UNIVERSITATEA BOGDAN VODA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STINTE ECONOMICE

SPECIALITATE: MANAGEMENT IN ADMINISTRATIE, INSTITUTII

DE CREDIT SI SOCIETATI COMERCIALE

CAP. 1 INTRODUCERE

Conducerea moderna si eficienta a nei firme trebuie sa fie evaluata cu ajutorul unor criterii de performanta financiara care sa vizeze pe de o parte activitatea operationala, iar pe de alta parte activitatea financiara propriu-zisa desfasurata pe parcursul unei perioade de timp determinate de obicei de exercitiul financiar.

In acest sens s-a conceput si realizat un model de evaluare a activitatii firmei bazat pe punctaje, model care pune in evidenta standingul financiar al firmei la un moment dat.

Consideram ca intre doua momente successive ale pozitiei financiare, reflectat cu ajutorul bilantului, respectiv inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, intervine activitatea desfasurata de catre firma a carei eficienta sau ineficienta se reflecta in rezultate, adica in contul de profit si pierdere.

Cu ajutorul standingului financiar managerii pot sa se informeze in orice moment, de ce firma nu si-a achitat datoriile fata de furnizori, de ce nu si-a achitat obligatiile bugetare, de ce clientii nu au fost somati sa plateasca serviciile de care au beneficiat, si care sunt cauzele care au condus la o lipsa de resurse banesti.

CAP. 2 STANDINGUL FINANCIAR AL FIRMEI

2.1 SELECTIA INDICATORILOR DE PERFORMANTA

Indicatorii de performanta trebuie sa serveasca la aprecierea valorii economice, a crearii de valoare si a potentialului de castiguri viitoare in cadrul firmei.
Cel mai frecvent, in aprecierea performantei unei firme sunt utilizati indicatori precum:

-rezultatul net

-rezultatul din exploatare

-fluxurile de trezorerie din exploatare

-rezultatul residual

-valoarea adaugata

2.1.1 Rezultatul net

Rezultatul net este cel mai cunoscut dintre indicatorii de profitabilitate.

Datorita caracterului sau normativ are o utilitate limitata pentru investitori. Se prefera indicatorii de performanta nelegati de rezultate.

2.1.2 Rezultatul din exploatare

Rezultatul din exploatare este rezultatul inaintea impozitului si a cheltuielilor financiare.

Se refera la capacitatea managerilor si a salariatilor de a crea valoare indiferent de cota de impozit si de structura capitalului.

Rezultatul din exploatare este adesea utilizat ca indicator de performanta in analiza situatiilor financiare

2.1.3 Fluxurile de trezorerie din exploatare

Fluxurile de trezorerie din exploatare furnizeaza investitorilor o informatie complementara rezultatului net.

In SUA, fluxul de trezorerie din exploatare a fost considerabil modificat odata cu introducerea SFAS 95 din 1987. Norma Internationala IAS 7 este conform normei americane. Aceasta norma prezinta reguli precise pentru calculul fluxului de trezorerie, care nu este altceva decat o simpla reconciliere intre contul de profit si pierdere si variatiile bilantiere. Pentru tarile care nu adopta aceste norme, fuxul de trezorerie din exploatare ramane o cifra estimativa.

2.1.4 Rezultatul rezidual

Rezultatul rezidual reprezinta rezultatul net minus costul capitalului investit.

In ultimii ani acest indicator se bucura de un interes crescut.

Un numar restrans dar in crestere de firme selectioneaza acest indicator pentru fixarea remuneratiei managerilor.

2.1.5 Valoarea adaugata

Valoarea adaugata este masura randamentului global care este distribuit tuturor partenerilor firmei . Conceptul de valoare adaugata vizeaza sa furnizeze un indiciu al contributiei firmei la crearea bogatiei nationale.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND STANDINGUL FINANCIAR AL SC MESTER & FERSEDI SNC

SC MESTER & FERSEDI S.N.C a fost constituita in anul 1994, avand ca obiect de activitate pana in prezent comert cu amanuntul al produselor industriale de tip confectii, tricotaje, cosmetice, bunuri de uz casnic. Societatea este reprezentata in proportie egala de sotii Mester.

Societatea desfasoara comert cu amanuntul prin 2 magazine specializate in vanzare produse industriale (confectii, ambracaminte femei, barbati, copii), marochinarie, bijuterii de argint, gablonturi si un punct de lucru in localitatea Gherla (aceleasi produse).

Magazinele sunt inchiriate pe durata de un an cu posibilitatea de prelungire.

