o competitie din ce in ce mai mare din partea magazinelor de tip outlet, deschise in mod neobisnuit in centrul Capitalei. Unele dintre aceste magazine au la vanzare chiar produse contrafacute.

Ofensiva segmentului online

Un alt element de concurenta in crestere vine din partea site-urilor de comercializare a produselor de lux Net-A-Porter si Vente Privee. Acestea au derulat o campanie agresiva de PR in 2010. Majoritatea revistelor glossy au evidentiat faptul ca produsele de lux prezentate in articole sau in pictoriale se gasesc pe cele doua site-uri, fara a aminti de magazine.

Potrivit datelor CPP, vanzarile de haine si accesorii de lux vandute de cele doua site-uri au crescut cu 10% in 2010, iar acest indice va fi mentinut si in 2011. In prezent, nu exista niciun site romanesc autorizat sa vanda produse de lux. Majoritatea site-urilor romanesti din domeniu vand bunuri furate. Analiza citata mai arata ca piata de lux din Romania va stagna in 2011 la 460 de milioane de euro, cifra care acopera toate sectoarele, cu exceptia hotelurilor si parfumurilor, care au modalitati diferite de raportare a cifrelor de piata.

Cel mai important eveniment pe piata modei de lux in 2011 va fi deschiderea unui magazin Burberry in Bucuresti.

„Fin.ro” a relatat recent ca producatorul de lux britanic Burberry a incheiat un contract de franciza cu grupul Global Eye, pentru deshiderea unui magazin in toamna acestui an.

Global Eye Investments Group este un fond de investitii axat pe Romania si pe regiunea sud-est europeana, cu activitati in telecom, IT, energie, imobiliare si servicii.

Piata de lux din Romania va stagna in 2011 la 460 de milioane de euro, cifra care acopera toate sectoarele, cu exceptia hotelurilor si parfumurilor, care au modalitati diferite de raportare a cifrelor de piata, potrivit unei analize publi­cate ieri de firma de consultanta CPP Luxury Industry Management.

Oliver Petcu, director general al CPP, spune ca segmentul clientilor de produse si servicii de lux a scazut cu pana la 20% in ultimele 10 luni.

„Este vorba despre disparitia multor «nouveaux riches», oportunisti, dar si despre disparitia unor consumatori de lux din segmentul de top management al marilor multinationale, pe de alta parte, cauza principala fiind restructurarile, scaderea nivelului salarial si taierea bonusurilor”, a afirmat Petcu.

Cele mai afectate segmente ale domeniului au ramas ceasurile, bijuteriile, parfumurile si sectorul travel, potrivit raportului. Sectoarele in care s-au inre­gistrat cresteri usoare sunt auto, hoteluri, spa si gourmet.

In 2010, volumul de publicitate pentru produsele si serviciile de lux a fost cu 25% mai mic decat in 2009, iar pentru 2011 se asteapta, de asemenea, o stagnare.

Piata de falsuri si de produse originale furate este in crestere alarmanta, fiind evaluata la peste 50 de milioane de euro. Principalele produse vizate sunt parfumurile, gentile, ceasurile si hainele de lux.

Raportul CPP mai arata ca, in afara de Louis Vuitton, care detine o fabrica langa Sibiu, niciun alt producator de lux nu a deschis capacitati de productie in Romania in 2010.

Singurul anunt de interes in acest sens a fost facut de compania Swarovski.

Lucrarea este structurata pe patru capitol ce analizeaza activitatea firmei,in cadrul exercitiului financiar.

Capitolul I cuprinde prezentarea generala a societatii SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

Argument

Prezentarea generala a firmei

Act constitutiv

Amplasarea firmei

Organizarea contabilitatii la SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

Capitolul al II-lea contine notiuni teoretice generale privind taxa pe valoare adaugata, precum si structura acesteia , asa cum reiese din Planul General de Conturi. Tot in acest capitol se regasesc operatiunile impozabile, documentele folosite in reliefarea taxei pe valoare adaugata, prorata TVA etc.

Capitolul al III- lea Contabilitatea SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

In capitolul al IV-lea-“Analiza pietei produselor de lux”

In sfarsitul lucrarii sunt prezentate concluziile si masurile ce trebuie luate in urma analizei operatiilor economice si financiare. Schema formei de organizare contabila.

CAPITOLUL I

Prezentarea generala a firmei

SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL este o persoana juridica romana s-a înfiintat in 6 iunie 1991fiind inmatriculata la Registrul Comertului nr.J40/3876/199, avand sediul in Bucuresti,sector 1 aleaVictoriei nr. 56, Parter(spațiul P 15,P24, P25, P26a și P26b SC.MICRI GOLD BIJUTERII. SRL este o societate cu raspundere limitata, avand capitalul social de 428.223,00 RON.

SC. MICRI GOLD BIJUTERII.SRL este un magazin, avand domeniu de activitate comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate.

S-a cerut atestarea prezentului inscris.

ACTUL CONSTITUTIV

AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA

SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

Oficiul Registrului Comerțului de pe lânga Tribunalul București notifica, în conformitate cu prevederile art. 204 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, depunerea textului actualizat al actului constitutiv al societații comerciale

MICRI GOLD BIJUTERII SRL, cu sediul în București,B-dul NICOLAE BALCESCU, nr.22,sector 1, înregistrata sub nr. J40/3876/1991, cod unic de înregistrare 364052,care a fost înregistrat sub nr.437327 din 26.08.2008.(16/767632)

Societatea Comerciala MICRI GOLD BIJUTERII - S.R.L.

HOTARÂREA ADUNARII GENERALE A ASOCIAȚILOR S.C. MICRI GOLD BIJUTERII

S.R.L., SEDIU SOCIAL: BUCUREȘTI, B-DUL NICOLAE BALCESCU NR. 22, SECTOR 1, NR. ÎNREGISTRARE LA OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGA TRIBUNALUL BUCUREȘTI - J40/3876/1991, C.U.I. 364052, CAPITAL SOCIAL 428223,40 LEI Astazi, 01.08.2008, domnii:

IONIȚA CRISTIAN, de cetațenie germana, nascut la data de 11.02.1956 în Mun. București, domiciliat în Germania, Offenbach am Main, cu reședința în Jud. Ilfov, Oraș Voluntari, Șos.Pipera-Tunari nr.144A, posesor al Permisului de ședere nr. ROU 0032860 eliberat de autoritațile române la data de 19.04.2005, LING MILIO, de cetațenie româna, nascut la data de 28.04.1950 în Mun. București, domiciliat în Mun. București, str. Papiu Ilarian nr. 4, bl. 43, sc. 4, et. 4, apt.117, sector 3, posesor al CI seria RR nr. 528084 eliberata de SPCEP S3, biroul nr. 3, la data de 21.05.2008, având CNP 1500428400245, în calitate de asociați ai societații comerciale MICRI GOLD BIJUTERII S.R.L., în ședința legal constituita, cu unanimitate de voturi, am hotarât urmatoarele:

ARTICOL UNIC. Începând cu data de 01.08.2008 domnul LING MILIO se revoca din funcția de administrator și director general al societații. Începând cu data de 01.08.2008 se numește în funcția de administrator și director general al societații, domnul IONIȚA CRISTIAN.

Drept urmare a acestor modificari societatea este administrata, pentru un mandat nelimitat, de catre domnul IONIȚA CRISTIAN, de cetațenie germana, nascut la data de 11.02.1956 în Mun.

București, domiciliat în Germania, Offenbach am Main, cu reședința în Jud. Ilfov,

Voluntari, Șos. Pipera-Tunari nr.144A, posesor al permisului de ședere nr. ROU 0032860 eliberat de autoritațile române la data de 19.04.2005, și de catre IONITA - LOUKAS ANDREEA - RODICA, cetațean german, nascuta la data de 30.07.1979 în București, fiica lui Cristian și a Luciei Mihaela, domiciliata în Germania, Frankfurter Strasse 47, Offenbach, cod poștal 63065,

identificata cu pașaport nr. 402110955 eliberat la data de 06.12.2006 de autoritațile germane din Offenbach am Main, valabil pâna la data de 06.12.2016, cu reședința stabilita în România, Sat Voluntari, Șos. Pipera-Tunari nr. 144A, Jud. Ilfov, posesoare a Certificatului de Inregistrare nr. ROU 13683 emis de A.P.S. Ilfov la data de 15.10.2007, având CNP 8790730470012, cu puteri depline exercitate separat.

Domnul IONIȚA CRISTIAN îndeplinește funcția de Director și Președinte al consiliului de administrație. Restul prevederilor actului constitutiv al societații ramân neschimbate.

Redactata și semnata astazi, 01.08.2008, în 3 (trei)exemplare.(17/767633)

Denumirea societatii este SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL verificata la Oficiul Registrului Comertului nr. J40/3876/1991 in conformitate cu dovada de disponibilitate.

Art.2 FORMA JURIDICA:

Societatea SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL este o societate cu raspundere limitata. Societatea este o persoana juridica romana si isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor legale din Romania, aplicabila societatilor cu raspundere limitata.

Ca persoana juridica, societatea este titular de drepturi si obligatii si apare in nume propriu in procese.

Societatea va raspunde pentru obligatiile sociale fata de terti , cu intregul sau patrimoniu.

Art.3 SEDIUL SOCIETATII:

Sediul social al companiei MICRI GOLD BIJUTERII S.R.L.: Bulevardul Nicolae Balcescu, Nr. 22, Bucuresti, Sector 1. Acest sediu poate fi mutat in orice alta localitate din Romania, in baza hotararii adunarii generale a asociatiilor si cu indeplinirea conditiilor legale de forma si publicitate. Societatea poate infiinta filial si sucursale, precum si birouri, puncte de lucru, magazine, depozite si agentii in tara si/sau strainatate, conform deciziei adunarii generale a asociatiilor, curespectarea reglementarilor legale romane in materie.

Art.4 DURATA SOCIETATII:

Societatea comerciala SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL se infiinteaza pe o perioada nelimitata de timp, incepand cu data inregistarii la Registrul Comertului nr J40/3876/1991.

Art.5 OBIECTUL DE ACTIVITATE:

Domeniul principal de activiatate- Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate.

Activitati secundare:nu sunt

Art.6 CAPITALUL SOCIAL SI APORTUL ASOCIATIILOR LA CAPITALUL SOCIAL:

Capitalul social al societatii este de 428.223,00 RON reprezentand 100% din capitalul social. Capitalul social este impartit in parti sociale egale cu o valoare nominal de –lei Ron fiecare, numerotate de la 1 la – repartizate astfel:

Asociatul I va detine – parti sociale numerotate de la 1 la- adica – p.s X- lei=- lei, reprezentand % din cota de beneficii si pierderi a societaii

Asociatul II va detine- parti sociale numerotate de la 1 la – adica p.s X- lei=- lei, reprezentand -% din cota de beneficii si pierderi a societatii

ETC

Art.7 MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL: Dupa varsarea integral a capitalului social, acesta poate fi majorat prin decizia adunarii generale a asociatiilor, cu respectarea prevederilor legii.

Majorarea se poate face prin emiterea de parti sociale noi, reprezentand aportul in numerar sau in natura, sau prin modificarea valorilor nominale ale partilor sociale din reserve sau beneficii potrivit hotararii adunarii generale a asociatiilor.

Noile parti sociale trebuie subscrise in totalitatea lor, libere de orice sarcini, iar valoarea lor trebuie varsata in cel mult 2 luni de la data hotararii de majorare de capital. In cazul in care partile sociale subscriu in natura, evaluarea lor se va face pe baza unei expertise de specialitate.

Art.8 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL: Reducerea de capital social se poate face pe baza hotararii adunarii generale a asociatiilor in caz de pierderi suferite de societate sau in alte imprjurari stabilite de adunarea generala a asociatiilor.

Art.9 CESIONAREA PARTILOR SOCIALE: Partile sociale pot fi transmise intre terti prin acte intre vii, pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor sau prin succesiune.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in Registrul Comertului.

