RETRIBUTIA

Scopul acestui capitol este prezentarea sistemului alternativ al economiei participative de alocare a retributiei in societate - planificarea participativa descentralizata.

Acest mod de organizare a relatiilor vine in completarea consiliilor muncitorilor si a consumatorilor. Pana la ora actuala, sisteme similare au fost prezentate de catre Pat Devine[1], in contextul in care multi economisti contemporani considera ca nu exista o alternativa fata de planificarea centralizata sau prin intermediul pietelor . Allen Buchanan considera ca un astfel de sistem are nevoie de: 1) o articulare teoretica solida; 2) sa exista o aproximare acceptabila asupra eficientei acestuia - aspecte asupra carora va incerca sa insiste aceasta parte a lucrarii.

Preturile

Preturile reprezinta instrumentul cantitativ cel mai util in estimarea costurilor si beneficiilor sociale ale bunurilor si activitatilor economice. Pentru utilizarea eficienta a acestui instrument este necesar ca utilizatorii sa nu aiba motive sa isi reprezinte incorect optiunile si sa dispuna de modalitati /oportunitati adecvate de comunicare.

Aceasta este determinata de faptul ca aceste preturi includ inclusiv informatii calitative, care pe de o parte asigura o estimare mult mai corecta a valorii produselor evaluate iar pe de alta parte sustine indirect solidaritatea prin dezvoltarea empatiei fata de situatia celor care au produs respectivele bunuri. Pentru aceasta, este nevoia ca fiecare individ sa dispuna de acces la date privind conditiile in care s-au obtinut bunurile si modul in care acestea vor fi consumate (efectele consumului).

Planificare participativa

Fiecare individ propune un plan de consum pentru bunuri private, iar la nivel colectiv se voteaza atat acest consum privat cat si cererile de consum de bunuri publice. In aceiasi modalitate, pana la nivelul cel mai cuprinzator al societatii, se vor aproba cererile organizatiilor de reprezentativitate mai redusa si se vor propune mai departe cereri de consum. De aceiasi maniera, agentii economici propun un plan de productie, in care specifica intrarile respectiv iesirile de bunuri economice; aceste planuri sunt agregate la diferite nivele ale industriei si economiei si se cauta prin calibrari succesive echilibrarea ofertei cu cererea de bunuri.

La inceputul fiecarei perioade de planificare, procesul efectiv este urmatorul:

• se consulta informatiile relevante privitoare la productia si consumul anului anterior;
• comisiile de facilitare se exprima asupra schimbarilor probabile ale preturilor si veniturilor, functie de deciziile curente de investitie si de modificarile la nivelul fortei de munca;
• federatiile de productie si consum informeaza asupra proiectelor de mari investitii care sunt in derulare;
• se realizeaza planul de productie, tinandu-se cont de modificarile survenite in plan anul anterior si totodata se specifica ratiunile care stau la baza noului plan si conditiile calitative in care acesta se va desfasura;
• comisiile de facilitare informeaza ce bunuri sunt cerute sau vor fi produse in exces;
• se reface planul de productie/consum, functie de cresterea/scaderea preturilor si de excesul/deficitul de bunuri pe piata, pana in momentul in care se poate realiza un plan national fezabil de productie/consum.

Actualizarea planurilor

Unitatile de consum isi vor putea actualiza planurile proprii, fara a fi necesar sa se reitereze procesul de planificare, atata timp cat aceste modificari se compenseaza una pe cealalta; in conditiile in care acest lucru nu se intampla, vor surveni ulterior modificari in planurile de productie ale agentilor economici sau chiar in structura fortei de munca pentru asigurarea satisfacerii acestui diferential de cerere. Usurarea acestui proces se va realiza prin folosirea tehnicii de calcul pentru a scurta numarul necesar de iteratii si prohibitia inaintarii de propuneri care duc la un consum nejustificat de timp.

CONCLUZII

Persoanele active in campul muncii vor avea nevoie de acces la date care sa asigure comunicarea si informarea participativa. Astfel, acestea vor putea lua in cunostinta de cauza decizii privitoare la nivelul de efort necesar pentru a se bucura de oportunitatile de consum dorite; sa ofere o imagine corecta asupra costurilor si beneficiilor sociale ale diferitelor produse si activitati.

Un alt aspect important in stabilirea retributiei va fi masurarea muncii. Echitatea conditiilor de munca si viata sunt asigurate: 1) la locul de munca, prin cresterea/reducerea timpului lucrat, daca efortul depus este inferior, respectiv superior, efortului social mediu; 2) la nivelul consiliilor de consum, cand acest diferential de efort este compensat de oportunitati mai mici, respectiv mai mari, de consum. In ultima instanta, in conditiile in care complexele de munca sunt echilibrate, este suficient a compara timpii de munca depusi de fiecare persoana cu timpul mediu social de munca pentru a stabili efortul depus de catre persoana in cauza.

In final, organizarea alocatiei se va realiza prin participarea tuturor consiliilor muncitorilor (la nivel de unitati economic, ramuri si economie) si cele ale cetatenilor (la nivel de comunitate, oras, zona, tara). Alaturi de acestea, vor functiona diferite comisii de facilitare, care vor consilia asupra: proiectelor de mari investitii; schimbarea locului de munca sau a resedintei; re-calibrarea optima a planurilor de consum.