Magazinele sunt amplasate in centrul orasului avand vad comercial bun. Produsele oferite sunt de calitatesi se adreseaza tuturor categoriilor de clienti in special tinerilor. In zona resectiva sunt magazine de acelasi profil dar avand o varietate mai mare de produse oferite, numarul clientilor este mai mare si implicit volumul vanzarilor. Termenele de plata pentru furnizori sunt de 30-60 zile printre cei mai semnificativi fiind Andreas Company, Jolidon si Agipat. Societatea are in prezent 8 angajati.

Pentru modelul complex de standing al acestei societati am luat anii 2004-2006.

3.1. INDICATORII DE STANDING FINANCIAR

Indicatorii de standing financiar ai intreprinderii se structureaza:

indicatorii de activitate

indicatorii de finantare

indicatori de crestere economica

3.1.1. Indicatorii de activitate se impart in:

rata eficientei activelor totala;

rata rentabilitatii vanzarilor;

rata rentabilitatii financiare;

rotatia stocurilor;

rotatia creantelor;

Rata rentabilitatii activelor totale (ROA) este raportul dintre profitul net si valoarea activelor inreprinderii. Indicatorul masoara gradul de rentabilitate a intregului capital investit in firma.

Rata rentabilitatii vanzarilor (PMS) se determina ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului (RNE) si cifra de afaceri neta (CAN). Acest indicator evidentiaza pe de o parte, profitul obtinut la 100 lei vanzari, iar pe de alta parte, contributia veniturilor la intarirea capacitatii de autofinantare a societatii comerciale.

Rata rentabilitatii financiare (ROE) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului si valoarea capitalurilor proprii ale intreprinderii. Acest indicator evidentiaza gradul de rentabiltate al capitalului investit intr-o afacere.

Rotatia stocurilor (RIT) se determina ca un raport intre costul vanzarilor pe de-o parte (CV) si stocurile (S) existente in intreprindere la finele perioadei. CV se determina ca diferenta intre cheltuielile de exploatare (CE) pe de-o parte si cheltuielile cu salariile (CHS) si cheltuielile cu amortizare pe de alta parte (CHA), adica: CV = CE - (CHS + CHA)

Rotatia creantelor (RAC) se determina ca un raport intre cifra de afaceri neta(CAN) pe de-o parte si soldul creantelor neincasate (CR) la sfarsitul perioadei. Acest indicator pune in evidenta seriozitatea clientilor intreprinderilor, manifestata prin rapiditatea cu care isi achita obligatiile pentru produsele receptionate, lucrarile si serviciile de care au beneficiat.

3.1.2 INDICATORI DE FINANTARE

In aceasta categorie se situeaza indicatori care pun in evidenta deciziile de finantare ale intreprinderii, si anume:

rata curenta (RCR);

rata rapida (QR);

rata dependentei financiare (FLR);

rata de acoperire a dobanzii (TIER);

indicatori bursieri ;

Rata curenta (RCR) refelecta capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi neincasate, plasamente pe termen scurt, cheltuieli in avans) de a se transforma in disponibilitati banesti, care sa acopere datoriile scadente ale intreprinderiisi se determina ca raport procentual intre activele curente(ACR) si datoriile curente (DCR).

RCR= (ACR/DCR) x 100

Se apreciaza ca firma are o lichiditate favorabila in cazul in care rata lichiditatii este cuprinsa intre 200% si 250%.

Rata rapida (QR) evidentiaza capacitatea activelor curente (altele decat stocurile) de a participa la finantarea datoriilor scadente, si se determina ca un raport procentual intre activele circulante (ramase dupa deducerea stocurilor) si datoriile curente.Normele legale pread ca valoarea indicatorului trebuie sa fie de 100%.

QR(AR) = X 100

Rata dependentei financiare (FLR) calculata fie ca un raport intre totalul datoriilor si totalul activelor, fie ca un raport intre totalul datoriilor si capitalurile proprii. Indicatorul economice ale firmei.

FLRA = (DT/AT) X 100

FLRC = (DT/CPR) X 100

Rata de acoperire a dobanzii (TIER) se determina ca un raport intre profitul net inainte de plata taxelor si a dobanzilor si totalul dobanzilor achitate. Acest indicator reliefieza gradul de acoperire a dobanzilor din venituirle obtinute.

TIER = ( RN+IP+CHD)/CHD= EBIT/CHD

Indicatorii bursieri pun in evidenta atat eficienta finala a activitati intreprinderii, cat si increderea pe care o acorda bordul bursei in echipa manageriala care administreaza averea actionarilor.