Art.10 ADMINISTRAREA SOCIETATII: Administratorul societatii este Andreea Ionita-Loukas care are drepturile si obligatiile ce ii revin potrivit legii si anume:

Angajeaza si concediaza personalul societatii;

Efectueaza toate actele si operatiunile legate de administrarea curenta a societatii in interesul acesteia si in limita drepturilor care ii sunt conferite prin lege si prin prezentul act constitutive;

Reprezinta societatea in relatiile cu terti, semanand actele juridice incheiate cu acestia;

Toate platile prin virament sau ridicarile de numerar din conturile societatii deschise la banci se fac numai din initiative sau dispozitia lui;

Mandatul administratorului este pe o perioada nelimitata de timp. Exercita orice alte atributii date in competent lui de lege sau care rezulta din prezentul act constitutive. Asociatii pot sa confere unei alte personae atributiile special sau temporare privind administrarea societatii.

Art.11 EXERCITIUL ECONOMICO-FINANCIAR: Exercitiul economic-financiar incepe de la 01 ianuarie si se termina la 31 decembrie al aceluiasi an. Primul exercitiu financiar incepe la data inregistrari societatii si se va termina la 31 decembrie al anului respectiv.

Art.12 EVIDENTELE CONTABILE, BILANTUL CONTABIL: Societatea organizeaza si tine evidentele contabile in concordant cu normele legale din Romania si cu instructiunile Ministerului Finantelor.

Art. 13 CALCULUL SI REPARTIZAREA BENEFICIILOR SI AL PIERDERILOR: Beneficiul net al societatii si pierderile se stabilesc prin bilantul contabil annual in concordant cu legea romana. Aportul asociatiilor la beneficii si pierderi este urmatorul:

Asociatul I va detine- % din cota de beneficii si pierderi a societatii.

Asociatul II va detine- % din cota de beneficii si pierderi a societatii.

Art.14 CONTROLUL CALITATII:Societatea este controlata de catre Adunarea Generala a Asociatiilor sau de alta persoana stabilita de acestia, care sa controleze societatea in numele lor. Adunarea Generala a Asociatiilor accepta ca activitatea societatii sa fie controlata de catre organelle de stat specializate, in limitele pe care legea le confera acestora.

Art. 15 TRASFORMAREA SOCIETATII: Societatea poate fi trasformata in alta forma de societate, prevazuta de Legea nr. 31/1990 cu modificarile actuale si prin hotariri generale a asociatiilor, cu indeplinirea prevederilor legii.

Art. 16 DIZOLVAREA SOCIETATII: Societatea se va dizolva in urmatoarele cazuri:

o      Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

o      Pierderea a cel putin 1/3 din capitalul social dup ace s-a consumat fondul de rezerva, daca adunarea generala a asociatiilor nu decide completarea lui sau reducerea pana la concurenta sumei ramase;

o      In caz de faliment al societatii;

o      In caz de incapacitate al unuia dintre asociati;

o      In orice alta situatie pe baza hotararii generale;

Art.17 LICHIDAREA SOCIETATII: In caz de dizolvare, societatea intra in lichidare. Lichidarea se face pe baza hotararii Adunarii Generale a Asociatiilor. In cazul in care acesta este in imposibilitatea de a actiona, numirea lichidatorilor se face de catre instant judecatoreasca.Hotararea Adunarii Generale a Asociatiilor de intrare in lichidare sau sentinta judecatoreasca de numirea a lichidatorilor vor fi inscrise in Registrul Comertului Bucuresti si publicarea in Monitorul Oficial. Lichidatorii sunt obligati ca, indata dupa intrarea in functiune, sa faca un inventar al bunurilor societatii, sa le evaluaze pe baza ultimului bilant contabil si sa se faca un bilant care sa constate situatia exacta a pasivului si activului societatii, semnand aceste documente. De asemenea, ei trebuie sa pastreze patrimonial societatii, registrele si actele si sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordine cronologica.Lichidatorii pos a apara in fata instantelor judecatoresti si pot incheia contracte cu creditorii societatii. Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt scopul lichidarii, sunt raspunzatori personal si solidar fata de terti, pentru executarea lor.

Din sumele rezultate dupa lichidare vor fi indestulati, in primul rand, creditorii privilegiati, apoi u garantii reale si ultimii creditori. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii au obligatia sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului.

Art.18 PERSONALUL SALARIAT AL SOCIETATII:Angajarea personalului societatii se face pe baza de contracte individuale de munca, cu respectarea prevederilor Codului de Munca si a celorlalte reglementari legale aplicabile in materie. Salarizarea personalului se va face in lei si se stabileste prin liberal accord al partilor contractante, cu respectarea limitei minime de salariu prevazut de legea romana.

Art. 19 CONTURILE SOCIETATII IN BANCI: Societatea va deschide conturi de disponibilitati in lei/valuta la bancile din Romania si in conditiile legii in strainatate, prin intermediul carora va efectua incasarile si platile, avand dreptul de a dispune de disponibilitatile provenind din aceste conturi potrivit legii si deciziei asociatiilor.

Art.20 DISPONIBILITATI FINALE: Modificarea prezentului act constitutive este posibila prin hotararea Adunarii Generale a Asociatiilor. Prezentul act constitutive s-a incheiat astazi 12.05.2003, in 4 exemplare, din care s-au eliberat partilor 3 exemplare.

ASOCIATII

Asociatul Ionita-Andreea Loukas

Amplasarea firmei

Aria comerciala sau de atractie a unui magazin este acel spatiu delimitat geografic din care isi atrage clientii si implicit isi asigura cifra de afaceri. Magazinul SC.MICRI GOLD BIJUTERII. SRL se afla pe un amplasament cu largi cai de acces, deoarece procentul persoanelor ce folosesc trotuarul magazinului este destul de ridicat. Strada pe care se afla magazinul este plata, fiind un avantaj al magazinului. Cartierul are o atractie deosebita, deoarece magazinul se afla in proximitatea cladirilor publice, acest lucru fiind un factor favorabil pentru SC MICRI GOLD BIJUTERII SRL.Cartierul este bine deservit cu mijloace de transport deoarece in apropierea magazinului este o statie de autobuz, iar orele de deschidere ale magazinului se coreleaza cu sosirile masive de calatori(h 7:00).

ORGANIZAREA CONTABILITATII LA SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

Potrivit legii contabilitatii din Romania, contabilitatea financiara se organizeaza si se conduce de unitatile patrimoniale identice cu: regiile autonome, societatile comerciale si alte personae juridice mentionate la art. 1din Regulamentul de aplicare al legii.

Contabilitatea financiara este unul dintre centrii nervosi ai intreprinderii al caror rol este de dirija si regla relatiile economice interne si externe ale acesteia. Contabilitatea financiara nu este numai un sistem de colectare a informatiilor exprimate cifric, ea este si un instrument de analiza si de sinteza, realizand astfel un control al eficientei gestiunii economice.

Obiectivul contabilitatii financiare este circuitul patrimonial al intreprinderii luat in totalitatea si structualitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este de a determina periodic, de regula la incheierea

exercitiului financiar, situatia patrimonului, situatia financiara, rezultatul global al exercitiului bazat pe gruparea veniturilor si cheltuielilor in functie de natural or. Ea asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil, contului de profit si pierdere si anexele de bilant. Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de register, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiilor economice si financiare ce au loc in unitatile patrimoniale, pe parcursul exercitiului financiar. Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiilor economice si financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitate in parida dubla sunt: “Pe jurnale”, “Maestru-Sah” si forma combinata “Maestru-Sah cu Jurnale”.

In cadrul SC MICRI GOLD BIJUTERII SRL, forma de inregistrare in contabilitate utilizata este “Pe jurnale”.

Principalele forme ce se utilizeaza sunt: Registrul Jurnal(cod 14-1-1), Registrul Inventar(cod 14-1-2), Jurnale auxiliare, Cartea Mare(cod 14-1-3), Balanta de Verificare(cod 14-6-30).

Forma de inregistrare contabila “pe jurnale” asigura inregistrarea operatiilor economice in mod cronologic si systematic, direct din documentele primare si centralizatoare in jurnal, care constituie intrumentul de lucru de baza in aceasta forma de inregistrare contabila.

Trasatura de baza a acestei forme de contabilitate este cea a folosirii jurnalelor multiple pentru inregistrare cronologica si sistematica in creditul conturilor, dezvoltat pe conturi corespondente debitoare. Prin acumularea debitului fiecarui cont care se regaseste in diferite jurnale, in functie de conturile creditoare cu care are corespondenta, se realizeaza inregistrarea sistematica in “ Cartea Mare” la sfarsitul lunii, pentru rulajul debitor al contului respective.

Datorita numarului mare de documente justificative, pe langa Registrul-Jurnal, se mai intocmesc jurnale auxiliare, pe feluri de operatii, cum sunt:

Jurnalul-situatie privind operatiile de casa si banca

Jurnalul-situatie privind operatiile contabile (cod 14-6-4)

Jurnalul-situatie privind operatiile de casa si banca (cod 14-6-5 si 14-6-5/a)

Jurnalul privind decontarile cu furnizori (cod 14-6-6)

Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7)

Jurnalul prvind consumurile si alt iesiri de stocuri (cod 14-6-8 si 14-6-8/a)

Jurnalul privind miscarea stocurilor (cod 16-6-9)

Jurnalul privind salariile si contributia la asigurarile sociale (cod 14-6-10)

Jurnalul privind vanzarea produselor si alte iesiri (ocd 14-6-12 si 14-6-12/a)

Jurnalul privind operatii diverse (cod 14-6-7; 14-6-7/a si 14-6-7/b)

Situatia privind avansurile de trezorerie.

Jurnalul –situatie privind operatiile contabile serveste ca jurnalul auxiliary pentru inregistrarea operatiilor in creditul conturilor a caror dezvoltare analitica se poate asigura direct pe formular. Se completeaza document cu document sau pe baza de centralizatoare. La sfarsitul lunii, se determina rulajele creditoare si debitoare si totalurile fiecaruia din conturile

corespondente, precum si rulajele totale cumulate de la inceputul anului, stabilindu-se soldurile. De asemenea, se face gruparea sumelor pe conturi corespondente debitoare.

Jurnalul-situatie privind operatiil de casa si banci-se completeaza zilnic pe baza “Registrului de Casa” sau “Extrasululi de Cont” primit de la banca, la care sunt anexate documentele justificative.

In acest scop, se efectueaza si gruparea sumelor pe conturi, atat pentru incasari cat si pentru palti, fie direct la “Registrul de Casa” sau “Extrasul de Cont”, fie intr-un document cumulativ. La sfarsitul lunii, in “Jurnal” se determina rulajul creditor total, precum si totalurile fiecaruia dintre conturile corespondente debitoare care se trec in “Cartea Mare”. Tot lunar, in situatie se determina soldul ficarui cont (casa sau banca) in scopul confruntarii acestui sold cu cel din “Registrul de Casa”, “Extrasul de Cont” sau “Cartea Mare”.

Jurnalul privind decontarile cu furnizorii-servesc ca jurnal auxiliary pentru inregistrarea zilnica a operatiilor privind decontarile cu furnizorii (in conturile 401,404,408) pentru matariale, marfuri, lucrari executate, servicii prestate etc. Se completeaza zilnic, pe baza documentelor

justificative (facturi, note de receptive si constatare de diferente etc.) sau pe baza documentelor justificative anexat la “ Extrasul de Cont” primit de la banca sau “Registrul de Casa pentru operatiile din acest cont.

Jurnalul privind consumurile si alte iesiri de stocuri-serveste pentru inregistrarea lunara a operatiilor in creditul conturilor de valori material (conturile 300, 301 etc). Se inregistreaza la sfarsitul lunii, document cu document sau pe baza cantralizatoarelor pe operatii. In antetul coloanelor se inscribe simbolul fiecarui cont creditor, precum si documentul care furnizeaza datele. Conturile corespondente debitoare se deschid mai intai pentru conturile de cheltuieli (600,601 etc), fie pe conturi sintetice, analitice si pe sectii, fie numai pe conturi sintetice si sectii. Rulajele creditoare totale se trec in “Cartea Mare”.