Cu prezentarea modalitatii alternative, participative a repartizarii venitului, am incheiat prezentarea cadrului teoretic al economiei participative. Doresc sa mentionez ca in lucrarile lui Michael Albert, aceasta prezentare continua cu explorarea eficientei acestui sistem si modelarea matematica a acesteia, subiect care consider ca depaseste scopul introductiv si de prezentare de ansamblu pe care il are aceasta lucrare. In capitolul urmator doresc sa prezint modalitatile prin care am incercat, la modul efectiv, implementarea si popularizarea acestor idei, prin activitatea desfasurata in campul organizatiilor non-guvernamentale.

CAPITOLUL V. ECONOMIA PARTICIPATIVA - ASPECTE PRACTICE

Preambul

Cea de a doua parte a lucrarii vizeaza prezentarea aspectelor practice ale economiei participative. Se poate estima ca la ora actuala:

Pe de o parte :

Posibilitatile tehnice de comunicare intre cetateni au crescut extraordinar;

Exista segmente ale societatii (administratie publica locala, o.n.g.-uri, anumite birouri din cadrul unor corporatii, diferiti agenti de presa, etc.) care manifesta un interes real fata de problemele comunitatilor (luate in sens restrans - local - sau larg - national);

Pe de alta parte :

Se manifesta la nivelul intregului tesut social anomia (disparitia/nerespectarea regulilor scrise si nescrise, deregularizarea) cat si atomia (cresterea izolarii indivizilor cat si a comunitatilor);

Evenimente la scara larga sau situate la mare departare au o importanta covarsitoare asupra economiei si societatii romanesti;

Economia, societatea si cultura de consum, tolereaza, justifica si promoveaza actiuni cu efect distructiv asupra mediului, fie acesta economic, social sau politic (prin : privatizari frauduloase; cresterea presiunilor asupra indivizilor, familiilor, administratiei publice locale de a se supune  imperativelor  sistemului concurential) sau ambiant (prin consumarea irationala a resurselor neregenerabile).

La nivel local, aplicarea principiilor economiei participative presupune pregatirea terenului, utilizarea resurselor existente si crearea posibilitatii participarii cetatenilor in mod egal si plenar la acest proces. Pentru a evidentia aceste aspecte practice, am ales sa reliefez activitatea depusa in domeniul dezvoltarii durabile, in cadrul organizatiei de voluntari din care fac parte.

Scurta descriere a organizatiei

Clubul Rotaract Bistrita este o organizatie cu personalitate juridica, infiintata in luna martie 2000, formata din 20 de membrii, cu varstele cuprinse intre 18-29 ani. Activitatea acestei entitati urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

1. Sa dezvolte abilitati profesionale si de conducere;

2. Sa accentueze respectul pentru drepturile altora, bazat pe recunoasterea valorii fiecarui individ;

3. Sa recunoasca prestigiul si valoarea tuturor meseriilor utile, privindu-le ca tot atatea oportunitati pentru a face servicii comunitatii;

4. Sa recunoasca, sa puna in aplicare si sa promoveze standarde etice, considerandu-le calitati de bun lider si responsabilitati profesionale;

5. Sa dezvolte o buna cunoastere si intelegere a nevoilor, problemelor si oportunitatilor din cadrul comunitatii si din lumea intreaga;

6. Sa ofere oportunitati pentru desfasurarea unor activitati in serviciul comunitatii si sa promoveze la nivel international intelegere si conciliere fata de toti oamenii.

Etapele care s-au realizat pana in prezent si obiectivele viitoare sunt prezentate in acest capitol. Fiecare subsectiune include aspecte programatice, care reliefeaza substratul ideatic, precum si ceea ce s-a realizat efectiv.

ANALIZA ORIENTARII COMUNITARE A ORGANIZATIEI

Activitatea Clubului Rotaract Bistrita s-a axat, inca de la inceputurile sale, in martie 2000, in jurul sprijinirii comunitatii bistritene. Aceasta s-a realizat in principal prin actiuni de: plantare de pomi, sustinere familii nevoiase, colaborare cu Centrul de Plasament pentru Copii Minori, Scoala Speciala nr. 1, Scoala Generala din Arcalia, curatirea unei partii de ski, amenajarea unui parculet de distractii si celebrarea Zilei Internationale a Pacii.

In urma experientei dobandite, pe baza derularii acestor actiuni, si a analizei efectelor acestora asupra comunitatii, se pot desprinde urmatoarele concluzii. Desi toate aceste proiecte si-au atins obiectivele propuse, efectul benefic al acestora a fost restrans si de scurta durata. Apreciem ca aceasta nu s-a datorat absentei unei organizari eficiente, implicarii active din partea membrilor sau sustinerii financiare adecvate, ci, in primul rand, absentei sustinerii active din partea comunitatii bistritene.

Recunoscand necesitatea sustinerii comunitatii ca unul din principiile cele mai importante se bazeaza viata si activitatea clubului nostru, devine necesara analiza si adresarea cauzelor esecului partial al acestor proiecte.

Consider ca si cauze principale urmatoarele: absenta ideii de parteneriat comunitar ca si premisa a acestor proiectele; inexistenta sau neutilizarea initiativelor/parghiilor administratiei locale axate pe parteneriat si colaborare in sanul comunitatii; lipsa/manifestarea precara a educarii comunitare si a organizatiilor de sustinere a acesteia.