In aceasta categoriede indicatori includem:

castigul pe actiune

coeficientul de capitalizare bursiera

raportul dintre valoarea de piata si valoarea contabila a unei actiuni

randamentul dividentelor

rata de acoperire a dividentelor

Castigul pe actiune (EPS) evidentiaza randamentul intern al unei actiuni si se determina ca un raport intre rezultatul net al exercitiului (RNE) si numarul de actiuni comune(obisnuite) emise si aflate in circulatie (NA).

EPS= RNE/NA

Coeficientul de capitalizare bursiera (P/E) expima randamentul de piata al unei actiuni si se determina ca un raport intre pretul de piata al unei actiuni (cotata la bursa) (PPA) si cistigul pe actiune.

P/E= PPA/EPS

Raportul dintre valoara de piata si valoarea contabila a unei actiuni (MTBR) este o rata importanta deoarece indica valoarea pe care pietele financiare o confera echipei manageriale si structurii organizationale a companiei in functiune.

MTBR=PPA/VCA

Randamentul dividendelor (RDIV) se determina ca un raport procentual intre dividentul pe actiune (DIVA) si pretul de piata al unei actiuni (PPA).

RDIV = (DIVA/PPA) X 100

In care:

DIVA= (DIV/NA)

Indicatorul 'Randamentul dividendelor' este o masura a castigului incasat de actionari, in urma investitiei facuta in actiunile companiei. Daca firma nu repartizeaza profitul exercitiului sub forma de dividende atunci, in perioada urmatoare, se vor obtine profituri suplimentare. In aceasta situatie evolutia indicatorului trebuie sa fie ascendenta.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) se determina ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului (RNE) (profit) si dividentele care se cuvin actionarilor (DIV). Indicatorul masoara proportia in care profitul net al exercitiului este distribuit actionarilor sub forma de dividente.

RADIV= (RNE-DIV) X 100

Indicatorul masoara proportia in care profitul net al exercitiului este distribuit actionarilor sub forma de dividende. In cazul in care firma repartizeaza profit sub forma de dividende, si piata nu permite obtinerea unor profituri suplimentare cu acelasi capital investit, atunci este de asteptat ca profitul sa ramana constant, iar actiunile firmei sa fie cotate la acelasi pret.

Indicatorul ' Randamentul dividendelor' incearca sa ofere un indiciu despre politica firmei in ceea ce priveste reinvestirea profiturilor si plata dividendelor.

3.1.3. INDICATORI DE CRESTERE ECONOMICA

Indicatorii cresterii economice a intreprinderii reflecta capacitatea intreprinderii de a-si intari pozitia pe segmentul de piata in care au decis investirea capitalului.

In aceasta categorie includem:

Ritmul evolutiei rezultatului net al exercitiului , care se determina ca diferenta inre indicele rezultatului net al exercitiului si baza de comparatie a indicatorului. Cand rezultatul este pozitiv, inseamna ca a avut o intarire a capacitatii de autofinantare a intreprinderii.

Ritmul evolutiei activelor, se determina ca diferenta intre indicele vanzarilor si baza de comparatie a acestora considerata 100%.

Ritmul evolutiei vanzarilor , se determina ca diferenta intre indicele vanzarilor si baza de comparatiei a acestora considerata 100%.

Performanta echipei manageriale este evaluata pe baza de punctaj pri acordare de puncte acordate fiecarui aspect analizat, conform matricei de mai jos:

Pentru stabilirea scorului echipei manageriale se procedeaza astfel:

fiecarei grupe de indicatori i se acorda un punctaj dua cum urmeaza:

-0,30 puncte indicatorilor de activitate;

- 0,40 puncte indicatorilor de finantare;

-0,30 puncte indicatorilor de crestere economica;

Standingul financiar al echipei manageriale (SFM) se determina ca o medie ponderata intre suma punctelor obtinute pe fiecare grupa de indicatori (Si) si punctajul acordat grupei respective(Pi), adica : SFM = Σ Si x Pi

Aprecierea activitatii echipei manageriale in functie de standingul financiar se poate face astfel:

● Foarte buna pentru SFM < 4,5 puncte;

● Buna pentru 4,5 ≤ SFM < 9 puncte

● Slaba pentru 9 ≤ SFM < 18 puncte;

● Foarte slaba pentru 18 ≤ SFM.

Pentru determinarea standinguli financiar al SC MESTER & FERSEDI S.N.C am pornit de la Bilantul contabil si Contul de profit si pierderi pe 3 ani respectiv anul 2004, 2005 si 2006.