Situatia privind miscarea stocurilor se foloseste pentru stabilirea la sfarsitul lunii a rulajului si soldurile fiecarui cont de material, precum si a coeficientilor de repartizare a diferentelor de pret. Se completeaza lunar, pe baza jurnalelor in care apare debitul conturilor de material si al conturilor de diferente de pret. Rulajele debitoare, creditoare si soldurile conturilor sintetice de material, precum si ale contului 308 privind “ Diferentele de pret la materii prime si material” trebuie sa fie egale cu cele din “Cartea Mare”.

Jurnalul privind vanzarea marfurilor si alte iesiri-se foloseste pentru inregistrarea marfurilor vandute, trecute din depozitele de repartizare in unitatile de desfacere cu amanuntul. Se completeaza pe baza documentelor privind vanzarea si a celor privind inregistrarea stocurilor aflate la terti document cu document sau pe baza de centralizatoare, dupa caz. La sfarsitul lunii, se determina rulajul creditortotal, precum si totalurile fiecaruia din conturile corespondente debitoare care se trec in “Cartea Mare”.

Operatiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii lor in documente justificative. Asa prevede art. 6, alineatul 2 din legea Contabilitatii:”orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”. Pe aceasta cale se asigura datele de intrare in sistemul informational contabil si se fundamenteaza inregistrarea proprie contului.

CAPITOLUL al II-lea

Concepte teoretice si reglementari fiscal privind taxa pe valoarea adaugata

REGLEMENTARI LEGALE

Valoare adaugata poate fi definita ca diferenta intre valoare unui bun, obtinuta in urma vanzarii, si valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care au fost achizitionate pentru realizarea pentru a realiza acest bun.

Taxa pe valoare adaugata consta dintr-o cota procentuala la aceasta valoare adaugata, care stabileste asupra operatiunilor privind tranferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii.

A.OPERATIILE IMPOZABILE

Taxape valoare adaugata reprezinta venit al Bugetului de Stat si face parte din categoria impozitelor indirecte. Se aplica tuturor operatiilor privind:

lucrari de bunuri mobile;

transferul proprietatii bunurilor immobile;

importul de bunuri;

alte operatiuni asimilate lucrarilor si tranferului de proprietate.

Se supun TVA-ului operatiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romaniei. Bunurile achizitionate din import sunt impozabile in Romania conform declaratiei vamale. Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se impart, din punct de vedere ale regulilor de impozitare in trei categorii:

a)    Operatiunile supuse taxei pe valoare adaugata la care se aplica cota de 24%

Pentru aceste operatiuni, TVA se calculeaza asupra sumelor obtinute din vanzari de bunuri sau prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pana la consumatorul final, inclusive.

Din taxa facturata, corespunzator sumelor reprezentand contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozabile.

Operatiunile supuse TVA se impart in doua categorii:

Operatiuni care au ca efect trasferul propritatii bunurilor, indiferent de forma juridica prin care se realizeaza acest transfer de proprietate; vanzare; schimb de bunuri; aport la capitalul social al unei societati comerciale si in unele cazuri , chiar predarea cu titlu gratuity.

Operatiuni constatand in prestari de servicii.

Tinand cont de natura si provenienta bunurilor, operatiile supuse TVA-ului se impart in:

1.Lucrari de bunuri mobile

Lucrarea de bunuri reprezinta transferul dreptului de proprietate catre beneficiar, fie direct, fie prin intermediul altor personae juridice care actioneaza in numele si contul acesteia. Cea mai frecventa forma de transfer a proprietatii bunurilor o constituie vanzarea. In afara de vanzare, mai exista si cazuri speciale de transfer de proprietate ca:

Schimbul de bunuri;

Inchirierea unor bunuri in baza unui contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita ora;

Preluarea de catre un agent economic a unor bunuri cumparate sau fabricate de acesta, in vederea folosirii sub orice forma in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor personae fizice sau juridice in mod gratuit, cu anumite exceptii prevazute de lege;

Utilizarea de catre agentii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse realizate in unitatile acestora, cu exceptia celor incorporate direct in bunurile sau serviciile realizate.

2.Transferul proprietatii bunurilor immobile intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice.

In sfera de aplicare a TVA-ului intra operatiunile privind transferul proprietatii bunurilor immobile, indifferent de forma juridical prin care se realizeaza.

In categoria bunurilor imobiliare, in sensul TVA-ului, se include:

toate constructiile imobiliare prin natural or;

terenuri pentru constructii si cele situate in intravilan, inclusive cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate constructii sau alte amenajari ale localitatilor;

bunuri de natura mobiliara care nu pot fi atasate fara a fi deteriorate sau fara a antrna deteriorarea imobilelor insesi.

3.Prestarea de servicii.

Prin prestare de servicii se intelege orice activitate rezultand dintr-un contract sau conventie prin care o persoana se obliga sa execute o munca manuala sau intelectuala in scopul obtinerii de profit si care nu are ca obiect de activitate livrari de bunuri sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor immobile. Principalele activitati care intra in sfera prestarilor de servicii sunt urmatoarele:

lucrari de constructie-montaj. Intra in aceasta categorie numai activitatea desfasurata pentru constructia obiectivului, fara ca bunul respectiv sa devina proprietatea agentului economic care l-a realizat;

inchirierea de bunuri mobile sau immobile , care pot avea si character de livrare, daca in contractul de inchiriere se prevede trecerea banilor in proprietatea celui ce i se presteaza un asemenea serviciu;

reparatiile de orice natura;

bunuri realizate cu materialul clientului;

4.Importuri de bunuri si servicii.

Importul reprezinta totalitatea operatiunilor implicate de cumpararea de marfuri si servicii din strainatate pentru nevoi productive si neproductive.

Importul cunoaste diferite forme de realizare structurate in functie de anumite criteria care sunt determinate de:

modaliatatea de realizare a importului: import pe cont propriu sau import in commission;

termenul de deconectarea marfurilor si serviciilor importate: import cu plata la vedere si import cu plata la termen (creditul comercial);

modalitati de deconectare: import cu deconectare pe baza de acreditiv, ordin de plata, efecte de comert;

conditia de livrare: importuri uzuale fiind in conditia FOB, portul strain de incarcare si CAF sau CIF, portul romanesc de decantare;

destinatia marfurilor importate: import de marfuri pentru consumul intern de marfuri pentru reexport.

Cadrul juridic al importurilor este asigurat de contractele interne si externe, de vanzare-cumparare, de prestari servicii si de commission.

In sfera de aplicare a TVA-ului intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati, de orice persoana fizica sau juridical in baza “Codul Vamal al Romaniei”.

b)    Operatii la care se aplica cota zero.

La aceste operatii, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitatile proprii destinate ralizarii operatiilor impozabile.

Potrivit art. 17 din OGU, nr. 17/2000, aceste operatii se impart in:

v    Operatiuni de export de bunuri si servicii effectuate de agentii economici cu sediul in Romania;

v    Serviciile prestate de catre comisionari sau alti intermediari, care intervin in operatiunile de export;

v    Vanzarile de bunuri si prestarii de servcii catre persoanele fizice si juridice cum sunt

Bunuri sau servicii in favoarea directa a ambasadelor, consultantelor si reprezentantelor straine, precum si personalului acestora, in conditiile stabilite de Ministerul de Finante, pe baza de reciprocitate;

Bunuri cumparate de comerciantii straini din expozitiile organizate in Romania, precum si bunurile cumparate din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul in Romania, in conditiile stabilite de Ministerul de Finante.

c)    Operatii scutite de TVA

Aceste operatiuni sunt strict reglementate prin lege. Nu se admite extindere lor prin analogie, iar furnizorii si prestatorii de servicii sutiti de TVA nu au dreptul la deducerea taxelor aferente intrarilor destinate produselor sau serviciilor scutite de taxa.

In categoria operatiunilor scutite de TVA sunt cuprinse:

lucrari de bunuri si prestari de servicii rezultate din activitati specifice, autorizate, effectuate in Romania;

anumite operatiuni de import.

1.Lucrari de bunuri si prestari de servicii;

In cadrul activitatilor specifice autorizate sunt incluse urmatoarele operatiuni scutite de TVA, desfasurate de:

unitatile sanitare, inclusive veterinare si de asistenta sociala; sunt scutite, de asemenea si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

unitati si institutii de invatamant cuprinse in sistemul national de invatatamant;

unitati care desfasoara activitati de cercetare- dezvoltare si inovare si executa programe, subprograme, teme, proiecte si actiuni cuprinse in Programul National de Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica sau Planul National de Cercetare , Dezvoltare si Inovare;

unitatile care desfasoara in conformitate cu prevederile legale, activitati de natura celor mentionate mai sus, cu finantare in parteneriat international si bilateral;

avocati si notari indifferent de forma de exercitare a profesiei;

gospodariile agricole individuale;

cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si insitutiile publice care nu cuprind in sfera de aplicare TVA sau sunt scutite de TVA;

casa de economii, fonduri de plasament, case de ajutor reciproc, cooperative de credit si alte societati de credit, case de schimb valutar;

societati de investitii financiare, de intermadiere financiara si de valori mobiliare;

sistemul bancar pentru activitatile desfasurate de:

BNR pentru operatiuni specifice reglementare. Achizitiile de aur si argint efectuate de BNR de la contribuabili sunt supuse TVA.

Bancile, personae juridice romane;

Sucursalele din Romania ale bancilor, personae juridice straine;

Fondul de garantare a depozitelor bancare;

Fondul de garantare a creditelor pentru intreprinzatorii privati;  

Fondul de garantare a creditului rural.

societati de asigurare si/sau reasigurare, inclusiv intermediarii in astfel de activitati, pentru sumele incasate de la asigurati. Despagubirile acordate asiguratilor include si TVA;

Compania Nationala “Loteria Romana”;

incasarile din tarife de intrare la castele, muzee, gradini botanice si zoologice, biblioteci;

activitatea de taximetrie desfasurata de persoane fizice autorizate si colaboratorii societatilor comerciale care desfasoara cu autoturisme proprii activitatea de taximetrie;

editarea, tiparirea si/sau vanzarea de manuale scoalare si/sau de carti,exclusiv activitatea cu caracter de reclama si publicitate. Intermediarii sunt scutiti de TVA numai daca vanzarea se realizeaza la pretul stabilit de editor sau la pretul de achizitie;

realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune cu exceptia celor cu character de reclama si pubilicitate;

productia de filme pe pelicula sau banda video cu destinatia de a fi difuzate in televiziune, cu exceptia celor de reclama si publicitate;

proteze de orice fel si accesorii ale acestora , precum si produse ortopedice;

uniforme pentru copii din invatamantul prescolar si primar;

articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la un an;

aportul de bunuri la capitalul social al societatilor comerciale.

Achizitionarea de bunuri de catre contribuabili de pe piata interna sau din export, destinate utilizarii ca aport in natura la capitalul social, se supune TVA;

transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii;

activitatea contribuabilor care realizeaza venituri din operatii impozabile realizate si declarate organului fiscal de pana la 50 milioane de lei annual, sunt obligati sa solicite luarea in evidenta ca platitori TVA.

Se inregistreaza ca platitori de TVA numai partea din structura organizatorica a contribuabilului prin care se realizeaza operatiunile impozabile si pentru care este obligatorie organizarea distinct a evidentei gestiunilor si contabilitatii care sa permita determinarea TVA deductibila si colectata.

2.Operatiuni de import.

bunuri din import scutite de taxe vamale prin tariful vamal de import al Romaniei, prin legi sau hotarari ale guvernului.Nu sunt scutite de TVA bunurile din import pentru care legislatia in vigoare prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desfiintarea taxelor vamale;

marfuri importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

materiile prime si material importate, destinate exclusive realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 zile de la dataefectuarii importului, pe baza de certificate eliberat in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;

bunuri introduce in tara fara plata taxelor vamale, conform regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti si straine;

bunurile din import similar bunurilor din tara, scutite de TVA;

serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania, conform cristeriilor de teritorialitate;

licentele de firme si programe, drepturi de transmisie, abonamentele la agentiile de stiri externe si alte de aceasta natura, destinate activitatilor de radio si televiziune.