Pentru contracarea acestora, s-a identificat ca si necesara crearea unui cadru intern si extern care sa faciliteze comunicarea si cooperarea in realizarea proiectelor comunitare, considerandu-se Cetateanul ca si actorul cel mai important in activitatea societatii, in general, si al clubului nostru, in particular. Comunitatea nu reprezinta doar un receptor pasiv al serviciilor, ci un rezervor de resurse umane, creativitate si talente individuale, care, angajate intr-un efort comun, pot produce solutii si modalitati de rezolvare a problemelor sale, viabile si durabile.

Atingerea acestui deziderat presupune crearea unei strategii de durata care sa implice si sa trezeasca potentialul comunitatii noastre de a aborda si rezolva in mod constructiv problemele cu care se confrunta si gasirea modalitatilor de ameliorare a traiului in comun, de celebrare a apartenentei la un corp social unitar.

PREZENTARE GENERALA A DIRECTIILOR DE ACTIUNE

In lumina celor prezentate anterior, scopul demersului comunitar trebuie sa fie crearea unui parteneriat de durata, in vederea educarii in spirit comunitar si crearii oportunitatilor de dezvoltare a comunitatii, intre urmatorii parteneri:

cluburile Rotary, Rotaract si Interact;

administratia locala;

organizatii guvernamentale si non-guvernamentale locale cu interes in dezvoltare comunitara;

mass-media;

masa larga a membrilor comunitatii.

Obiectivele acestui parteneriat sunt urmatoarele:

recunoasterea oficiala, formala, a necesitatii identificarii si sustinerii eforturilor de educare si colaborare la nivel comunitar - ca si punct de referinta central al intregii initiative;

identificarea mijloacelor concrete de sustinere a initiativelor comunitare;

popularizarea in randul masei largi a membrilor comunitatii a ideilor colaborarii, ajutorului reciproc si dialogului, si a modalitatilor concrete de implementare a acestora;

sustinerea initiativelor comunitatii;

celebrarea apartenentei la comunitate.

Pentru atingerea acestor obiective, s-au identificat ca si viabile urmatoarele activitati:

organizarea de forumuri comunitare, ca si prilej de dezbatere si exprimare a oportunitatilor si provocarilor vietii comunitare;

organizarea unor cursuri de educatie comunitara;

promovarea colaborarii prin intermediul proiectelor de sustinere a membrilor comunitatii aflati in dificultate;

folosirea oportunitatilor de celebrare a vietii comunitare.

Aceste activitati urmaresc a imbina in mod fericit experienta si aportul unic al fiecarui partener si a recunoaste valoare diversitatii in abordarea problemelor, observand totodata complexitatea crescanda a vietii in comunitate si a problemelor aferente, ce necesita un efort conjugat din partea tuturor sectoarelor societatii.

Urmatoarele sectiuni vor prezenta in detaliu modalitatile efective de realizare a acestor scopuri si obiective.

ACTIUNI DE COLABORARE CU ORGANIZATII LOCALE

Pentru a crea o baza formala cat mai solida pentru initiativele comunitare, este nevoie de o implicare activa a organelor administratiei locale. In acest scop, este necesara identificarea unor masuri ce se pot lua la acest nivel, in concordanta cu specificul fiecarei institutii. Discutiile pe tema implementarii acestora pot decurge inainte, in timpul si ulterior desfasurarii forumurilor comunitare.

Agentiile de protectie a mediului si a curateniei orasului. Una din trasaturile unei comunitati sanatoase este respectul fata de mediu, manifestat prin activitati de curatire si pastrare a curateniei, in paralel cu un sistem de valori specifice. Se apreciaza ca urmatoarele manifestari pot imbunatati activitatea acestor institutii prin implicarea mai activa a cetatenilor:

premii anuale (periodice) pentru persoane fizice si organizatii cu sau fara personalitate juridica ce aduc un aport substantial la activitatile comunitare de protectie a mediului;

comunicate despre: starea mediului, probleme frecvente care apar, modalitati practice de implicare a cetatenilor, proiecte comunitare in derulare;

articole in presa, ce vizeaza dezvoltarea valorilor comunitare, prin prezentarea initiativelor altor comunitati, la nivel national si international, pe tema protectiei mediului;

interviuri, festivaluri si prezentari publice;

constituirea unui fond de premiere si sustinere a activitatilor comunitare de protectie a mediului.

Agentiile de asistenta sociala, protectie a copilului si asigurare a linistii si ordinii publice. Pentru dezvoltarea armonioasa a unei comunitati, este nevoie de existenta unei baze de dialog si cooperare. Profilaxia factorilor de risc la nivelul unei comunitati poate include urmatoarele activitati:

sustinerea paturilor nevoiase si a persoanelor aflate in dificultate temporara; in aceasta categorie intra actiunile de sustinere a familiilor nevoiase prin cheta de haine si incaltaminte si proiectul de sustinere a educarii copiilor Casei de Copii, in colaborare cu clubul Rotary Worchester; participarea larga la acest gen de activitati din partea comunitatii locale poate aduce avantaje deosebite privitor la ameliorarea conditiilor de viata a celor vizati, cresterea dialogului social, a intelegerii si cooperarii, si prevenirea factorilor de risc in dezvoltarea comunitatii;

actiuni de educare si sustinere a implicarii cetatenilor in dezvoltare comunitatii, prin: premii, comunicate, articole presa, interviuri, prezentari publice, fonduri banesti de sustinere a proiectelor comunitare.

