Protectionismul netarifar

Protectionismul netarifar

Barierele netarifare

- Sunt masuri publice sau chiar private care impiedica, deformeaza sau limiteaza fluxurile comerciale de bunuri si servicii cu scopul protejarii economiei de concurenta externa, sprijinirii ajustarii structurilor economice productive sau redefinirii echilibrelor de balanta;

- Au proliferat in baza "legii protectiei constante";

- Se definesc printr-o mare diversitate tipologica;

- Sunt mai putin transparente si psihologic sunt percepute cu mai putina ostilitate.

Particularitati ale BN

- Se considera a fi justificate pentru a apara comertul corect (managed trade) in sensul ca se argumenteaza ca se adopta ca raspuns la comportamentul anticoncurential al partenerilor;

- Sunt aplicate desi concurenta perceputa ca neloiala produce, de cele mai multe ori, efecte pozitive;

- Se bazeaza pe prezumtia ca protectia este un drept al celor care o primesc si nu o concesie facuta acestora;

- Genereaza paradoxul ca se considera a fi folosite in numele liberului schimb;

- Au marele avantaj ca, sub acoperire legala, dau posibilitatea selectivitatii in alegerea tintelor protectionismului;

- Practicile comerciale considerate anticoncurentiale si vizate de aceste masuri se diversifica cu usurinta si deci alimenteaza diversificarea BN;

- Aceste masuri prolifereaza si au determinanti si in sfera comertului cu servicii si cu DPI;

- Sunt foarte greu de depistat si de cuantificat ca efect protectionist;

- Influenteaza volumul fizic al importurilor, preturile bunurilor importate sau creeaza alte tipuri de obstacole.

Tipologia barierelor netarifare

- Bariere care limiteaza cantitativ direct importurile(restrictii cantitative);

- Bariere care limiteaza indirect importurile prin mecanismul preturilor;

- Bariere care deriva din formalitatile vamale si administrative cu ocazia importurilor;

- Bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate in raport cu cele indigene(obstacolele tehnice);

- Bariere care decurg din implicarea actorilor publici in activitatile comerciale.

Restrictiile cantitative

- Interdictii sau prohibiri la import;

- Contingentele de import;

- Licentele (autorizatiile) de import;

- Limitarile voluntare(autolimitarile) la export;

- Acordurile privind comercializarea ordonata a unor categorii de produse.

Interdictiile

- Presupun interzicerea totala sau partiala, pe o perioada determinata sau nedeterminata de timp a importurilor anumitor produse,

- Se folosesc pentru:

ØAlinierea la prevederile unor conventii internationale care prevad controlul destinatiei finale a unor categorii de produse;

ØEvitarea cronicizarii unor dezechilibre ale balantei comerciale;

ØProtejarea sanatatii si asigurarea securitatii publice;

ØPrezervarea unor moduri de viata traditionale;

ØAplicarea unor sanctiuni comerciale.

Contingentele de import

- Sunt plafoane cantitative sau valorice maxime admise la importul unor categorii de bunuri pe o perioada determinata de timp;

- Constituie garantii pe care guvernele le acorda producatorilor indigeni ca vor avea un anumit nivel de acces la piata interna;

- Sunt globale si bilaterale;

- Exista si contingentele tarifare;

Diferente intre contingente si taxele vamale

- Taxele vamale mentin o legatura automata intre preturile interne si cele internationale creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte;

- Taxele vamale cultiva nediscriminarea, in timp ce contingentele o pun in practica si o accentueaza;

- In cazul contingentelor transparenta este afectata, nivelul acestora depinzand de: modul cum sunt administrate, performantele anterioare, coruptie si lobby;

- In cazul contingentelor este mai dificila calcularea protectiei efective;

- Contingentele, de regula, nu aduc venituri la buget;

- Contingentele incurajeaza lobby-ul si logrolling-ul.

Licentele de import

- Sunt autorizatii eliberate de catre autoritatile decidente in materie de politica comerciala pe o perioada de timp, pentru anumite produse si uneori pentru anumite relatii geografice sau chiar comercianti;

- Pe plan international sunt folosite:

ØLicente automate

ØLicente neautomate: licente globale si licente bilaterale (deschise si specifice)

Licentele devin bariere comerciale atunci cand:

- Procedurile privind acordarea sunt greoaie, indelungate si costisitoare;

- Acordarea sau modificarea procedurilor este impredictibila;

- Perioadade valabilitate este mai scurta decat cea necesara pentru derularea efectiva a tranzactiei;

- Se conditioneaza acordarea licentei de dovedirea prealabila a existentei disponibilitatilor valutare necesare derularii tranzactiei;

- Acordarea lor se face discretionar si cu prioritae unor anumiti importatori.

Limitarile Voluntare la Export

- Se incheie in moduri diferite din punct de vedere al gradului de formalizare si al implicarii guvernamentale:

vIntelegeri intre asociatii ale producatorilor fara implicarea directa a statelor;

vIntelegeri intre autoritatile guvernamentale si asociatii ale producatorilor;

vIntelegeri informale la nivel guvernamental ale caror rezultate se aplica de structuri guvernamentale;

vIntelegeri la nivel guvernamental.

Particularitati ale LVE

- Confera executivului din tara importatoare o mai mare libertate de actiune;

- Atribuie cea mai mare parte din responsabilitate partii exportatoare;

- Au o mare selectivitate si eficacitate;

- Sunt instrumente carora le lipseste transparenta;

- Sunt privite de catre toate partile ca alternative preferabile de protectionism;

- Sunt instrumente protectioniste "poroase"

- Au caracter "voluntar"

- Au caracter paralegal;

- Caracterul consensual este viciat (imperfect)

Efectele LVE

- Distorsioneaza functionarea mecanismelor pietei;

- Au efect anticoncurential;

- Sunt ineficace in raport cu obiectivele urmarite;

- Introduc modificari in structura ofertei;

- Declanseaza procese autoreproducatoare si autoacceleratoare;

- Submineaza valorile sistemului comercial multilateral.

Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor

- Sunt intelegeri bi sau multilaterale care vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului cu anumite produse sau grupe de produse;

- Implica pe langa angajamente de autolimitare a exporturilor, anumite prevederi referitoare la limitele de preturi si la masurile de salvgardare;

- Cele mai cunoscute sunt:

ØAranjamentele OPEC;

ØAcordurile internationale pe produse;

ØAranjamentul Multi-fibra.

BNT care limiteaza indirect prin mecanismul preturilor

- Prelevarile variabile cu ocazia importurilor;

- Preturile minime si preturile maxime la import;

- Ajustarile fiscale la frontiera(barierele paratarifare);

- Depozitele valutare prealabile cu ocazia importurilor;

- Masurile de retorsiune la practici comerciale considerate nerezonabile, nejustificabile, discrminatorii sau neloiale.

Masurile antidumping

- Se folosesc atunci cand un pret este considerat a se situa sub o valoare normala si acest lucru cauzeaza un prejudiciu tarii importatoare sau anumitor producatori indigeni;

- Un pret se considera a fi sub valoarea normala atunci cand este:

ØInferior pretului practicat de exportatorul vizat pe piata sa interna;

ØInferior pretului practicat de exportatorul vizat pe o terta piata reprezentativa pentru el;

ØInferior costurilor de productie la care s-a adaugat o marja rezonabila de profit.

Tipuri de dumping

- Dumping intermitent;

- Dumping sporadic;

- Dumping deliberat;

- Dumping social (inofensiv);

- Dumping valutar.

Tipuri de masuri de retorsiune

- Angajamente cantitative;

- Angajamente de pret;

- Taxe antidumping cu caracter provizoriu;

- Taxe antidumping definitive.

Efecte asupra tarii care le practica

- Mentinerea ineficientei unor sectoare economice;

- Amanarea restructurarii durabile a economiei nationale sau a unor sectoare care si-au pierdut avantajele comparative si competitive;

- Reducerea puterii reale de cumparare pe anumite piete;

- Reorientarea consumului anumitor categorii de produse;

Efecte asupra exportatorilor vizati

- Sporirea costurilor de adaptare;

- Diminuarea competitivitatii externe;

- Impiedicarea obtinerii efectelor de economie de scara si de gama;

- Evolutia nefavorabila a ofertei;

- Necesitatea delocalizarii frecvente a unor capacitati productive;

- Mentinerea unei stari de incertitudine care impiedica aplicarea unor strategii de afaceri articulate.

Exportatorii penalizati prin taxe antidumping au de facut fata si unor practici de sicanare

- Incertitudini legate de evaluarea taxelor percepute;

- Obligatia reflectarii taxei antidumping in pretul de vanzare pe piata tarii respective;

- Mentinerea sanctiunii mult dupa ce faptul generator al masurii a incetat sa existe

Aspecte practice

- Evolutia in timp a recurgerii la actiuni AD nu a fost liniara;

- Daca anterior anilor 90 extinderea masurilor AD s-a datorat aproape exclusiv SUA, Canadei, CEE si australiei in prezent lista tarilor s-a extins foarte mult;

- In perioada 1995- 6 (iulie) au fost initiate peste 2938 de anchete antidumping

- China este pe primul loc intre tarile vizate de acuzatii de dumping (500)

Bariere care decurg din formalitatile vamale si administrative

- Evaluarea vamala discretionara;

- Formalitatile vamale si administrative.

Bariere care decurg din participarea statului la activitatile comerciale

- Achizitiile guvernamentale;

- Comertul de stat;

- Monopolul statului;

Obstacolele tehnice

- Numarul si complexitatea reglementarilor tehnice au crescut ca urmare a cresterii nivelului de trai, diversificarii cererii pentru produsele de calitate si sporirii cererii pentru produse ecologice;

- Nevoia de adaptare la astfel de cerinte sporeste costurile pentru producatori si exportatori;

- In absenta unor norme uniforme sporeste riscul protectionismului derivat din aceste masuri;tu

- Obstacolele tehnice constituie forma cea mai frecventa de protectionism;

- Exista diferente semnificative intre standarde si normele tehnice;

- Diferentele intre tari in ce priveste normele tehnice pot fi legitime,

Beneficiile armonizarii normelor tehnice

- Compatibilizarea diverselor componente ale produselor;

- Armonizarea normelor ii scuteste pe producatori de numeroase costuri de adaptare;

- Conduce la cresterea bunastarii consumatorilor prin sporirea posibilitatilor de alegere;

Costurile derivate din diversitatea normelor tehnice

- Pierderea oportunitatilor derivate din efectul de economie de scara;

- Testarea, certificarea si inspectia se fac pe cheltuiala exportatorilor;

- Costurile de informare si de instruire a personalului;

- Costurile surpriza.

Obstacolele tehnice

Formele pe care le imbraca:

Normele sanitare si fitosanitare;

Normele de securitate;

Normele privind marcarea, ambalarea si etichetarea produselor.

Devin obstacole comerciale atunci cand:

ØPe plan international existe standarde uniforme si nu sunt aplicate sau luate in considerare cand se elaboreaza norme nationale;

ØCand pe plan international nu sunt standarde uniforme iar cele nationale sunt imprevizibile, netransparente, se modifica frecvent.