3.Operatiunile impozabile prin optiunile.

Legea prevede ca agentii economici care realizeaza un venit total din activitatea de baza si din alte activitati, declarat la organul fiscal competent, pana la 50 milioane lei anual sunt scutite de TVA. Cei care gasesc in aceasta situatie nu au dreptul la deducere si in consecinta , TVA deductibila va afecta cheltuielile unitatii patrimoniale. Se da insa posibilitatea acestor unitati economice sa opteze pentru TVA, iar pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia, aceasta cu aprobarea Ministerului de Finante, iar aplicarea se face incepand cu luna urmatoare datei autorizarii.

Cererile de optiune pentru o parte a activitatii se aproba de organele fiscal numai in conditiile organizarii distinct a evidentei gestiunilor si contabilitatiile , care sa permita determinarea TVA deductibila si colectata.

d)    Platitori de TVA

Taxa pe valoarea adaugata datorata Bugetului de Stat se plateste de catre:

1.Contribuabili inregistrati la organele fiscal competente ca platitori de TVA pentru:

livrari de bunuri mobile;

prestari de servicii supuse TVA;

2.Titularii operatiunilor de import de bunuri effectuate direct prin comisionari sau terte personae fizice care actioneaza in numele si ordinal titularului operatiunii de import;

3.Persoane fizice, pentru bunurile introduce in tara, conform regulamentului vamal, aplicabil acestora;

4.Persoane juridice sau fizice cu sediul stabilit in Romania pentru:

bunurile din import inchiriate;

serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, referitoare la: operatiuni de lesing, cesiuni si/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similar; servicii de publicitatate;

servicii efectuate de consultant; ingineri; birouri de studii;experti contabili si alte

servicii similare, prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni bancare si financiare; punerea la dispozitie de personal;

5.Reprezentanti fiscali domiciliati stabil in Romania, dar realizeaza operatiuni impozitate pe teritoriul tarii noastre.

B.DOCUMENTE FOLOSITE IN RELIEFAREA TVA

Pentru trasferarea proprietatii bunurilor si serviciilor, prin hotararea de guvern, s-au stabilit formularele commune si specifice care se folosesc in legatura cu aplicarea TVA.

Documentele legale in care se consemneaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii si operatiile acestora, sunt:

Factura- reprezinta principalul document pe baza caruia se determina TVA datorita Bugetului de Stat. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda in mod distinct o facture sunt prevazute in art. 25 litera b. atat pentru operatiile realizate intre agentii economici cat si pentru unitatile care practica preturi cu amanuntul sau tarife pentru servicii catre populatie sau alti consumatori finali in care este inclusa si tax ape valoare adaugata.

Chitanta fiscala- contine elementale necesare pentru identificarea vanzatorului si cumparatorului, precum si date referitoare la specificatia bunurilor, la cantitati, preturi sau valori, similar cu cele cuprinse in facture.

Aviz de insotire a marfii- se foloseste numai cu avizul organelor fiscal, pentru situatii deosebite, cand nu este posibila emiterea facturii in momentul livrarii marfurilor. In acest document se inscriu numai specificatia produselor, cantitatile, preturile si valoarea marfii, fara a cuprinde date privind TVA. In aceste conditii “Avizul de insotire a marfii”nu reprezinta un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, la cumparatori, acestia avand obligatia sa solicite furnizorilor emiterea si transmiterea facturilor in cel mai scurt timp. Pentru furnizori avizul de insotire a marfii reprezinta documentul pe baza caruia ia nastere faptul generator si exigibilitatea TVA si in consecinta acestia sunt obligati sa emita facturi in cel mai scurt timp, fara a depasii ultima zi a lunii in care nu s-a efectuat livrarile, astfel incat sa fie in masura sa determine obligatia de plata sau dreptul de restituire a TVA.

Dispozitia de livrare- tinand seama ca nu se admit corecturi in facturi, pentru a se asigura o corecta intocmire a facturilor se prevede introducerea unui formular “Dispozitie de livrare” care circula intre compartimentul de desfacere si magazii si care contine, pe langa elementele necesare identificarii cumparatorului, numai date referitoare la specificatia produselor, cantitatile dispuse si livrate efectiv precum si preturile unitare. Pe baza acestui document marfurile nu pot fi scoase din incinta  

unitatii, furnizorii fiind obligati sa emita facturi sau dupa caz, avize de insotire a marfii pe timpul transportului.

Jurnalul pentru vanzari- serveste ca document de stabilire lunara a TVA colectata si de control al unor operatii de inregistrare in contabilitate. Se completeaza la serviciul financiar-contabil pe baza facturilor emise privind vanzarile de bunuri si prestari de servicii. Unitatile scutite de obligatia emiterii unei facturi sunt obligate

sa tina “Borderoul de Vanzare(incasare) din ziua de…”. Acest borderou serveste ca

document de centralizare zilnica a vanzarilor(incasarilor) realizate de unitati si la inregistrarea lor in “Jurnalul pentru vanzari”.

Jurnalul pentru cumparari- serveste ca document de stabilire a TVA dedectibila si de control al unor operatii inregistrate in contabilitate. Se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza facturilor si chitantelor fiscal privind cumpararile de valori materiale sau serviciile achizitionate prin agentii economici din tara.

Contribuabilii sunt obligati:

v    Sa sonsemneze livrarile de bunuri si prestarile de servicii in facturi fiscal sau alte documente legal-aprobate sis a completeze toate datele prevazute; in situatia in care se efectueaza operatiuni impozabile cu TVA, mai mare de 20 de milioane, furnizorii vor

v    anexa si copia de pe documentul care atesta calitatea de platitor TVA,este obligat sa plateasca suma respective la Bugetul Statului, chiar daca operatiunea efectuata nu se supune impozitarii TVA, conform prevederilor legale.

v    Sa solicite de la furnizorii de bunuri si servicii facturi fiscale ori documente legal-aprobate pentru bunurile si serviciile achzitionate si sa verifice intocmirea corecta a acestora. La randul lor, beneficiarii sunt obligati sa solicite furnizorilor, penru facturile fiscale cu valoare mai mare de 20 milioane lei, si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor TVA.

Importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati si sa determine, conform legii, valoarea in vama, taxele vamale, alte taxe si accize, suma acestora reprezentand baza de impozitare a TVA ce trebuie calculate si virata.

Nu sunt obligati sa emita facturi fiscal contribuabilii care desfasoara urmatoarele activitati:

-taximetrie;

-transport de personae pe baza de bilete de calatorie si abonamente;

-vanzari de bunuri si prestari de servicii consemnate in documente specifice, aporbate prin acte normative in vigoare;

-vanzari de bunuri si prestari de servicii pentru populatie, pe baza de documente fara nominalizatori privind cumparatorul;

Corectarea taxei facturate in mod eronat de catre un agent economic se va efectua prin emiterea unor noi facturi, in rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, in negru, pentru cele de adaugat.

Corectarea erorilor de inregistrare in evidenta se va face conform prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991, corectarea TVA cuprinsa in facturi se va face astfel:

-in cazul in care documentul nu a plecat de la agentul economic, acesta se anuleaza si se emite un nou document;

-in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectueaza prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau in rosu si concomitent se emite o noua facture corecta. Factura de corectare va fi intocmita si va fi inregistrata in Jurnalul de Vanzari, respective de Cumparari, si reflectata in decontarile intocmite de furnizor si, respective, de beneficiar, pentru luna in care a avut loc corectarea.

Evidenta operatiilor

Evidenta operatiilor privind TVA se tine pe una din urmatoarele metode:

o  prin organizarea si conducerea evidentei contabile potrivit normelor in vigoare, care sa permita determinarea sumei impozabile si TVA pentru lucrarile sau serviciile efectuate precum si a taxei deductibile aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitatea proprie destinate realizarii de operatii impozabile. Nu pot fi inregistrate in contabilitate documentele justificative de alta provenienta decat cea legala, deoarece bunurile aferente tranzactiilor respective vor fi considerate fara documente legale si se vor aplica sanctiuni prevazute pentru combaterea evaziunii fiscal;

o  pe baza de register in care se inscriu zilnic, fara stersaturi si spatii neuitilizate, elementele necesare pentru determinarea TVA aferenta bunurilor livrate si serviciilor

prestate, precum si a taxei deductibile pentru intrari.

Potrivit prevederilor de la punctual 81 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii, TVA datorate Bugetului de Stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).

In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acestuia, totalul TVA se intregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA exigibila se trece la TVA colectata, respective TVA deductibila. In contul TVA se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile pana la data incheierii exercitiului financiar.

In acelasi regulament se mai prevede ca diferenta de taxa, in plus sau in minus, dintre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distinct(TVA de plata, respective TVA de recuperat) si se regularizeaza potrivit legii.

In contabilitate, evident decontarilor cu Bugetul Statului privind TVA, se tine cu ajutorul contului de gradul I, simbolul 442 “Tax ape valoare adaugata”, care este un cont bifunctional.

Pentru evidentierea distincta a TVA, se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

4423-TVA de plata

4424-TVA de recuperate

4426-TVA deductibila

4427-TVA colectata

4428-TVA neexigibila.

1.Contul 4423-TVA de plata

Cu ajutorul acestui cont se tine evident TVA de platit Bugetului Statului. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni, diferenta intre soldul creditor al contului 4427-TVA colectata(cand este mai mare) si soldul debitor al contului 4426-TVA deductibila, prin debitul contului 4427-TVA colectata.

Se debiteaza prin creditarea conturilor:

512-conturi curente la banci-cu plati efectuate catre Bugetul Statului, reprezentand TVA,

4424-TVA de recuperat- cu TVA de recuperat, compensator.

Soldul contului reprezinta TVA exigibila de plata.

2.Contul 4424-TVA de recuperate

Cu ajutorul acestui cont se tine evident TVA de recuperate de la Bugetul Statului. Este cont de activ.

Se debiteaza prin debitarea conturilor:

512-conturi curente la banci-cu TVA incasat de la Bugetul Statului, in baza cererii de rambursare;

4423-TVA de plata- cu TVA de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu TVA de plata.

Soldul contului reprezinta TVA de recuperate de la Bugetul Statului.

3.Contul 4426-TVA deductibila

Cu ajutorul acestui cont se tine evident TVA inscrisa in facturile emise cu furnizorii pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitate, sau aferente mijloacelor fixe realizate in regie proprie , deductibila din punct de vedere fiscal. Este cont de active.

Se debiteaza prin creditul conturilor:

401-Furnizori

404-Furnizori de imobilizari

512-Conturi curente la banci

542-Avansuri de trezorerie cu sumele reprezentand TVA(deductibila, potrivit legii) inscrisa in facturile, sau alte documente legale emise de furnizori sau prestatori pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile.

4428-TVA neexigibila cu decalajul intre faptul generator de TVA deductibila si cu exigibilitatea acesteia( in situatia achizitionarii de bunuri sau servicii cu plata in rate, pe masura ce TVA devine exigibil)

4427-TVa colectata cu sumele reprezentand TVA aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

4427-TVA colectata cu sumele deductibile din TVA colectata(in limita sumei ce poate fi retinuta din soldul creditor al acestui cont, existent la finele lunii pentru care se face decontarea)

4424-TVA de recuperat cu sumele reprezentand TVA deductibilace depaseste TVA colectata ce urmeaza a se incasa de la Bugetul Statului(diferenta intre soldu l contului

4426 TVA deductibila-mai mare si al contului 4427 TVA colectata-mai mica.

635-Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cu prorata din TVA deductibila devenita nedeductibila(sumele constatate ca fiind nedeductibile ca urmare a utilizarii unor bunuri sau servicii pentru realizarea de operatii scutite de taxa. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

4.Contul 4427-TVA colectata

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala Bugetului de Stat, reprezentand TVA aferenta vanzarilor de bunuri si marfuri, prestatorilor de servicii sau executarilor de lucrari. Este un cont de pasiv.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

4426-TVA deductibila cu valoarea adaugata mijloacelor fixe realizate in regie proprie.