Organizatii locale ale oamenilor de afaceri. Un mecanism social bine inchegat, cu mijloace proprii de prevenire si rezolvare a problemelor sale si caracterizat de stabilitate reprezinta un mediu foarte propice dezvoltarii activitatii economice. In categoria organizatiilor ale oamenilor de afaceri intra clubul Rotary si Camera de Comert, Industrie si Agricultura a judetului Bistrita-Nasaud. Urmatoarele actiuni ale acestora se pot dovedi benefice comunitatii:

constituirea de fonduri care sa vizeze sustinerea actiunilor de dezvoltare a comunitatii; prin contributii periodice modice ale membrilor acestor organizatii se pot constitui fonduri de premiere si sustinere a acestor initiative. Scopul acestora nu este doar asigurarea unei baze financiare pentru aceste initiative, ci - in primul rand - promovarea ideii de cooperare si a nevoii de sustinere reciproca si in randul comunitatii de afaceri;

actiuni de educare si sustinere a implicarii cetatenilor in dezvoltare comunitatii, prin: premii, comunicate, articole presa, interviuri, prezentari publice si activitati specifice fiecarei organizatii.

FORUMUL COMUNITAR

Scopul acestei actiuni este crearea unei baze largi pentru actiunile comunitare. Forumul, ca si intalnire pentru discutarea problemelor de interes public, reprezinta o oportunitate pentru discutii deschise referitoare la rolul fiecarui participant in parcurgerea primilor pasi spre o comunitate mai unita, bazata pe posibilitatea fiecarui partener de a participa la luarea deciziilor si de a-si aduce aportul personal la implementarea acestora.

Acest forum urmareste doua obiective concrete: a) difuzarea unei declaratii oficiale, comune, referitoare la necesitatea sustinerii initiativelor comunitare, si b) identificarea primilor pasi in construirea unor comunitati cu un grad simtitor crescut de organizare si colaborare.

Perioada de desfasurare este de 3 zile, actiunea fiind programata in principal in perioada verii a fiecarui an; sediul manifestarii e de preferat sa fie in cadrul unei institutii de importanta sociala deosebita pe plan local.

Existenta acestui forum se bazeaza pe participarea urmatorilor parteneri.

Cluburile Rotary, Rotaract si Interact

Aportul acestor cluburi va privi in special problemele de organizare si asigurare a unui prim fond de voluntari. Membrii acestor cluburi sunt familiari cu organizarea in vederea sustinerii comunitatii, experienta proprie precum si bazele de cunostinte la care au acces putand fi de un real folos, mai ales in fazele incipiente ale proiectului, cand este nevoie de colaborare, organizare si viziune unitara.

Administratia locala.

Prin administratia locala se intelege consiliul local, primaria, organizatiile si unitatile din subordine directa. Avand in vedere rolul central pe care il are statul, - atat la nivel national cat si local- in domeniul educatiei, informarii, organizarii si finantarii vietii economice si sociale, participarea cat mai activa a reprezentatilor acestui sector reprezinta cheia succesului acestui proiect. Modalitatile de implicare in organizarea comunitara sunt urmatoarele:

semnare declaratie oficiala de sustinere a initiativelor comunitare;

adresa despre starea comunitatii;

articole in presa;

interviuri;

prezentari publice;

organizarea de evenimente sportive, culturale, sociale, care sa puna accent pe valorile cooperarii;

informare despre problemele cheie ale comunitatii;

participarea in grupuri de cooperare comunitara;

dezvoltare zonala, bazata pe participarea activa a cetatenilor direct vizati;

sustinere pentru proiecte de ajutor reciproc (inchiriere echipamente, alte facilitati).

Contributiile deosebite ale administratiei locale pot consta in: expertiza, talente, mijloace si parghii economice si administrative, programe de trainning, granturi, coordonare, promovarea actiunii colective si construirea increderii.

Mass-media

Atragerea sectorului mediatic in aceasta actiune urmareste mai multe scopuri: explicarea corecta a scopului acestei actiuni; popularizarea in masa; motivarea reprezentatilor mass-media in vederea punerii accentului pe caracterul cooperativ al vietii in comunitate si nu pe cel conflictual.

Membrii ai corpului didactic

Avand in vedere scopul educativ al proiectului in sine, este de dorit participarea cat mai larga a profesorilor din liceele si colegiile ce functioneaza in Bistrita, pentru a invata impreuna educatia comunitara, ca si teorie si metoda.

Diferiti membrii ai comunitatii

Acest forum comunitar reprezinta o manifestare deschisa, menita a atrage nu doar organizatii si institutii, ci si membrii ai comunitatii, care pot aduce un aport deosebit in ceea ce priveste posibile directii de actiune, pulsul comunitatii, probleme stringente si solutii posibile dar care pana acum nu au gasit consensul sau resursele necesare.

In masura in care va fi posibil, e de dorit ca aceasta manifestare sa fie periodica, pentru a reintari angajamentul participantilor pe calea cooperarii. Avand in vedere ca este un pas de mare importanta, realizarile acestui eveniment vor necesita consultari intensive prealabile, atat intre organizatii non-guvernamentale cat si cu ceilalti actori comunitari.

