Subdezvoltarea economica contemporana. Principalele decalaje economice ale Romaniei fata de tarile dezvoltate

Conceptul de dezvoltare

Subdezvoltarea a fost si este cunoscuta ca etapa a evolutiei multor economii nationale. Subdezvoltarea se infatiseaza azi ca o realitate dramatica, extinsa in multe zone ale lumii. Datorita efectelor pe care le provoaca, ea a devenit una din problemele dominante ale lumii. In momentul actual, subdezvoltarea are o deschidere planetara, prin faptul ca mareamajoritate a populatiei globului traieste in acest perimetru.

Conceptul de dezvoltare economica a fost fundamentat in perioada postbelica si poarta amprenta vremii. Lucrarile si studiile efectuate au idei izvorate din curentele politice, ideologice, nationale sau internationale, ce au motivat necesitatea aplicarii unor masuri de inlaturare a innapoierii constatate.

Dezvoltarea economica reprezinta procesul complex de evolutie a unei economii nationale, ca rezultat al insumarii de transformari continue care modifica componentele ce o alcatuiesc si le combina in asa fel incit sa stimuleze progresul sau, ajungand durabila numai cand se urmateste " interactiunea si compatibilitatea a patru sisteme : economic, uman, ambiental si technologic." Fenomenul priveste sensul larg al universului prefacerilor, care include intreaga umanitate. Nici o tara, ori cat de defavorizata si saraca ar fi, nu se situeaza in afara acestui perimetru. Asadar, dezvoltarea este folosita azi ca un termen constant pentu a desemna nu numai un proces, dar si un rezultat, o stare a economiilor moderne, a tarilor civilizate. Pentru o delilminare si o apreciere a statelor aflate la cealalta extrema a evolutiei- a saraciei sau a tarilor cel mai putun avansate ori de dezvoltare- se inrebuinteaza notiunea de subdezvoltare.

Opinia specialistilor cu privire la cercetarea acestui concept spinos sau concretizat in adevarate teorii doctrinare. Remediile presant radicale, cerute de acutizare unor probleme ale subdezvoltari in perioada postberica, au acceptat puncte de vedere conciliante: fie ca au fost precizate inca de primele teori ale curentului neoclasic sau ale doctrinei dirijiste ori aprofundate in recentele teorii ale cresterii economice balansate sau ale cresterii economice dezechibrilate. Afirmat transante asupra cauzelor si conceptului subdezoltari se intilnesc la doctina economica marxista, dar si la doctrina "economiei periferice". Compelxitatea conceptului se explica prin sintetizarea coordonatelor negative din cadrul activitatilor economice, politice, sociale, culturale, ideologice de o mare diversitate si cu o incetitudine foarte ridicate.

Dupa modul de manifestare, subdezvoltarea apare sub forme relative, cind unele state au incercat si au reusit, prin efort propriu, sa reduca decalajele fata de cele dezvoltate. De regularismele internationale incadreaza diferitele tari intr-o asamenea structura, dupa compararea lor cu nivelul economic general atins de tarile avansate. Forma absoluta a dezvoltarii este acceptata pentru acele state care " sunt lipsite in cea mai mare parte de resurse materiale, financiare si technice de dezvoltare, cu structuri economice, sociale si organizationare anacronice, ce nu pot asigura minimul vital pentru existenta populatiilor, avind de aceea nevoie de oe atentie speciale din partea comunitatii internationale in asamblul ei", deoarece constitue mediul perturbator al inregii economii mondiale. In sensul larg, conceptul se refera la "ansamblul de fenomene complexe si interdependente care se traduc prin inegalitat flagrante de bogatie si mizerie, prin stagnare , printr-o intirzie relative fata de alte tari, prin potentialitati de productie care nu progreseaza atit cit ar fi posibil printr-o dependenta economica, culturala si technologica" fata de statele civilizata.

Conceptul subdezvoltarii trebuie sa includa precizari care se refera la criza de structura a economie mondiale, in care s-au cronicizat urmatoare aspecte negave:

1. mizeria materiala a celei mai mare mase a locuitorilor;

2. conditii sarace si limitate de viata;

3. un nivel de instruire redus, cu o asistenta sociala insuficienta;

4. resurse de dezvoltare extrem de putine, iar unde sunt se folosesc neeficient;

5. structuri de productie inapoiate, invechite;

6. stucturi social-politice retogare, instabile. De asemenea, el trebuie sa cuprinde si vointa concrete a organismelor internationale, in planul relatiilor economice, cu masurile destinate eliminari discriminarilor ce au aparut inre statele bogate si cele sarace.

Astfel, economia mondiala apare ca un asamblu a doua procese conrtoversate. Pe de o parte, prin consolidarea devoltari sau starii celor bogati, iar pe de o alte parte, prin subdezvoltare ca stare a celei mari parti a planetei aflata la polul opus fata de statele dezvoltate.

Particularitatile subdezvoltari inpun o cunoastere si o selectie a cauzelor ce o provoaca, in vederea elaborarilor strategii nationale de dinioare a efectelor negative. Privita scara planetara, subdezvoltarea a fost si este agvarava de o intrepatrundere perpetua dintre cauzele interne si cele externe.