411-Clienti

461-Debitori diversi cu TVA inscrisa in facturile emise catre client si alti debitori, reprezentand vanzarile de marfuri si bunuri, prestarile de servicii si executarile de lucrari.

531-Casa cu TVA inclusa in sumele incasate in numerar de la populatie pentru vanzari de bunuri prestate de servicii cu executari de lucrari. Determinarea TVA colectata din incasari se face prin aplicarea cotei asupra sumelor incasate mentionate in chitantele fiscale.

428-Alte valori si creante in legatura cu personalul TVA colectata aferenta vanzarilor si prestarilor de servicii efectuate de unitatea pentru persoalul in subordine, respective cu TVA colectata aferenta lipsurilor imputate.

461-Debitori diversi cu TVA aferenta lipsurilor imputate de diversi debitori.

4428-TVA neexigibila cu TV A neexigibila, devenita in cursul lunii(in situatia vanzarii de bunuri sau prestarii de servicii cu incasarea in rate, pe masura ce TVA devine exigibila).

635-Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate cu titlu gratuity, cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura.

Se debiteaza prin creditarea conturilor:

4423-TVA de plata cu TVA de plata datorata Bugetului Statului (diferenta intre soldul contului 4427- TVA colectata-mai mare si 4426-TVA deductibila-mai mica).

4426-TVA deductibila cu sumele reprezentand TVA deductibila(suma ce poate fi retinuta de agentul economic pentru operatiile impozabile realizate).

416-Clienti incerti cu sumele reprezentand TVA aferenta clientilor insolvabili. La sfrsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

6.Contul 4428-TVA neexigibila

Cu ajutorul acestui cont se tine evident TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri, servicii, lucrari efectuate cu plata in rate, precum sic ea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul. Este cont bifunctional.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

411-Clienti cu TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestatorilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate;

418-Clienti-facturi de intocmit-cu TVA aferenta de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi;

371-Marfuri cu TVA aferenta marfurilor aprovizionate din unitatile comerciale de vanzare a marfurilor cu amanuntul;

4426-TVA deductibila cu TVA aferenta cumparaturilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite, devenite deductibila;

Se debiteaza prin creditarea conturilor:

408-Furnizori-facturi nesosite cu TVA aferenta facturilor nesosite;

401-Furnizori

404-Furnizori de imobilizari cu TVA aferenta cumparaturilor efectuate cu plata in rate;

371-Marfuri cu TVA aferenta marfurilor scazute din gestiune;

4427-TVA colectata cu TVA aferenta vanzarilor de bunuri, serviciilor si prestarilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului financiar.

Soldul contului reprezinta TVA neexigibila.

C.PRORATA TVA-ului

Daca un agent economic desfasoara operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite de TVA, agentul respectiv are dreptul de a deduce numai TVA aferenta operatiunilor neimpozabile sa fie incluse in cheltuieli. La sfarsitul exercitiului(lunii), agentul economic va determina ponderea operatiunilor impozabile, in totalul operatiunii, lucru ce poarta denumirea de prorata TVA.

Acest procent stabilit la sfarsitul anului ramane neschimbat tot timpul anului si se utilizeaza pentru a calcula TVA de dedus la sfarsitul fiecarei luni. Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se include pe cheltuieli conform relatiei:

635=4426

Cota de impozitare

Taxa pe valoare adaugata se calculeaza prin aplicarea cotelor legale asupra bazei de impozitare determinate de anumite elemente.

In Romania se aplica doua cote de impozitare TVA:

-cota de 24%

-cota 0

1.Cota de 24%

Se aplica pentru urmatoarele categorii de optiuni:

1.Livrarile de bunuri mobile si trasferurile proprietatii bunurilor immobile efectuate in tara, de catre agentii economici intregistrati ca platitori de TVA catre beneficiarii cu sediul sau domiciliul in Romania.

Cota de 24% recalculate

Cota de 24% se aplica bazei de impozitare, in care nu este cuprinsa valoarea adaugata.

Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul:magazine, consignatii, unitatile de alimentatie publica sau alte unitati care au legatura cu populatia, precum si pentru prestari de servicii:transport, telegraf etc.,preturile sau tarifele practicate cuprind si taxa pe valoare adaugata. In aceste conditii, TVA se determina prin aplicarea sumei calculate asupra sumei obtinute din vanzarea bunurilor, potrivit urmatorului algoritm:

(24*100)/124=19,3548

2.Transportul international de persoane in/din strainatate efectuat de contribuabili autorizati prin curse regulate, precum si prestarile de servicii legat direct de acesta.

CAPITOLUL al III-lea

Contabilitatea TVA la SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL

Bilanturi contabile

Grafic evolutie cifra de afaceri (RON)

Grafic evolutie cheltuieli si venituri(RON)

Evolutie datorii (RON)

Grafic evolutie salariati (RON)

CAPITOLUL al IV-lea

“ANALIZA PIETEI PRODUSELOR DE LUX”

Sragnarea este cuvantul care exprima cel mai bine situatia industriei de lux romaneasca. De anul trecut si pana acum, aceasta industrie nu a avut parte de intrarea a noi protagonisti pe piata si nici de dezvoltari spectaculoase ae marcilor deja existente.

Faptul ca nu a existat o dezvoltare a pietei a facut, cum de altfel era si normal, ca si cresterea vanzarilor sa fie una destul de mica(circa 5%-10%). Mai mult, pana la sfarsitul acestui an nu se estimeaza intrarea pe piata a unor marci noi, in special din cauza dificultatilor datorate supraevaluarii imobiliare si a preturilor ridicate ale locatiilor comerciale adecvate petru produsele de lux.

Un studiu realizat de Synovate in 11 tari din toata lumea arata ca romanii si bulgarii sunt net mai aplecati spre placerea shopping-ului decat americanii sau asiaticii. Contrar parerii comune, nu occidentalii merg cel mai mult la cumparaturi pentru relaxare: romanii se declara in proportie de 42% sensibili la beneficiile psihologice ale mersului la cumparaturi, fata de numai 20% din americani. Care sa fie explicatia?

In magazinele cu produse de lux, arareori clientii sunt agitati. Cu un aer mai degraba contemplativ, cer informatii, incearca un ceas, un parfum sau un sacou. Acolo timpul pare ca se opreste in loc. La noi vin clienti de dragul de a intra intr-un magazin ca acesta, spune Bogdan Aanicai, reprezentant Micri Gold Bijuterii, retea de magazine cu ceasuri si bijuterii de lux.

Clientii din astfel de magazine nu sunt manati de necesitati cotidiene, ci de placerea de a-si procura obiecte care sa-i faca sa se simta bine, prin faptul ca le satisfac nevoile estetice sau le subliniaza statutul social. Diferenta fata de mersul la cumparaturile zilnice e fundamentala: daca termenii de buying si shopping au aceeasi definitie in dictionar, diferenta este ca primul termen se refera la o necesitate, iar al doilea la o placere. Mai mult, shopping-ul a ajuns chiar sa fie asimilat cu o terapie, eficienta pentru indispozitiile sau depresiile omului modern.

Dupa cum stim, fenomenul de shopping therapy a fost tratat in ultimii ani in cheie ironica, in filme sau carti, dar si studiat cu instrumente sociologice, pentru a i se stabili dimensiunile. Desigur, originea sa e in Occident si in SUA, acolo unde au aparut si cartile de credit, si mall-urile - templele moderne ale societatii de consum, unde comertul e recunoscut ca forma de divertisment printre altele. Dar lucrurile s-au schimbat, iar exportul culturii occidentale in Europa de Est tinde sa deplaseze centrul de greutate al fenomenului. In timp ce in Vest piata a ajuns la o oarecare saturatie, tarile care au adoptat ultimele societatea de consum recupereaza rapid decalajul in materie de apetit pentru shopping.

Potrivit unui studiu al firmei de cercetare de piata Synovate, numai 20% din americani sunt atasati de terapia prin cumparaturi, adica doar cu putin mai mult decat chinezii (16%) sau taiwanezii (19%), in timp ce in topul interesului pentru shopping se afla bulgarii (44%), romanii (42%) si sarbii (39%). Aceasta varietate de atitudini este legata de diferentele culturale, conchide studiul. Nu e o noutate ca asiaticii au spirit de economie, numai ca in Romania sau Bulgaria cu greu ar fi putut fi imaginate acum 15 ani scenele din supermarketurile sau mall-urile de acum, unde aglomeratia si volumul cumparaturilor cresc de la an la an.

E adevarat, la est-europeni atarna in balanta destul de mult puterea de cumparare; romanii lipsesc din

topurile natiunilor care platesc rate la banci ori din cele ale popoarelor econoame. Pentru est-europeni, nevoia de proprietate este canalizata catre obiecte de valoare mica, mai curand decat spre proprietati imobiliare sau automobile, pentru care putini au resurse banesti. Asa se face ca placerea shopping-ului se satisface inca la noi prin cantitatea de cumparaturi, in timp ce in SUA si in Europa Occidentala fenomenul a inceput sa se restranga, canalizandu-se spre calitatea si valoarea achizitiilor. Terapia prin cumparaturi este un fenomen relativ nou in Romania, care se manifesta cu precadere de la aparitia marilor centre comerciale, gen mall-uri sau galerii comerciale, sustine Mircea Kivu, sociolog si director al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS). Elementul de atractie il constituie noutatea, dar pe termen lung probabil ca romanii se vor plictisi.

E greu de spus in cata vreme se va epuiza aceasta noutate. In urmatorii doi-trei ani, fenomenul shopping-ului s-ar putea accentua, dupa care va aparea saturatia, iar shopping-ul va ajunge sa-i oboseasca pe impatimitii de acum, apreciaza Ion Stefan, psiholog si sociolog, lector universitar in cadrul Universitatii Transilvania din Brasov. In acelasi timp, o data cu cresterea puterii de cumparare, e posibil ca si alte categorii sa capete interes pentru mersul la cumparaturi ca mod de petrecere a timpului liber sau in sens terapeutic. Va avea loc, probabil, o jonctiune intre cei ce se plictisesc si cei care acced catre acest mod de petrecere a timpului liber, considera Mircea Kivu.

Deocamdata, numarul de vizitatori si aglomeratia din centrele comerciale si din mall-urile romanesti cresc continuu. In fiecare zi, numai in Unirea Shopping Center intra 40.000 de vizitatori, iar cifra este depasita in week-end, dupa cum spune Ana Maria Meculescu, responsabil PR la Unirea Shopping Center. In 2004, numarul mediu al vizitatorilor era de 38.000. Traficul a crescut, desi in ultimul an au aparut in Bucuresti inca doua mall-uri: Plaza Romania si Jolie Ville. Si asta in conditiile in care Capitala se mai poate lauda cu Vitan Mall, cel mai vechi mall, operat de Anchor Grup, compania care a deschis si Plaza. Apetitul pentru shopping pare a creste deci pe principiul pofta vine mancand: desi numarul mall-urilor si al centrelor comerciale creste, acestea au tot mai multi clienti.

Dar in afara de mersul la cumparaturi, comportamentul de shopping mai are o valenta: aceea de a iesi in lume, cu o anumita tinuta, de a-i observa pe cei din jur, sustine psihologul si sociologul Ion Stefan. In plus, in mod traditional, romanilor le lipseste compania, asa ca isi stabilesc tinte comune, mai ales la sfarsit de saptamana, cand ies la cumparaturi impreuna cu membri ai familiei sau cu prieteni. Mai putin de o cincime (18%) din cei peste 40.000 de vizitatori zilnici ai Centrului Comercial Unirea merg neinsotiti la cumparaturi daca isi cauta produse pentru casa, spune Ana Meculescu, responsabil PR la Centrul Comercial Unirea. Procentul este chiar si mai mic daca in plan sunt cumparaturile pentru copii (7%). In general, vizitatorii sunt insotiti mai ales de partener, explica Meculescu.