Pana in prezent, incepand cu anul 2002, s-au realizat doua astfel de actiuni, fiecare realizate pe parcursul a 3 zile, avand urmatoarea structura: deschiderea oficiala a actiuni, urmata de discutii informale intre participanti; atelier asupra relatiilor cu mass-media; discutie asupra colaborarii intre organizatiile nonguvernamentale; atelier asupra colaborarii cu administratia publica locala; incheierea formala a actiunii.

Rezultatele primului forum comunitar, realizat in luna august 2002, au fost urmatoarele: crearea de grupuri de discutii online, neexistente la acea data pentru organizatiile locale; realizarea de rapoarte ale fiecarei organizatii prezente asupra activitatilor realizate si previzionate; 4 intalniri ulterioare intre participanti, la care s-a urmarit un schimb activ si benefic de idei asupra proiectelor posibile de realizat in comun.

Rezultatele celui de-al doilea forum comunitar, organizat in luna octombrie a anului 2003, au fost: formularea a doua chestionare ce ar urma sa se aplice comunitatii bistretene in vederea determinarii acelor actiuni care sunt imperios necesare din partea sectorului non-guvernamental; demararea primului proiect de colaborarea inter-o.n.g., privind dezvoltarea comunitara a cartierului Stefan cel Mare.

ACTIUNI DE SPRIJINIRE A COMUNITATII

Acesta sectiune priveste actiunile ce vor fi discutate in cadrul forumului comunitar in vederea identificarilor oportunitatilor de stimulare a dezvoltarii comunitatii. Actiunile de educare privesc crearea unui cadru teoretic, urmarind familiarizarea cu anumite concepte si experiente, urmand ca actiunile ce privesc implicarea activa a comunitatii sa dezvolte proiecte concrete, in cadrul unui sistem de referinta comun.

ACTIUNI DE EDUCARE

1. Cursuri de educatie comunitara

Activitatea acestor cursuri porneste de la urmatoarea observatie : este din ce in ce mai evident ca coeziunea sociala este critica pentru ca societatile sa prospere economic si pentru ca dezvoltarea sa fie sustenabila.

Cursurile au drept obiectiv formarea in randul comunitatii orasului nostru a unor pareri si convingeri care sa stimuleze initiativele comunitare. Suportul social al acestora va fi reprezentat de forumul comunitar, organizat anterior, iar suportul didactic il vor reprezenta documentele ONU si ale altor institutii si organizatii referitoare la rolul coeziunii si initiativei comunitare in imbunatatirea vietii. Participarea la cursuri este deschisa tuturor membrilor comunitatii.

Acest eveniment se va desfasura in luna urmatoare forumului comunitar si va avea durata de 2-4 saptamani. E de dorit ca el sa se desfasoare in cadrul unei institutii de stat (primaria, Camera de Comert si Industrie, directii din cadrul primariei, licee sau colegii).

Prin prezentarea initiativelor la nivel local, national si international in domeniul constructiei comunitatilor se doreste construirea unui suport teoretic, in completarea celui administrativ obtinut in faza anterioara.

Rapoarte periodice despre starea comunitatii - scopul acestora este informarea cetatenilor despre problemele comune si despre modalitatile in care acestia se pot implica - in vederea cresterii sensibilitatii fata de problemele celorlalti;

Articole presa - aceasta reprezinta totodata un metoda si un deziderat al acestui proiect (mijloc de informare dar si deziderat in sensul atragerii altor membrii ai comunitatii in a se ocupa cu prezentarea opiniilor proprii referitor la dezvoltarea comunitatii.

Interviuri - acestea vor viza implicarea unor personalitati ale vietii publice bistritene in dezbaterea problemelor comunitare; scopul il reprezinta educarea prin exemplu, atat a elitelor economice, culturale etc. cat si a membrilor comunitatii

Prezentari publice - prin aceste activitati se urmareste imbinarea actiunilor educative cu prezentarea de proiecte comunitare care se desfasoara efectiv, in vederea sustinerii acestora.

Pana in prezent, cea mai importanta actiune de educatie comunitara a constituit-o programul de informare comunitara, care are ca scop colaborarea mai stransa intre ONG-uri, tineri, mass-media si administratie publica locala. Principala modalitate de realizare o reprezinta organizarea de grupuri de discutii pe Internet, bazate pe schimburi de mesaje email.

Aceasta initiativa porneste de la observatia ca foarte multi tineri bistriteni au acces la Internet si detin o casuta postala electronica, si in fiecare organizatie, institutie publica sau organ mass-media exista o persoana care se ocupa de mass-media si/sau detine o casuta postala electronica.

Grupurile de discutii sunt axate pe problemele pe fiecare organizatie le adreseaza in comunitate, precum: pregatire alternativa, educatie sexuala si de prevenire a consumului de droguri, informare despre cursuri gratuite in tara, facilitati de calatorie a tinerilor in spatiul european, actiuni la nivel de liceu, protejarea spatiului verde. Aditional acestora, vor fi constituite grupuri axate pe relatia cu administratia publica, mass-media, arta &literatura.

Aceste grupuri vor fi popularizate in liceele bistritene in special cu ajutorul Inspectoratului Scolar, pentru a prezenta tinerilor oportunitati de implicare, posibilitati de pregatire, informare mai buna, relatie mai stransa cu organizatiile private si publice. Aceasta popularizare s-a realizat prin realizarea de catre organizatia noastra de afise promotionale, care au fost afisate pana in prezent in Grupul Scolar "Grigore Moisil".

