Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Cuprins

Prezentare generala

Concepte teoretice.. 4

Aspecte metodologice

Prezentarea datelor folosite4

Analiza datelor si elaborarea rezultatelor

Concluzii ale analizei

Bibliografie

Introducere

Teoria macroeconomica studiaza economia nationala si economia mondiala, precum si modul in care se formeaza agregatele macroeconomice. Scopul teoriei macroeconomice este acela de a explica preturile medii precum si venitul total, productia totala si utilizarea globala a fortei de munca. De asemenea, mai sunt studiate efectele de reglementare ale puterii publice (impozite, cheltuieli publice, deficit public) asupra veniturilor totale si ansamblului locurilor de munca.

Proiectul isi propune realizarea unei analize a evolutiei economice a Romaniei in ultimii ani, incluzand analiza produsului intern brut, a modificarii stocurilor si a fortei de munca. De asemenea ne propunem realizarea unor prognoze care ar putea sta la baza fundamentarii politicilor macroeconomice.

Pentru realizarea analzei am folosit date referitoare la principalii indicatori macroeconomici, in special PIB, inregistrate in ultimii ani in tara noastra. Importanta analizei este data de conjunctura in care se afla Romania in ultimul deceniu si anume drumul pe care acesta il parcurge pentru integrarea in structurile economice europene. Eforturile indreptate in ultimii ani spre cresterea economica isi au ecoul in datele acestei analize, iar concluziile acesteia reflacta situatia reala a tarii nostre.

Cresterea economica este data de cresterea veniturilor si productiei pe persoana. Ea rezulta din aplicarea de inovatii tehnologice, din acumularea unor mai cantitati de echipamente productive si de cresterea standardelor educationale.

Societatile sarace se pot transforma in societati bogate prin intermediul cresterii economice. Totusi, si cresterea economica are un cost, acesta rezultand din utilizarea excesiva a resurselor naturale sau a distrugerii mediului ambiant.

Cresterea economica poate fi impulsionata prin intermediul masurilor de politica economica adoptate de catre administratia publica.

In economia romaneasca s-a remarcat un trend crescator al productiei in ultimii ani, insa o mare parte a acesteia nu are provenienta interna, ci este data de numarul mare de romani care muncesc in afara granitelor tarii. Astfel se poate remarca o evolutie destul de lenta a industriei (principalul motor al economiei) in comparatie cu alte domenii dinamice precum constructiile.

Concepte teoretice

In realizarea analizei am folosit datele din serii cronologice, pentru ca studiul acestora ofera informatii ce pot fi folosite la realizarea de previziuni. Indicatorii folositi sunt mare parte indicatori de flux. Pentru caracterizarea evolutiei in timp a indicatorilor am calculat indici, printre care cel mai des indici de dinamica.

Din analiza teoretica a problematicii circuitului fluxurilor rezulta ideea de baza ca , in cazul circuitelor inchise, valoarea intrarilor intr-n sector este intotdeauna egala cu valoarea iesirilor din sectorul respectiv (suma incasarilor este egala cu suma cheltuielilor). De aceea, un circuit economic poate fi abordat prin prisma rezultatelor activitatii economice ale perioadei.

Aspecte metodologice

In Romania principalul funizor de analize la nivel macroeconomic este Institutul National De Statistica. De asemenea si Banca Nationala A Romaniei furnizeaza o serie de informatii referitoare la starea economiei nationale si efectueaza prelucrari ale acestora pentru a sprijini politica economica a statului si elaborarea de catre acesta e deciziilor strategice.

Diagnosticarea evolutiei economiei nationale este necesara in toate institutiile care elaboreaza politici macroeconomice.

- Metode ale caror rezultate sunt folosite in previziuni: metoda indicilor, metoda sporului mediu;

- Metode de studiere a influentelor factorilor: metoda substituirilor in lant.

Sistemele de ponderare folosite sunt atat Laspeyres cat si Paasche.

In elaborarea analizei economiei Romaniei ca un circuit deschis se pot folosi mai multe metode de masurare a fluxurilor: metoda outputurilor, metoda cheltuielilor sau metoda veniturilor.

Prezentarea datelor folosite

Datele provin din raportul asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana in perioada septembrie 2001 - mai 2002, raport al Guvernului Romaniei si din Anuarul Statistic al Romaniei - Forta de munca; Capitolul 3. Majoritatea datelelor sunt exprimate prin indicatori si acopera o perioada de 6 ani (1999 - 2004). Indicatorii sunt comparabili in ceea ce priveste metodologia de calcul si modul in care sunt exprimati (unitatea de masura).