Factorul social este evaluat clar in studiile referitoare la cum, cat si cu cine merg americanii la cumparaturi. Opt minute si 15 secunde este timpul mediu petrecut de o americanca insotita de o alta intr-un magazin, adica aproape dublu fata de timpul petrecut in acelasi magazin de o femeie insotita de un barbat - 4 minute si 41 de secunde. Motivul e cunoscut - cand doua femei merg impreuna la shopping, discuta, se sfatuiesc. De aceea, timpul petrecut de doua femei intr-un magazin este mai mare, explica Paco Underhill, un cercetator care a studiat timp de 20 de ani, cu instrumente antropologice, comportamentul oamenilor la shopping.

O femeie singura nu sta in magazin, in medie, mai mult de 5 minute si 2 secunde, in timp ce o femeie cu un copil petrece 7 minute si 19 secunde in acelasi magazin. Dar nu sunt multe studii care sa arate atitudinea romanilor la shopping. In diverse magazine, romanii par a avea stiluri diferite. Cumpararea unui parfum tine mult de impuls, spune Eugen Bartha, director general la Ina International, companie care opereaza retelele de magazine Ina Center si Privilege. Motiv pentru care loialitatea fata de un singur parfum este slaba, iar clientii migreaza chiar intre mai multe case de parfumuri. Asa ca exista tot mai multi romani care au mai multe feluri de parfumuri, pe care le folosesc in functie de imprejurari. Situatia este diferita in cazul produselor de ingrijire a fetei si al celor pentru machiaj. Clientii sunt mult mai fideli, iar decizia de cumparare este premeditata in mult mai multe cazuri decat la parfumuri si depinde foarte mult de satisfactia pe care o ofera produsul, considera Bartha.

Pentru ceasurile de lux, nu putem vorbi de o regula, sustine Daniela Filip de la Helvetansa, pentru ca prin definitie, comportamentul consumatorului este motivat emotional. Clientul cauta un obiect unic, de valoare, care-l poate individualiza sau aduce prestigiul. La romani, cel mai mare impact in cumpararea unui produs de lux il are marca, mai spune Daniela Filip. Dar motivatia, similara cu cea a altor popoare, este de ordin afectiv. Un ceas sau o bijuterie de lux trebuie sa fie mai mult decat ceva de calitate, frumos sau pretios; trebuie sa aiba personalitate, sa transmita emotie, sa individualizeze.

Cumparatorii de bijuterii si ceasuri de lux se pot imparti in doua tipuri distincte. Pe de o parte sunt cei care stiu sa aprecieze foarte bine ceea ce cumpara, nu neaparat din punct de vedere valoric, ci mai degraba artistic, spune Bogdan Aanicai de la Micri Gold. Pe de alta parte sunt cei care cumpara nu neaparat mecanic, ci pentru ca asa se poarta: ca se poata aurul alb sau galben, ca e trendy. In ambele cazuri, sunt destui clienti care merg in magazine ca sa vada ce mai e nou, sa schimbe doua vorbe cu vanzatorul, sa se deconecteze.

Placerea shoppingului nu este insa garantata, pentru ca in unele cazuri nu reprezinta echivalentul unei descarcari nervoase, ci tocmai opusul, spune psihologul si sociologul Ion Stefan. Iti face placere sa cumperi ceva daca ai nevoie, ai cu ce si ai unde, spune si Bogdan Aanicai. Intr-adevar, pentru produsele de lux, clientii indeplinesc toate aceste conditii; pentru alte tipuri de produse, lucrurile nu sunt la fel de simple.

Un mare obstacol poate fi vanzatorul care are o atitudine nepotrivita. Un client nu are rabdare la nesfarsit sa fie intrebat de vanzatoare cu ce poate fi ajutat si iese din magazin prost dispus daca nu obtine atentia dorita - sau, dimpotriva, daca insistenta vanzatoarei e prea mare. Un alt risc, mai ales pentru cei care nu suporta aglomeratia, este shopping-ul intr-o zi nepotrivita - de week-end, de exemplu.

Cat priveste puterea de cumparare, creditele, fie ele de consum sau pe card, permit cheltuieli cu mai multi bani decat cei pe care clientul ii are in buzunar. De exemplu, intr-un singur an, numarul cardurilor de credit Visa a crescut cu peste 17%. La sfarsitul lunii martie 2005 erau emise in Romania peste 230.000 de carduri Visa. Si produsele premium (cele adresate oamenilor cu venituri mari si foarte mari) au inregistrat o crestere semnificativa. Cardurile Visa Gold erau cu 140% mai numeroase la sfarsitul lunii martie 2005, ceea ce inseamna 1.241 de utilizatori. BRD are in circulatie acum peste 200.000 de carti de credit, din care 80% sunt folosite cel putin o data pe luna, spune Geo Bavro, director adjunct al departamentului de strategie si marketing la BRD. Desi cresterea numarului de carti de credit a fost moderata in ultimii doi-trei ani, a progresat foarte bine plata cu cardul la comercianti. Pentru ca platile catre comercianti inseamna acum peste 15% din tranzactiile cu carti de credit, fata de numai 2-3% in 2003.

Sensibil mai mare este procentul platilor catre comercianti, in totalul tranzactiilor, in cazul cardurilor de credit emise de Raiffeisen. Banca are, la doi ani dupa lansarea cartilor de credit, 60.000 de clienti, din care 80% folosesc acest tip de credit. 25% din clientii activi (n.r. - cu carti de credit) au utilizat aproape integral fondurile puse la dispozitie de banca, spune Titi Stoenescu, director carduri la Raiffeisen. Ce inseamna aceasta? Bancile au inceput o adevarata ofensiva pentru acordarea creditelor de consum - pe care romanii le-au imbratisat imediat. Frenezia creditarii a facut ca in ultimii ani, perioada de crestere economica accelerata, romanii sa-si poata cumpara televizoare, frigidere, automobile sau camere video la care nu avusesera acces in deceniul trecut.

BNR a incercat in februarie anul trecut sa franeze pofta prea mare de cheltuiala pe credit, care incepuse sa ameninte balanta de cont curent. Plafonul de credite in totalul veniturilor unui client a fost atunci fixat la 30%, fara a reusi totusi sa limiteze cererea de credite. Saptamana trecuta, BNR a anuntat o a doua tentativa de franare a creditarii dupa cea din februarie 2004. Cu toate franele, setea de shopping este greu de stins, odata declansata. Shopping-ul a ajuns chiar si motiv de atractie pentru turisti. Romanii care au fost in strainatate stiu foarte bine ca orice program de vizitare a unui oras occidental sau asiatic cuprinde obligatoriu si una sau mai multe partide de shopping. Iar elementul de divertisment implicat aici a fost exploatat din plin de industria de turism. Pe site-ul statiunii australiene Brisbane este postat urmatorul anunt: Shopping-ul a fost mereu un mod de viata pe Coasta de Aur Australiana si un mod perfect de relaxare in vacanta.

Placerea de a cumpara este cu atat mai mare cu cat este precedata de placerea imaginatiei, asa-numitul daydreaming al celor ce-si petrec timpul imaginandu-si cum ar fi sa aiba lucrul vazut in magazin, la TV sau in pliantele publicitare. Caci nevoia pentru un anumit obiect se creeaza ori se constientizeaza gratie publicitatii, spune psihologul Dan Niculescu: De cele mai multe ori, bunurile visate nu sunt necesare, dar impulsul de a cumpara este intretinut de publicitate.

Scoaterea actiunii de a cumpara din sfera utilitatii imediate este tocmai cheia terapiei prin shopping. Ne face sa ne simtim mai bine. Shopping-ul este una din cele mai simple forme de a ne castiga respectul de sine sau de rasplata personala, spune Judith Mueller, director executiv al Centrului pentru femei din Vienna, Virginia. Iar pentru a obtine senzatia de rasfat, pe care apasa asa de mult reclamele, nu e nevoie nici macar de multi bani: exemplul cel mai bun este achizitia sarurilor de baie sau a uleiurilor parfumate, obiecte care implica ideea de lux, dar pe care si le poate permite oricine.

Psihologii americani impart cumparatorii in functie ce comportamentul la cumparaturi. In timp ce barbatii se comporta la shopping ca la vanatoare, femeile sunt mai degraba stilul strangator, spune Mary Symmes, un sociolog american specializat in comportamentul femeilor. Spre exemplu, intesarea camarii cu provizii le confera satisfactia de a deveni furnizor al familiei. Iar shopping-ul de imbracaminte, afirma Symmes, creste creativitatea femeilor, care se simt inspirate de culori si de combinatiile de materiale.

Satisfactiile de pe urma shopping-ului tin deci de afirmarea personala. Cumpararea unei carti poate fi o carte de vizita pentru intelect, in timp ce achizitia unui tablou poate demonstra interesul pentru arta sau bunul-gust al posesorului. O noua camera de luat vederi inseamna implinirea nevoii de a fi in pas cu timpurile, dar si afirmarea cumparatorului ca persoana creativa. Mersul la cumparaturi poate fi o bucurie pentru bunicile care cumpara cadouri nepotilor sau o evadare din cotidian pentru cei constransi de locul de munca sau de obligatiile familiale. Alegerea ilustratelor il apropie pe cel ce e in vacanta de cei dragi. Cumpararea unei vacante renoveaza tonusul psihic, iar cine cumpara un costum isi doreste o imagine mai profesionista.

Suntem cu totii de acord ca shopping-ul are semnificatii diverse pentru oameni diferiti, in momente diferite, spune Paco Underhill in cartea sa De ce cumparam: Stiinta shopping-ului. Shopping-ul este terapie, recompensa, mita, distractie, mod de petrecere a timpului liber, scuza pentru a pleca de acasa, metoda de a gasi partener, stil de a omori timpul, forma de educatie sau chiar munca, spune Underhill. In fine, o categorie aparte sunt cei care sufera de shopping addiction, nevoia impetuoasa de a cheltui cu orice risc. Este vorba despre o atitudine compulsiva, careia nu i te poti opune, spune psihologul Dan Niculescu. Daca, deocamdata, romanii (sau romancele) care declara ca sunt dependenti de shopping o fac mai mult din mimetism fata de ceea ce au citit sau au vazut in strainatate, ramane de vazut cat de realista e ipoteza ca la un moment dat ne vom plictisi si noi de shopping. Fiindca, pe masura ce pofta de cumparaturi s-a potolit in Vest, au aparut strategii de publicitate si de marketing din ce in ce mai sofisticate, iar oferta de produse a devenit extrem de specializata, ca sa poata intretine consumul. Mai mult, nu mai urmareste sa se adreseze unor nevoi, ci sa creeze ea insasi nevoi ale consumatorilor.

Cel mai bun exemplu: tehnologia vine de multe ori in intampinarea nevoilor umane, dar cel mai adesea aceste nevoi sunt mai degraba inutile, spune psihologul Dan Niculescu. Avem de-a face cu o lume a gadgeturilor: telefoanele mobile lasa in urma tot mai mult rolul utilitar initial, ajungand sa fie folosite pentru a transmite emotii si stari, pentru a stoca muzica si imagini ori pentru jocuri. Iar tehnologia va sti cum sa profite, in continuare, de pe urma acestor presupuse nevoi, conchide Niculescu. Asa incat fenomenul de shopping are sanse sa se amplifice in continuare gratie creativitatii industriei.

Cat despre plictiseala de shopping a romanilor, aceasta nu poate viza decat alergatura prin magazine,

nicidecum placerea in sine a cumparaturilor, crede Bogdan Aanicai de la Micri Gold. Exista clienti carora le face mare placere sa vada bijuterii, sa li se explice ce inseamna un ceas de lux, ce este o piatra pretioasa, cum e taiata. Or, trecerea timpului sau cresterea puterii de cumparare nu va schimba nimic in comportamentul acestui tip de clienti. Pentru ei, mersul la cumparaturi va avea intotdeauna acelasi efect ca florile asupra femeilor.