Fiecare organizatie este invitata a-si alege o tema, un nume si o descriere pentru grupul de discutii. Prin acest grup de discutii se vor putea face schimburi de informatii, pareri personale si idei despre proiecte; in fiecare luna se va face un buletin de informare pe toate grupurile de discutii in care vor fi prezentate actiunile viitoare sau informatii de interes comunitar. Persoana din fiecare ONG care va administra grupul de discutii va avea dreptul de a adauga noi membrii si a sterge din lista de membrii anumite persoane.

In prima faza a proiectului, grupurile de discutii au fost infiintate de catre Clubul Rotaract, conform temei, numelui si descrierii alese de catre organizatie, urmand ca drepturile mentionate mai sus sa fie "inaintate" organizatiei. Tinand cont de experienta organizatiilor Interact, Rotaract si Aegee Bistrita in realizarea si managementul grupurilor de discutii, acestea au asigurat asistenta tehnica in adaugarea de noi membri, stergerea acestora, setarea anumitor optiuni ale grupului, ulterior managementul efectiv al grupurilor revenind fiecarei organizatii.

Pentru cunoasterea mai buna a activitatii intre participanti, s-a transmis fiecarei organizatii urmatoarea schema de prezentare a datelor:

I. Pregatire

A.    Alegerea temei

1. Propuneri: tinerii si protectia mediului, educatia la tineri-nevoi si probleme, factori de risc in dezvoltarea copiilor provenind din familii mai putin privilegiate, tinerii in relatia cu administratia publica locala si mass-media-probleme si oportunitati, evolutia economica a comunitatii bistritene si impactul acesteia, delicventa juvenila-comportament deviant, evolutia ONG-urilor la nivel local
2. Alegerea temei principale de prezentat se va face conform profilului organizatiei, pregatirii membrilor, surselor de informare. Organizatorii sugereaza prezentarea a cat mai multor legaturi cu celelalte teme, si tratarea mai multor teme strans legate, acolo unde este cazul.

B. Selectia surselor de informare relevante:

Analize si rapoarte ale institutiilor specializate

Mass-media

Opinii, informatii si experiente personale sau ale altor persoane

II. Motivarea alegerii

Importanta problemei analizate pentru comunitate:

Persoanele direct afectate

Persoane indirect afectate

Efecte colaterale posibile

Exemplificare pe termen scurt, mediu si lung

III. Diagnoza:

1. Definirea problemei
2. Masurarea problemei (vezi I.B)
3. Istoric al problemei
4. Identificarea actorilor implicati -grupuri sociale(tinerii, adultii, parintii, comunitatea economica, etnii, cadre didactice etc.) si institutii (institutii ale administratiei publice, ale oamenilor de afaceri, mass-media, invatamant, cercetare etc.)
5. Rolul acestora, scopurile, interesele, si pozitia lor relativ la problema studiata
6. Cauze ale problemei studiate: daca acestea tin de structura (legislatie deficienta), cultura (idei general acceptate) sau actori (pregatire, cadru material sau motivatie insuficienta)
7. Definirea intentiilor celor implicati, a capacitatilor de rezolvare a problemei (suficiente, insuficiente), cat de activ se implica in rezolvare, ce face fiecare in prezent
8. Daca exista: segmentare (doar un singur grup se ocupa de rezolvarea problemei, participarea la rezolvarea problemei a mai multora este redusa); fragmentare ( o posibila cauza a problemei este ca grupurile implicate nu colaboreaza); marginalizare (daca exista grupuri de persoane care sunt marginalizate, au o situatie mai putin privilegiata, ceea ce contribuie la amplificarea problemei)
9. Alte probleme strans legate de problema principala

IV. Prognoza

1. Prezentarea evolutiei viitoare posibile, functie de interactiunea dintre factorii mentionati mai sus
2. Se sugereaza elaborarea mai multor scenarii (optimist, pesimist, care sa tina seama de evolutia legislatiei, intrarea in actiune de noi actori, posibilitatile materiale, colaborarea intre cei implicati)
3. Avertizare timpurie asupra efectelor posibile pe termen scurt, mediu si lung

V. Terapie

1. Ce anume s-a facut pana acum;
2. Aportul propriu al organizatiei pana in prezent;
3. Dificultati aparute in rezolvarea problemei (daca tine de cadru material, relatia cu mass-media, cu tinerii, pregatire proprie etc.);
4. Lectii invatate, propuneri de colaborare cu alte grupuri sociale si institutii, proiecte proprii de viitor.
5. Posibilitati de implicare a tinerilor (de ce anume este nevoie ca si dotare materiala, de cati voluntari ar fi nevoie, ce anume pot face acestia, ce este nevoie pentru a-i atrage)

Consider un succes faptul ca marea majoritate a organizatiilor participante la primul Forum au inaintat astfel de descrieri, care ulterior au fost popularizate prin intermediul grupurilor de discutii si care au constituit oportunitati de extindere a actiunilor si de noi colaborari.