In Anexa A este prezentata societatea cu cele 3 perioade analizate (2004,2005 si 2006) ; date despre societate (denumire, cod fiscal).

In Anexa B este prezentat BILANTUL VERTICAL al SC MESTER &FERSEDI SNC DEJ.

Standingul financiar al acestei societati este prezentat in Anexa nr. 1.

Potrivit punctajului de performanta al echipei manageriale sub 4,5 puncte va mari increderea in echipa manageriala, si anume ca activitatea intreprinderii este eficienta, ca afacerile sunt administrate corect si ca averea incredintata de actionari, managerilor, este consolidata datorita abilitatii antreprenoriale a acestora.

La societatea analizata se observa ca starea financiara a societatii s-a deteriorat an de an, ceea ce va determina intrarea societatii in stare de faliment.

Valoarea scorului obtinut prin metoda de mai sus (Anexa nr. 1) trebuie corectata cu rezultatele care se obtin atat prin evaluari statistice cat si prin evaluari bancare ale standingului financiar, pentru a avea o imagine cat mai clara asupra performantelor sau nonperformantelor echipei manageriale.

In acest sens am inclus in modelul general, pe de-o parte modelele statistice Altman si Robertson, iar pe de alta parte modelele BRD-GSG si Bancii Transilvania.

2. Modelul Altman

Predictia falimentului utilizeaza o tehnica statistica pentru transformarea informatiilor oferite de indicatorii economico-financiari intr-un scor capabil sa prezica succesul sau insuccesul unei afaceri.

Toate previziunile si predictiile se bazeaza pe datele publicate in situatiile financiare. Intre modelele cele mai cunoscute amintim: modelul Altman, modelul Canon & Holder , modelul Centralei Bilanturilor Bancii Frantei, modelul Taffler si modelul Robertson.

Modelul 'Z ' este un model statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in SUA in anul 1968 si dezvoltata ulterior in anul 1977,de profesorul Altman. Acest model cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai representative substari financiare ale unei companii. Cu ajutorul acestui model profesorul Altman a reusit sa prevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ doi ani inainte de producerea acestora.

Ecuatia originala a scorului Z este ;

Z = 0,012 X + 0,014 X +0,033X +0, 6X + 0,999X

Modelul Z dezvoltat ulterior, se preyinta astfel:

Z 1,2 X + 1,4 X + 3,3 X + 0,6 X + 0,999 X

Unde:

Variabila X este masura flexibilitatii firmei si se determina ca raport inre capitalul circulant (Active circulante de exploatare - Pasive circulante de exploatare) sau fond de rulment (capital de lucru), si activele totale.

Variabila X reprezinta rata autofinantarii activelor totale, si se determina ca raport intre profitul reinvestit si activele totale.

Variabila X reprezinta rata rentabilitatii economice si se calculeaza ca raport intre profitul inainte de plata dobanzilor si impozitelor si activelor totale.

Variabila X pune in evidenta capacitatea de indatorare a firmei, si se calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor si datoriile totale ale firmei.

Pentru firmele necotate la bursa, valoarea de piata a actiunilor va fi egala cu capitalul social.

● variabila X masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri neta si activele totale.

In functie de scorul realizat firmele se ierarhizeaza pe trei nivele si anume:

-nivelul I : firme solvabile pentru Z є ( 3, +∞ ); limita inferioara a intervalului poate cobori pana la valoarea de 2,7.

-nivelul II : firme cu dificultati financiare temporare (firme aflate in zona gri) pentru Z є (1,8; 2,7);

-nivelul III: firme falimentare pentru Z є(-∞ , 1,8).

Aplicarea modelului Z, la firma luata in studiu, a generat urmatoarele rezultate conform Anexei nr. 2

Rezulta ca starea firmei s-a deteriorat, inrautatit an de an, falimentul acesteia fiind previzibil.

3. Modelul Robertson

Profesorul Robertson a identificat patru elemente care prodc modificari ale starii sanatatii financiare ale firmei si anume: stabilitatea pe piata, scaderea capitalului de lucru, cresterea imprumuturilor. Functia scor a profesorului Robertson are urmatoarea forma:

Z = 3,0 X + 3,0 X + 0,6 X + 0,3 X + 0,3 X

In care :

X (Cifra de afaceri - Active totale) / Cifra de afaceri

X    Rezultatul brut al exercitiului / Active totale

X    (Active curente - Datorii totale) / Datorii totale

X    (Capitaluri proprii - Imprumuturi) / Datorii totale

X    (Active lichide -Descoperire de cont) / Imprumuturi

Functia Z vizeaza modificarile care intervin in situatia financiara a firmei de la o perioada la alta. Daca scorul Z se depreciaza cu 40% sau mai mult de 40%, intr-un an, in mod automat analiza trebuie sa identifice cauzele reducerii scorului Z. Daca reducerea scorului Z este de 40% sau peste 40% in doi ani consecutivi, atunci compania nu poate supravietui din cauza instabilitatii sale financiare.