Pe o piata slaba, needucata si snoaba, o companie si-a propus sa aduca in Romania tot ce este mai bun in lume. CPP este singura companie de consultant in domeniul luxului, oferind “know-how” atat romanilor cu bani, cat si companiilor interesate in Europa de Est. La doar 31 de ani, Oliver Petcu, boss-ul CPP, este un fin cunoscator al pietei de elita din orice continent.

CPP este singura firma de consultant din nisa de produse super-premium. Ce v-a facut sa credeti ca o asemenea intreprindere ar putea avea success? Am avut, multa vreme, contact cu mai multe case de moda din Romania, gen Janine sau Doina Levintza, sau cu firme de elita ca Hilton. Ma ocupam de marketing, PR, comunicare… Cel putin cand vine vorba de moda, avem multe case care lucreaza cu materiale de import, care vin cu un design competitiv si aflat in trendul international, iar preturile sunt similare, poate foarte putin mai mici decat in Vest. La Hilton am avut ocazia sa vad cum se desfasoara evenimentele mari, dar, mai mult decat atat, am avut ocazia vad cum se comporta, care este atitudinea generala a”upper-middle-class”, acei oameni care fac parte din segmentul aspirational, cu venituri mari, dar nu exagerat de mari, indeosebit consumatori de produse de lux. Am ajuns la concluzia ca marile case din afara nu sunt suficient cunoscute in Romania si ca trebuie facut ceva in acest sens. Asa s-a nascut CPP, o interfata intre oamenii cu o oarecare potenta financiara autohtoni, care doreau sa aduca in regim de franciza o anume marca, si marcile respective. Mai exista o singura asemenea firma, in Paris, care ofera consultant pentru piata asiatica.

Exista totusi o oarecare reticenta a “monstrilor sacri” cand vine vorba de Europa de Est…

Nu este atat vorba de zona, cat de oamenii care le propun afaceri aici. Strategia lor este foarte clara in ceea ce priveste extinderea si nu accepta rabat. Primul lucru pe care il asteapta oric casa de lux este sa descopere un partener stabil, care sa dovedeasca o buna intelegere atat a marcii, cat si a pietei, care sa fie dispus sa investeasca in promovare si sa astepte o crestere gradual, nu un profit imediat. Trebuie sa fie clar aici ca o asemenea initiative nu va aduce niciun fel de profit in primii cinci ani, cat este nevoie ca marca sa devina suficient de cunoscuta pe piata si sa-si fidelizeze un segment clar de consumatori. Banii conteaza mai putin-desi tipul de afaceri al potentialului partener este foarte important-deat intelegerea marcii si a cerintelor acesteia. Este motivul pentru care marcile de lux ocolesc deseori oazele de bogatie din lumea araba: nu vor sa devina o jucarie cazuta in mana vreunei amante plictisite, o initiative ratata din start, un stoc cumparat si lasat inchis intr-o camaruta.

Care sunt investitiile imediate intr-o franciza?

Cel mai des este vorba de imagine. Conditiile imobiliare sunt primul pas:multe marci refuza din principui sa deschida un magazin reprezentativ pe o artera cum este Calea Victoriei sau Calea Dorobanti. Am vazut oameni de la firme mari de lux care au fost absolut ingroziti de faptul ca magazinul Lancel se afla perete-n perete cu un sex-shop. Si nu doar vecinatatile conteaza, ci si caile de acces, spatiile de parcare… Un client de lux trebuie sa gaseasca tot ce are nevoie atunci cand se adreseaza unui boutique de lux.

Mai mult de atat, exista o adevarata filozofie imobiliara. Cand deschizi o franciza pentru o casa de lux , nu e ca si cum ai deschide un KFC sau un Fornetti. Te poti astepta la investitii de amenajare de la 2.500 la 4.500 de euro pe metro patrat. Daca ai cazut de acord, in principiu, cu firma asupra suprafetei pe care se va desfasura magazinul si asupra potntialului publicului-tinta, urmeaza amenajarea: boutique-ul din Bucuresti trebuie sa aiba aceeasi marmura, aceleasi cristale, balustrade si materiale ca magazinul din Paris sau cel din Milano.

Dupa ce este clar totul in ceea ce priveste spatial, trebuie definit volumul de achizitii- ce colectii se cumpara, in ce cantitati, care este potentialul de absorbtie al pietei…

Si cand toate aceste aspecte sunt lamurite, mai este un aspect care trebuie stabilit clar-orice franciza are obligatia de a organiza minimum doua evenimente pe an in regie proprie, fara niciun fel de asociere cu nu stiu ce firma de tigari sau companie de telefonie. Nu este vorba depre redus

cheltuielile pentru o prezentare de moda…Marca trebuie sa arate ce este, fara sa ceara sprijin de afara. Or, romanii ar prefer oricand sa organizeze mai intai un cocktail, sa gaseasca o firma cu care sa imparta efortul…Nu este pe gustul marcilor de lux.

Care sunt motivele pentru care inca lipsesc atatea nume mari de pe piata romaneasca?

Depinde de la caz la caz. Sunt marci mari, de genul Louis Vuitton, Dior, Chanel, Hermes, care sunt deocamdata prea ocupate cu extinderea spre pietele din Asia pentru a mai acorda vreun pic de atentie Europei de Est. In acest moment, “febra” tine de Taiwan si Coreea de Sud- in Seul sunt deja in constructive cinci department-store-uri de lux, ce vor fi lansate. In plus, trebuie sa se redreseze dupa experimental esuat care a fost in Shanghai, de unde se retrag majoritatea marcilor, inapoi catre singurii consumatori de lux din China, cei din Hong Kong. Alte marci au considerat ca pana acum nu era un moment prielnic, altele au asteptat nasterea unui nou spatiu in care sa se asocieze cu alte marci, din aceeasi categorie, scapand de rigorile sau “accidentele” imobiliare pe care le-ar fi presupus deschiderea unui magazine independent.

Care sunt sansele sa le vedem, totusi, si la noi?

Foarte, foarte mari. Sunt nume mari interesate de piata romaneasca si pe care le vom vedea in curand cat se poate de prezente. Piata romaneasca are o serie de particularitati care o fac extreme de active. Noi si Bulgaria suntem cele mai promitatoare tari din zona. Din motive necunoscute, care tin de tipicul nostrum, suntem mari consumatori de lux, suntm snobi, ne place sa ne afisam achizitiile. Am urmat modelul rus sic el ucrainean. Spre deosebire de noi, suntem tari unde interesul marcilor mari este zero-Cehia, Ungaria, Polonia sunt tari nu consuma lux, urmand un model mai apropiat de cel german. Germanii cauta marci locale si calitate, iar de calitate au parte si fara sa apeleze neaparat la o mare marca. Ei nu vor sad ea bani pe numele marcii, vor sa-si cumpere lucrurile necesare si practice.Noi suntem altfel. Ganditi-va doar ca marile marci de lux au intrat in Ucraina acum 10 ani, odata cu Coca-Cola. In Kiev exista un singur McDonald`s, dar exista doua centre de shopping de lux. In zona asta a Europei suntem mult mai inclinati catre lux.Am reusit sa iesim din zona in care tot soiul de fotbalisti si sotii plictisite suna de trei ori pe saptamana la Valentino ca sa aduca marca in Romania. Exista acum proiecte viabile, mari, cu investitii semnificative, capabile sa garanteze marcilor de lux ca se vor desfasura intr-un cadru adecvat. Mai este un pas pana cand vom avea si noi nume mari-de la Jimmy Choo si Mulbery la Yves Saint Laurent sau Valentino.

Interviu cu Andreea Ionita-Loukas,

General Manager Micri Gold

In domeniul luxului, afacerile de familie, cu traditii intinse pe multe generatii sunt cele care ocupa podiumul marcilor de succes, iar Micri Gold nu face exceptie.

Este o afacere in care minutiozitatea detaliului si respectul fata de valorile construite si comunicate se reflecta in fiecare element al businessului condus de Andreea Ionita-Loukas. Magazinul 'flagship' de pe Calea Victoriei nr. 56 introduce clientul in atmosfera rafinata a brand-urilor Chopard, BVLGARI, Damiani, Chimento, Gianni Lazzaro, Dubey&Schaldenbrand, Schoeffel, de Grisogono, cu spatii generoase, care pun in valoare aceste marci la adevarata lor dimensiune. Micri Gold este un univers in care si domnii se simt din ce in ce mai in elementul lor, iar bijuteriile nu mai sunt un atribut exclusiv feminin.

Afacerea Micri Gold a pornit la inceputul anilor 90 ca o afacere de familie si avand si o serie de traditii la baza. Cum a pornit acest business?

Afacerea a luat nastere prin intermediul tatalui meu. Tatal lui, respectiv bunicul meu, a avut aceasta pasiune pentru bijuterii, pentru ceasuri, a fost colectionar. Afacerea a initiat-o tatal meu, domnul Cristian Ionita, in Germania. In 1991 s-a intors in Romania, fara a avea drept scop principal deschiderea unui magazin de bijuterii. A venit cu camioane de ajutoare ca sa sprijine, sa vada cum stau lucrurile in tara lui, si stand aici mai mult timp, la un moment dat a zis sa inceapa afacerea cu titlu de experienta. Banuiam ca va exista o cerere pentru asemenea produse deoarece stim ca romanii au o atractie fata de bijuterii. Am deschis primul magazin, foarte, foarte micut pe Calea Victoriei, care de la bun inceput a fost foarte bine acceptat. Avem in continuare clienti din 1991. Suntem o afacere cu traditie dar, in continuare, de familie.

Care este istoria numelui Micri Gold?

El a fost compus pornind de la numele celor doi asociati - tatal meu si partenerul lui. In 1991, cand am vrut sa deschidem afacerea si in Romania, s-au gandit sa ia ceva din initialele lor, iar pentru ca la vremea respectiva nu exista bijuterie privata, noi am fost primii, am zis sa adaugam si «gold» pentru a se intelege despre ce este vorba si de fapt ce reprezinta firma atunci cand cineva ii aude numele.

In Romania, apreciati ca mai receptivi sunt domnii sau doamnele, vizavi de bijuterii, de ceasuri? Este vreo diferenta intre cele doua categorii ca pondere de interes?

Ponderea de interes este mai mare la femei, cam 60%. Pana acum cativa ani a fost mult mai mare, chiar 80-90% poate. Incet-incet si domnii doresc, in afara de ceasuri, si o bijuterie; aceasta poate fi o pereche de butoni. Daca poarta verigheta, poate isi doresc sa mai poarte un inel sau o bratara, deci din punctul acesta de vedere s-au schimbat gustul si dorinta barbatilor de a purta bijuterii. Sigur ca ponderea cea mai mare este la femei, ele sunt iubitoare sa poarte bijuterii, sa le asorteze la vestimentatia lor sau la evenimentele speciale pe care le au.

Care a fost criteriul de selectie a marcilor pe care le reprezentati si le-ati reprezentat si de-a lungul timpului? Cum a evoluat portofoliul, ce planuri aveti pe segmentul acesta?

Inceputul a fost bazat pe bijuterii, de la bun inceput numai de buna calitate, respectiv o manopera foarte buna, de 18 karate, aduse din Italia - care este numarul 1 in productia de bijuterii, atat ca material cat si ca design si manopera. La un moment dat, nu dupa multi ani, ne-am dat seama ca trebuie sa aducem incet-incet marci si brand-uri cunoscute. La aceasta au contribuit atat cererea clientilor din Romania cat si designul lor special. Am ajuns foarte repede la ideea de a colabora cu firme care sunt exact ca noi, afaceri de familie, si asa s-a si intamplat: in acest moment suntem singurul partener in Romania al fiecarui brand pe care noi il avem si cu care colaboram de foarte multi ani; cu Bvlgari, de exemplu, avem parteneriat de mai bine de 10 ani. Avem parteneriate, nu suntem doar clienti si furnizori, ei au aceeasi filozofie ca si noi, inteleg acest domeniu si acest business la fel ca noi.