Cauzele interne ce duc la aparitia si intretinerea pariculatilor subdezvoltari sunt:

prezenta si mentinerea unor structuri deformate ale economiilor natioale;

un nivel redus al acumularilor (economisirilor) si de aici un volum al investitiilor interne insuficien, agravat si de o eficienta a lor scazute;

dimensiunile reduse ale pietei interne, deoarece ea este deja ocupata de produse altor tari;

o explozie demografica ridicata ce intretine numeroase consecinte negative asupra investitiilor si asupra dezvoltari;

lipsa acita de resurse naturale necesare cresterii ecomice;

insuficienta mari de ordin calitativ ale factorului uman, care genereaza un comportament neadecvat in activitati economice;

agricultura nu poate satisface trebuinte de consum ale populatiilor prorii;

regimuri politice dictatoriale cu programe si planuri de dezvoltare triumfaliste adoptate in mod nedemocratic, cu efecte dezechilibrante;

lipsa unei legislatii corespunzatoare, necesara simulari efortului propriu pentru o dezvotare autohtona etc. Mai trebuie tinut cont ca nici o cauza nu actioneaza singura, ci se afla in interactiune cu celelalte.

Cauzele externe, pe linga cele interne au contibuit substantial la o

adincire a decalajelor ecomomice actuale. Situatia concreta in care se afla un numar atit de mare tari ale lumii este data si de:

modul de comportare egoist al tarilor dezvoltate industrial, timp de citeva secole;

declansarea si intretinerea a numeroase conflicte locale sau regionale, pina la razboaie de cotropire;

asuprirea coloniala si mentinerea unui asemenea sistem inadecvat pe o mare suprafata a globului;

deposedarea de bogatiile naturale a acestor tari, bogatii care reprezinta aproape singurul lor avantaj;

practicarea unor poitici monetar-financiare nefavorabile si chiar discriminatorii in raporturile se schimb internationale;

criza de structura a economiei mondiale, ce intretine o instabilitate de politica continua;

socul petrolului cu efecte inflationiste, recesiuni prelungite si dezechilibrarea balantei de plati a acestor tari;

tripla actiune devastatoare a noilor techologii cu care trebuie sa se confrunte tarile in curs de dezoltare;

aparitia dupa 1990, "a noi teritorii care se afla sub embargo sau cu statut inca nereglamentat de organismele internationale". In fond, intrepatruderea cauzelor interne cu cele extrene a creat serioase dezavantaje si a amplificat adevaratul cerc vicios al saraciei.

Prima particulitate a starii de subdezvoltare se refera la existenta unui

nivel scazut de dezvoltare economica. Acest fapt se explica prin crearea unui venit anual redus (PNB) pe locuitor, care nu permite o satisfacere permanenta si normala a trebuintelor fundamentale ale populatiei. Infrastructura este insuficienta, in special retea de cai ferate sau de drumuri asfaltate, retea de conducte, canale, cai de comunicatii, porturi sau depozite. De asemena, se afla in curs de constituire baza materiale a retelei de scoli, spitale, crese.

A doua particularitate a economiilor tarilor subdezvoltate se refera la

prezenta unori stucturi economice deformate si asimetrice. In economia acestor tari, se intilnesc specializari pe ramuri inguste, cu disproportii mari intre sectorul primar (agricultura, silvicultura), secundar (industie,constructii) si tertiar (servicii). Agricultura, cu toate ca anual are o pondere de peste cinci ori mai mare in crearea PNB fata de tarile dezoltate este dependenta de factorii natural. In multe cazuri este neglijata, slab productiva, cu ritmuri de creste sub rata sporului demografic, ce genereza grave probleme alimentare si obliga statele subdezvoltate la importui cereale si produse alimentare. In sectorul secundar al tarilor subdezvoltate predomina masiv tehnologie de tip industrial ale anilor 1960-1970, cu eficienta scazuta, poloante si consumuri specifice nesuportabile, ce includ industrii extractive si importante subramuri ale industriei prelucratoare, bazate pe factori de productie primari autohtoni. Totusi, se constata o crestere a ponderii acestori tari in productia industriala din cadrul tarilor subdezvoltate s-a cristalizat cu ocupatii intimplatoare, sezoniere si mai putin cu servicii productive, sociale, culturale etc. necesare pietei din aceste tari.

A treia paricularitate o constitue existenta mai multor tiouri de economii: naturala - de subzistenta; economia de piata simpla a micii productii de bunuri, dar si prezenta marii productii intilnite in economiile moderne. A devenit clar ca o continuare a procesului dezvoltarii economice in cadrul acestor tipuri si modele este imposibila din punct de vedere teoretic si ineficienta din punct de vedere practic.

A patra particularitate a subdezvoltarii cuprinda perpetuarea unori structuri sociale si institutionale eterogene. Organizarea sociala inapoiata provoaca un grad inalt de instabilitate, general de raporturi de natura feudala, alaturi de cele moderne contemporana.

A cincea particularitate a acestori tari consta in inregistrarea unor explozii demografice, ridicare de 2%-2,5% anual pentru unltimele 4-5 decenii, fata de statele dezvoltate unde sporul naturale abia ajuns la 1% anual.

A sasea particularitate a subdezvoltarii este dependenta economica ridicata a tarilor respective fata de exterior. Axarea dezvoltarii economiilor nationale pe ajutorul extern si nu pe efortul propriu a generat aparitia a numeroase dezavantaje care s-au cronicizat si vor deveni serioase handicapuri de viitor.

In cercetarea subdezvoltarii un lucru important revine analizei decalajelor economice care s-au prefigurat si se mentine intre tari. Astfel, la scara economie mondiale decalajul apare, in primul rand, ca discrepanta-diferenta intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Realitatea arate ca decalaje din economia mondiala a ultimelor deceni s-au marit simtitor. Cunoasterea lor ajuta la elaborarea si aplicarea unor masuri corecte de inlaturare a starii de subdezvoltare.