Datele pot fi sintetizate in tabelul urmator:

Analiza datelor si elaborarea rezultatelor

Observam ca rata inflatiei este calculata pe baza deflatorului PIB:

RI(%) = D_PIB(%) - 100

Prelucram seria cronologica pentru a obtine noi informatii:

Dinamica PIB:

- dinamica nominala: calculez indici cu baza in lant:

IPIB_n = PIB_t/PIB_{t - 1}; acest indice ne arata de cate ori a crescut PIB fata de anul precedent:

- dinamica reala:

IPIB_r = PIB_t^comp/PIB_t-1 = IPIB_n/D; PIB_t^comp - produsul intern brut din perioada curenta in preturile perioadei de baza; IPIB_r - arata de cate ori a crescut PIB fata de anul precedent:

Calculam valoarea adaugata bruta pe ramuri folosind structura acesteia pe ramuri:

VAB_ram=PIB∙Y_ram; aceste date vor fi folosite la punctul 5. pentru a determina productivitatea medie pe ramuri:

Determinarea trendului PIB:

- calculez PIB din perioada curenta la preturile perioadei de baza:

PIB_t^comp = PIB_t/D_t/0; consider perioada de baza anul 1999, iar D_t/0 = ΣD_i, i=0,,t:

- calculez sporurile cu baza in lant (diferentele de ordinul 1):

Δ_t/t-1 = PIB_t - PIB_t-1 (acest indicator ne arata cu cat a crescut PIB fata de anul precedent) si diferentele de ordinul 2 (sporuri cu baza in lant calculate din sporuri cu baza in lant):

Nu putem considera ca diferentele de ordinul 1 sau 2 tind sa fie constante, deoarece nu sunt omogene. Astfel nu putem determina trendul printr-o metoda analitica (metoda celor mai mici patrate). Gradul functiei este mai mare decat 2. In plus ar trebui sa apreciem evolutia deflatorului PIB.

Folosind metoda sporului mediu (considerand ca sporurile cu baza in lant obtinute din PIB in preturi curente sunt omogene, deci media lor Δ_med este reprezentativa) obtinem:

- sporul mediu:

Δ_med = (PIB_T - PIB₀)/T

- trendul:

PIB_prog = PIB₀ + t∙Δ_med + 368436,8∙t.

Considerand ca trendul se va mentine si in viitor, putem aprecia PIB pentru anul 2004:

PIB₂₀₀₄ = PIB₆ = 2756351 mld. lei.

Determinam populatia ocupata pe ramuri folosind structura acesteia:

PO_ram = PO∙Y_ram^PO; PO - populatia ocupata. Obtinem urmatoarele rezultate:

Determinam productivitatea pe ramuri si la nivelul economiei nationale:

- productivitatea medie a muncii pe ramuri:

W_ram = VAB_ram/PO_ram

- productivitatea medie la nivelul intregii tari:

W = PIB/PO sau

W = ΣW_ram∙Y_ram^PO (medie aritmetica ponderata a productivitatilor medii pe ramuri):

Studiem indicele productivitatii muncii calculand indici cu baza in lant din seria obtinuta mai sus (nota: productivitatea a fost calculata pe baza PIB in preturi curente, deci cresterea acesteia de la an la an este nominala. Insa productivitatea medie a muncii o vom folosi la punctul 7. pentru determinarea influentelor factorului structural):

Studiem contributia factorului structural (influenta modificarii numarului de salariati pe ramuri) la modificarea productivitatii medii a muncii pentru fiecare an fata de anul precedent, calculand un indice de tip Laspeyres:

IW_med(YT) = (ΣW₀∙YT₁)/(ΣW₀∙YT₀); ΣW₀∙YT₁ = W*:

Calculam exportul net:

EXP_net = EXP - IMP

Studiem miscarea fondurilor fixe calculand coeficientii intrarilor (gradul de reinnoire: F₂/F₄) si iesirilor (indicatorii scoaterii din funtiune: F₃/F₁):

Eficienta medie a fondurilor fixe:

EF = F/PIB

Concluzii ale analizei

Desi PIB in preturi curente a inregistrat cresteri de la an la an, dinamica reala a PIB ne indica foarte mici cresteri in, cea mai insemnata fiind de peste 8 procente in 2004.

PIB in preturile anului 1999 a inregistrat, in toti anii urmatori, valori mai mici decat in perioada de baza. Este de dorit ca pe viitor cresterea PIB sa fie mult mai mare, avand in vedere ca acesta este de doar cateva zeci de miliarde de unitati monetare europene, in timp ce la nivelul Uniunii Europene acesta insumeaza cateva mii de miliarde.

Se observa ca desi productivitatea muncii inregistreaza valori mai mari in unele ramuri ale economiei nationale (constructii si servicii), valoarea indicatorului productivitatii medii a muncii la nivel national este relativ scazuta datorita ponderii mari a populatiei ocupate in ramurile agricole, unde productivitatea este mai mica.

Remarcam faptul ca balanta comerciala este negativa, ingrijator fiind faptul ca procentele sunt destul de mari pentru o economie ale carei obiective sunt integrarea europeana si implicit performante comparabile cu cele din occident.

Se remarca faptul ca modificarile structurale nu au influentat semnificativ productivitatea medie a muncii, modificarea structurii avand influente negative in anii 2000 si 2002 si pozitive in ceilalti, insa niciodata nu a depatit un procent in valoare absoluta. Modificarea productivitatii medii a muncii se datoreaza aproape in totalitate modificarii productivitatii ramurilor. Pentru asigura o crestere a productivitatii muncii ar trebui ca modificarea structurii pe ramuri a populatiei active sa se realizeze in favoarea ramurilor in care productivitatea medie a muncii pe ramura este mai mare decat productivitatea medie a muncii la nivel national.

Eficienta fondurilor fixe avut o evolutie oscilanta, dar cresterile acesteia au avut o influenta benefica asupra economiei, fondurile fixe fiind principala componenta a avutiei nationale.

Bibliografie