Exista valori si traditii

Exact. Si pe care le-au inteles si clientii foarte bine: nu sunt iubitori de Chopard doar pentru ca se recunoaste imediat dupa calitatea foarte buna, modelele deosebite, ci si pentru traditia pe care o are in spate. De exemplu, au implinit anul acesta 150 de ani de cand sunt o afacere de familie si doar in domeniul acesta. Si acest lucru conteaza, cu atat mai mult in domeniul nostru, in care transmiti niste valori, avem clienti din 1991, care acum isi trimit copiii la noi sa-si aleaga verigheta, inelul de logodna s.a.m.d.

Aveti si in Romania obiecte in serii limitate, sau chiar unicat?

In decembrie, cu ocazia deschiderii magazinului de pe Calea Victoriei nr. 56, am adus si obiecte unicat sau obiecte in serii limitate, la bijuterii sau la ceasuri. Aceste obiecte sunt unicat prin modelul lor deosebit, prin pietrele lor deosebite, unde diamantul are o taietura speciala sau o dimensiune mare, rar de gasit. Am avut si avem in continuare piese deosebite cam de la toate firmele.

Reprezentantii acestor case au venit si ei in Romania?

Sigur ca da, au fost toti prezenti la deschiderea noului magazin. Dar ei vin frecvent aici pentru ca, asa cum spuneam, avand un parteneriat, ei nu si-au ales un client in Romania si au zis: 'am venit, ti-am dat marfa, descurca-te', ci ii intereseaza ca brand-ul lor, imaginea lor sa fie reprezentata asa cum trebuie si totodata sa construim impreuna un business care sa mearga cat mai multi ani. Celor care au venit in Romania le-a placut foarte mult si revin frecvent sa vada ce s-a mai intamplat pe piata, cum dezvoltam lucrurile, cum ne adaptam la situatii de tipul celor prin care trecem acum, mondial vorbind. Ii avem frecvent ca oaspeti la noi in tara.

Cum a evoluat preferinta romanilor pentru materialele pe care le folositi in bijuterii? Presupun ca aurul era cel mai comun la inceputul anilor 90.

A fost si este in continuare. Aurul este materialul cel mai bine vandut si prelucrat, 90% din obiectele pe care le avem sunt din aur, restul pot fi, de exemplu, din platina. La o bijuterie, aurul domina. In ultimii ani dominant a fost aurul alb, de vreo 2 ani este aurul roz. Acum se poarta toate cele 3 culori: alb, roz si galben in combinatie sau separat. Nu mai exista acum o preferinta, moda nu ne mai dicteaza numai aurul alb, de exemplu. Iar in ceea ce priveste alte materiale cum ar fi platina, aici vedem ca, pentru verighete, gusturile s-au schimbat. Daca pana acum cativa ani era poate 100% aurul, acum clientii vin deja si spun ca ar vrea sa vada si platina pentru ca este un material nobil, un material in sine mai dur. Nu in ultimul rand, de exemplu la 25 de ani de la casatorie - nunta de argint - isi doresc sa-si schimbe verigheta si tind spre alb, si atunci, de ce sa nu fie platina?

Cat de mult dicteaza ca trend in Romania ceea ce se intampla la targurile internationale precum cel de la Basel?

La cel din Basel, care are loc in martie, se prezinta noutatile, modelele noi de la fiecare casa, colectii noi. Avand in vedere ca ele sunt publice, le regasim si in materialele publicitare, de marketing. Clientul vine si spune «Am vazut ca exista o colectie noua de la Casa De Grisogono. O aveti, o putem vedea si noi?» Din punctul acesta de vedere, clientul a inceput sa mearga cu trendul si cu moda, doreste sa-si ia nu doar colectia noua de haine, ci si de bijuterii pe care le poate asorta. Incet-incet casele de bijuterii incep sa se adapteze si ele la ce stiu ca o sa fie tendinta in moda - daca acum se poarta un anumit stil de rochie, doresc ca bijuteriile sa se asorteze la aceasta si atunci doamna sa aiba o tinuta completa.

Din perspectiva preturilor, ele sunt aliniate la nivel international, astfel incat este o accesibilitate a unor marci internationale la preturi comparabile

Noi, Micri Gold, am avut pretul de vanzare care era recomandat de firma respectiva in Europa si in timpul in care existau accizele, si acum cand ele nu mai sunt. Pretul cu care noi vindeam obiectul era cel existent si in Italia, si in Germania, si in Franta. Acest lucru a fost intotdeauna foarte important pentru ca nu poti sa aduci un brand in Romania, sa ai aceeasi expunere ca design, aceleasi produse, dar un alt pret. Daca apartii de Europa ar trebui sa ai aceleasi preturi cum au si celelalte tari.

Pentru ca traversam o perioada dificila, oamenii se gandesc la bijuterii si la aur ca la o investitie. In ce masura se manifesta asta si in businessul dumneavoastra si ce sfatuiti clientii?

Am observat acest lucru. S-a schimbat in sensul in care clientul vine si spune: «In afara de bijuteria

pe care mi-o doresc, ce bijuterie sau ce obiect as putea sa achizitionez si sa-l am ca o investitie?» In aceasta situatie ne putem indrepta catre diamante. In momentul in care vorbim de o anumita dimensiune de piata, sa zicem 1 Carat, ea este deja o investitie - fiind, ca si aurul, o resursa naturala, este limitata. In momentul de fata, dar si daca ne uitam la evolutia lor, diamantele intotdeauna au avut o crestere sau macar o mentinere, niciodata o scadere. Tocmai pentru ca ele sunt rare si vor fi din ce in ce mai rare avand in vedere ca le-am exploatat atat de tare. Acest lucru poate sa devina o investitie reala si stabila care sa nu aiba o fluctuatie atat de mare cum are piata imobiliara de exemplu.

Ati deschis noul magazin de pe Calea Victoriei in luna decembrie, o luna traditionala a cadourilor. A fost o alegere strategica sau o intamplare?

A fost la mijloc. Trebuia sa fie putin mai devreme, dar asa este cand deschizi un magazin nou, mai apar si situatii neprevazute. Noi voiam ca deschiderea sa fie spre iarna, exact din acest motiv, avand in vedere ca este si sezonul nostru cel mai important si stiind ca atunci le face placere clientilor sa vina atat la deschidere, cat si la magazin sa achizitioneze un obiect pentru ei sau pe care sa-l ofere drept cadou.

Care sunt diferentele principale intre acest magazin si alte magazine pe care le aveti deschise, din perspectiva spatiului alocat, a marcilor reprezentate?

Conceptul pe care am vrut sa-l realizam in Calea Victoriei a fost sa avem un spatiu generos, intr-o cladire cu traditie, asa cum este aceasta in care functioneaza Hotelul Continental, intr-o zona cum este Calea Victoriei, si in care fiecare brand sa aiba zona lui. Avem zona Bvlgari, zona Chopard, zona Damiani, zona multibrand, cu De Grisogono, Schoeffel, Chimento, Gianni Lazzaro s.a.m.d. Noi nu avem un lant de magazine si am vrut un magazin care sa fie flagship store. Celalalt magazin pe care-l avem este in Baneasa Shopping City, unde gasim aceleasi brand-uri, dar sub o alta forma, in ideea ca ele sunt un concept multibrand, mai putin Chopard si Chimento, care sunt si acolo cu zona lor speciala, si cu un pret mai accesibil - aducem acolo basics, colectiile de zi cu zi. In Calea Victoriei, alaturi de aceste obiecte, am dori sa aducem, asa cum spuneam mai devreme, lucruri speciale, avand si locul necesar sa le expunem, fiind unicate sau piese in serii limitate.

In ce masura veti deschide magazine monobrand si in ce masura vor aparea si creatii sub semnatura Micri Gold?

Pe partea de monobrand, sigur ca asta ar fi o optiune si ultimul pas al firmelor cu care noi colaboram. Aceasta este o gandire de viitor, nu neaparat actuala. Aici trebuie sa vedem. Noi avem deja o zona dedicata pentru fiecare brand in parte, iar acest lucru il vom discuta impreuna cu partenerii nostri si vom vedea cand va fi momentul potrivit, avand in vedere ca noi deja am gasit pentru noi un spatiu potrivit, pe Calea Victoriei, dar in Bucuresti nu avem o zona dedicata luxului sau unde sa poti pozitiona magazine sau butique-uri monbrand. Daca piata nu o cere si nici orasul nu este pregatit, atunci am decis ca nu va fi imediat urmatorul pas, dar pe viitor va deveni. Referitor la colectiile Micri Gold, avem in plan acest lucru iar la vremea respectiva va vom anunta si vi-l vom prezenta.

Anexe

Oferta de produse

BVGARI

Secretul succesului firmei Bvlgari sta in descoperirea permanenta a stilului, aflat intr-un continuu proces influentat de timp, gust si comportamente.

Stilul Bvlgari, intotdeauna sarmant si inovativ, imbina influenta clasicului cu expresia moderna, realizand bijuterii ce se vor pastra peste timp.

Bijuterii

Ceasuri

CHOPARD

Arta traditional si inalta tehnologie, imbinate perfect, au creat lumea Chopard, o lume in care toate visele pot devein realitatea.

Chopard-“Locul unde diamantel capata viata”

Ceasuri

Bijuterii

DAMIANI

de GRISOGONO

DINH VAN

NOOR

SCROEFFEL

CHIMENTO

CONCLUZII

In concluzie SC.MICRI GOLD BIJUTERII.SRL este o societate comerciala infiintata in urma unei analize amanuntite a pietei bucurestene si asa a luat fiinta societatea. In decurs de 4 ani de functionare societatea a inregistrat profituri uriase deoarece piata din Romania, mai ales piata din Bucuresti s-a dezvoltat vertiginous, “Piata produselor de lux” si romani au o cerere cat mai mare de produse de buna calitate ne-am orientat catre aceasta firma si am reusit sa punem pe picioare nu numai o afacere profitabila ci o imagine pozitiva pentru piata romaneasca a produselor scumpe cum se mai numesc ele “populare”. Atuurile acestui magazine sunt urmatoarele: amplasarea central a magazinului si acoperirea a unei arii cat mai mari de client, dezvoltarea vertiginoasa a pietei produselor de lux, orientarea unui segment cat mai mare catre aceasta piata ”scumpa” si multe alte lucruri care influenteaza pozitiv imaginea acestei firme. Ca orice firma de pe piata societatea are si puncte slabe, cum ar fi: increderea pe care clientii o au in acest magazin, aceasta incredere se dobandeste in timp asa ca noi inca va asteptam la magazinul nostrusi va admiram toata increderea de care aveti nevoie. Astfel, magazinul Micri Gold de pe Calea Victoriei gazduieste acum o colectie de sapte piese

rare, inclusiv modelele “Gerald Genta Octo Tourbillon Retro”- unul dintre cele mai complicate ceasuri din lume, cu tourbillion si functie fly back pentru ore si minure – la un pret de 106.000 euro si “Daniel Roth Il Giocatore Veneziano”, un ceas cu functie automaton a carui valoare depaseste 350.000 de euro.

SCHEMA FORMEI DE ORGANIZARE CONTABILA “PE JURNALE”

BIBLIOGRAFIE:

-1.CONTABILITATE BUGETARA-Elena Mihaela Botea, Camelia Dascalu, Ed. Lucman, Bucuresti, 2000

-2.GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII-Prof.univ.dr. Ilie Vasile, Ed. Meteora Press, Bucuresti, 2002

-3.GHID DE CONTABILITATE PENTRU OAMENII DE AFACERI-Marin Dachin, Ed.Alfabetul,Bucuresti,1993

-4.CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA-Prof. univ.dr. Ana Stoian, Ed. Margaritar,Bucuresti, 2001

-5.www.google.ro