ACTIUNI CE VIZEAZA PARTICIPAREA ACTIVA A CETATENILOR

Intalniri administratie-cetateni-mass media-O.N.G. - scopul acestor intalniri este similar forumului comunitar, urmarind cunoasterea reciproca intre toti acesti parteneri si a posibilitatilor de implicare intr-un efort comun in rezolvarea problemelor comunitatii.

Sesiuni brainstorming - in aceste actiuni, Clubul Rotaract va avea un rol de organizator si facilitator; se urmareste rezolvarea unor probleme concrete, intr-un cadru adecvat, cu sprijinul unor specialisti.

Ateliere de "vizualizare" - scopul acestei manifestari este "vizualizarea", intr-un cadru mai putin formal, a viitorului acestei comunitati. Desi au un rol practic mai redus, se urmareste crearea unei stari de spirit, a motivarii in investirea in viitorul comunitatii noastre.

Arhitectura participativa, realizata prin constituirea de grupuri formate din reprezentanti ai administratiei locale, patronatului si comunitatii, specialisti si designeri profesionisti, urmarindu-se gasirea unor solutii alternative pentru dezvoltarea zonala a orasului. Aceste propuneri vor fi folosite de catre directiile specializate din cadrul primariei in elaborea de proiecte concrete. Pe langa imbunatatirea aspectului urbei, se doreste implicarea activa a membrilor comunitatii si construirea dialogului intre diferite sectoare ale vietii publice.

"Festivaluri" de rezolvare a problemelor - organizate sub patronajul unei institutii publice locale in parteneriat cu Clubul Rotaract, aceasta reprezinta evenimentul cu participarea cea mai larga posibila la dezbaterea si rezolvarea in comun a problemelor comunitare.

"Parintii din bloc" - in urma unor intalniri la nivel de bloc (blocuri) si anuntarii disponibilitatii unor familii de a se implica, copiii care locuiesc in aceasta zona vor putea apela la aceste familii in cazuri de urgenta. Se urmareste astfel construirea si dezvoltarea spiritului comunitar.

Cultivarea spatiului verde: se urmareste crearea unei ambiante placute si atractive, care sa stimuleze interesul cetatenilor in dezvoltarea durabila.

"Patrula blocului": realizata in colaborare cu organele politiei, aceasta actiune vizeaza crearea de grupuri de cetateni care sa asigure un climat de securitate in comunitatea lor prin patrule organizate periodic (zilnic) in masura in care exista probleme deosebite - droguri, consum excesiv de alcool, grupuri cu comportament anti-social.

Petreceri de bloc - o manifestare inedita, aceasta reprezinta participarea unui bloc (blocuri) in organizarea in comun a unei petreceri. Se urmareste cunoasterea reciproca mai buna si celebrarea apartenentei la comunitate.

Intalniri inter-generatii se urmareste promovarea dialogului intre generatii si transmiterea experientei.

Comitete consultative - formate pe domenii specifice- sanatate, protectia consumatorului, protectia mediului, dezvoltare urbana- urmaresc crearea unui parteneriat intre administratie si comunitate in vederea rezolvarii unor probleme specifice.

Comitete ale cetatenilor - aceasta reprezinta forma superioara de organizare a cetatenilor in entitati distincte, independente, cu personalitate juridica, care sa se ocupe indeaproape de activitatile prezentate mai sus, in vederea construirii unei comunitati active si unite.

Pana in prezent, cea mai importanta initiativa comunitara a fost demarata ulterior forumului comunitar al anului 2003. Prin acest proiect de dezvoltare comunitara, Clubul Rotaract Bistrita isi doreste sa sustina dezvoltarea comunitatilor locale si implicarea activa a cetatenilor in viata sociala. Ideea de baza a acestei actiuni este aceea ca participarea activa a tinerilor si cetatenilor reprezinta modalitatea cea mai rapida si de durata de dezvoltarea comunitatilor locale.

Scopul acestui proiect il reprezinta stimularea vietii comunitare din cartierul Stefan cel Mare, prin intalniri periodice in vederea abordarii diverselor probleme ce vizeaza in mod direct cetatenii. Pentru realizarea acestui deziderat, organizatia noastra isi propune: facilitarea realizarii de intalniri periodice (in parteneriat cu Scoala Generala "Stefan cel Mare"), identificarea problemei (problemelor), realizarea unui plan de actiune, organizarea, implementarea si evaluarea actiunilor, reluarea ciclului de actiune.

Principii:

Comunitatea (si nu alte persoane (fizice sau juridice) externe comunitatii) trebuie sa decida asupra obiectului actiunii comune, intrucat acesta este modul cel mai bun (poate singurul) de motivare, asigurare a interesului pe termen lung si de trecere la actiune;

Actiunile de "caritate" (oferirea de bunuri, servicii, din partea ONG-urilor si a administratiei publice) duc doar la cresterea dependentei comunitatii de ajutor extern si nu stimuleaza unificarea, voluntariatul si comunicarea;

Persoane (fizice sau juridice) externe comunitatii pot ajuta cel mai bine la dezvoltarea comunitara prin facilitare (respectiv: transmiterea informatiilor necesare organizarii, stabilirii obiectivelor, implementarii, monitorizarii actiunii); cum s-a precizat, aducerea de resurse externe creste dependenta si reduce implicarea proprie (emotionala, inclusiv materiala).

In lumina acestor idei, pasii stabiliti a fi urmati si resursele necesare sunt urmatoarele:

identificarea unui spatiu necesar intalnirilor locale, reprezentativ pentru comunitate; ( timp: 4 zile; necesar uman: 1 persoana; necesar material: absent)

informarea nivelelor ierarhice medii si superioare ale administratiei publice locale despre aceasta actiune (subliniindu-se necesitatea existentei unor facilitatori si nu a unor furnizori de bunuri, servicii); ( timp: 3 zile; necesar uman: 1 persoana; necesar material: absent)

constientizarea comunitatii asupra necesitatii si beneficiilor efortului comun pentru rezolvarea unor probleme de interes comun ( timp: 14 zile; necesar uman: 2-3 persoane; necesar material: realizarea materiale promovare)

organizarea unei intalniri la nivel de comunitate ( timp:14 zile; necesar uman: 1-2 persoane; necesar material: redus, materiale promovare, eventual apa minerala ) dirijandu-se eforturile spre:

alegerea unui comitet de actiune ( in cadrul primei intalniri)

culegere date, ( eventual printr-o vizita pe teren si alcatuirea de harti fizice, economice si sociale) (7 zile)

schitare plan de actiune (7-10 zile)

prezentarea in fata comuntitatii, organizarea (7 zile)

implementare, monitorizare (nedeterminat)

(necesar uman: 1-2 persoane, necesar material: eventual, materiale de promovare)

Se poate aprecia, atat din experienta noastra cat si a altor organizatii implicate in dezvoltarea comunitara, investitiile materiale stimuleaza acest proces intr-o masura foarte mica, si de scurta durata. Acest proiect se axeaza aproape in totalitate pe actiuni de educare, constientizare, cu investitii primare in informare si transmitere de aptitudini de organizare. Consider ca problema cea mai mare cu care ne confruntam o reprezinta dependenta cetatenilor de ajutor extern pentru rezolvarea problemelor proprii, si apreciez ca o investitie umana si materiala (minima dar sustinuta) in educatie, va genera efecte mult mai durabile.

Pana in prezent s-a obtinut acordul Scolii Generale "Stefan cel Mare" de realizare a intalnirilor comunitare in incinta acestei institutii, lucru foarte important, intrucat apreciez ca aceasta scoala se bucura de o imagine foarte buna in cartier.

Tinandu-se cont de: natura comunitara a acestui proiect si principiile de colaborare, facilitare si participare care stau la baza acestuia, a fost trimisa o adresa primariei municipiului Bistrita privind realizarea unui parteneriat pe termen lung la aceasta actiune, privind urmatoarele:

Realizarea unei mediatizari eficiente;

Participarea la intalniri periodice cu cetatenii;

Informare reciproca asupra aspectelor de interes practic.

Cabinetul primarului, prin adresa nr 25086/20.01.2004, a confirmat disponibilitatea acestei institutii de a sustine organizatia noastra in aceasta actiune, fapt ce il consider de importanta majora in realizarea obiectivelor propuse.

Prima intalnire cu cetatenii a avut loc in sediul Scolii Generale "Stefan cel Mare", in data de 30.10.2003, la ora 18, cu participanti din partea ANSIT BISTRITA, Directia de Sanatate Publica, asociatia S.E.C.S. si membrii ai comunitatii locale. In urma acestei intalniri s-au identificat urmatoarele nevoi si directii de actiune:

Motivarea tinerilor din acest cartier in a se implica in actiuni educative si de interes comunitar, avand ca si punct central Scoala Generala "Stefan cel Mare"

Folosirea panourilor amplasate in aceasta zona pentru promovarea initiativelor comunitare si a mesajelor cu tema educativa

Necesitatea convocarii de catre primarie a unor intalniri trimestriale cu administratorii de bloc din acest cartier

Necesitatea implicarii mai active a primariei in gestionarea spatiilor de depozitare a deseurilor si monitorizarea colectarii acestora

Necesitatea informarii reciproce intre administratie publica locala, comunitate si organizatii nonguvernamentale asupra nevoilor, resurselor si progamelor existente.

Consider ca pe masura ce vom persevera in promovarea idealurilor de colaborare in comunitate si vom conjuga actiunile proprii cu actiuni similare ale altor institutii si organizatii, ne vom apropria cu succes de aceste obiective propuse.

CONCLUZII

Intotdeanua drumul de la teorie spre practica se dovedeste foarte anevoios, iar primii pasi ii constituie identificarea situatiei de fapt. Totusi, luarea in calcul a restrictiilor din fapt nu trebuie sa altereze ideile primare de la care s-a pornit. Aproape toate vocile de astazi sustin ca tinerii poarta marea responsabilitate a schimbarii societatii de azi, dar:

Nu se ofera oportunitati suficiente de exprimare a vocii tinerilor;

Cand acestia acced in structuri de putere sau autoritate, se gasesc confinati in reguli scrise si nescrise care restrang posibilitatile acestora de exprimare creativa;

Unicul drum oferit ca si dezirabil este cel al economiei de piata si al societatii de consum, cu toate vicisitudinile acestora

Citandu-l pe Max Planck: " o inovatie stiintifica importanta rareori isi face drum castigand si convertind oponentii acesteia, rareori se intampla ca Saul sa devina Pavel. Ceea ce se intampla in fapt este ca oponentii acestei inovatii incetul cu incetul se retrag iar noile generatii sunt familiarizate cu aceste idei inca de la inceput".