Rezultatele aplicarii acestui model sunt prezentate in Anexa nr. 3

Din acest model rezulta ca in ultimii doi ani situatia firmei s-a imbunatatit trecand de la calificativul 'Dificultate' la calificativul 'Instabilitate'.

O varianta a metodei stocurilor, practicata, in special, de banci este 'comparatia normativa', a bonitatii agentilor economici care apeleaza la credite, si care este prezentata in continuare.

O modalitate de prevenire a riscului in afaceri este evaluarea bonitatii agentilor economici.

In acest sens bancile clasifica creditele si plasamentelein functie de serviciul datoriei si initierea de prevederi juridice in urmatoarele categorii:

a)      Creditele standard sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri care ar putea pereclita administrarea datoriei in maniera convenita prin contractul de credit, la acordarea imprumutului, clientului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste credite banca nu-si poate constitui provizioane.

b)      Credite in observatie sunt acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare foarte bune si care, in anumite intervale scurte de timp au dificultati in rambursarea ratelor bancare curente (rata scadenta + dobinda). Provizioanele specifice pot fi constituite de banci in limita a 5% din valoarea acestor credite si pot fi incluse in cheltuieli.

c)      Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficiente si riscuri care pot pereclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoara neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului de credit. Nivelul provizioanleor in acest caz este de 20%.

d)      Creditele tip indoielnic sunt aceleimprumuturi in cazul carora rambursarea sau lichidarea conditilo, valorilor si garantiilor existente, este icerta. Nivelul provizionului este in acest caz de 50% din valoarea creditelor acordate.

e)      Creditele pierdere sunt considerate acele imprumuturi care nu pot fi restituite bancii. Nivelul rovizionului specific in acest caz este de 100%.

Incadrarea agentilor economici intr-o categorie se face pe baza analizei performantelor economico-financiare ale acestora, in functie de punctajul obtinut la criteriile cuantificabile (financiare) si la criteriile necuantificabile(nefinanciare) (dupa caz).

Prin servicul datoriei se intelege capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei.

Prin initiere de proceduri judiciare se intelege cel putin una din urmatoarele masuri luate in scopul recuperarii creantelor si anume:

a)     fata de debitori

acceptarea de catre instanta a cererii introductive depusa de banca, de un tert sau de debitorul insusi pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara sau a procedurii de faliment;

declansarea procedurii de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice.

b)     fata de contract

investirea cu formula executorie a contractului de credit si a contractelor de garantie, daca este cazul;

investirea cu titlu executorie a hotaririi judecatoresti definitive ce dispune asupra contractului de credit, precum si contractelor de garantie, daca este cazul, sau asupra contractului de plasament.

In investigatie am analizat metodologiile urmaoaorelor banci:

Banca Romana de Dezvoltare-Groupe Societe Generale S.A.;

Banca Transilvania

4. Modelul BRD-GSG

Banca Romana de Dezvoltare Groupe Socite Generale S.A. are in vedere incadrarea agentilor economici in una din cinci categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanta financiara prezentati in urmatorul tabel.

Criterii de performanta financiara ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A.

Rezultatele aplicarii acestui model este redat pentru firma analizata in Anexa nr. 4.

5. Modelul Bancii Transilvania

Banca Transilvania S.A. evalueaza performantele economico-financiare ale agentilor conomici pe baza unei grile de punctaje, astfel:

Incadrarea performanetelor firmei in grupele de perfomanta economico-financiara se face astfel:

Categoria A - 41-50 puncte;

Categoria B    - 26-40 puncte;

Categoria C    - 16-25 puncte;

Categoria D    - 5-15 puncte;

Categoria E    - <5 puncte ;

Modul de calcul al indicatorilor de bonitate este urmatorul:

1. Marja neta= (Profit net/Cifra de afaceri )x 100

2. Marja de exploatare= ( Profit din exploatare/Cifra de afaceri) x 100

3. Grad de indatorare= x 100

4. Rata curenta a lichidarii= (Active curente/Pasive(obligatii) curente) x 100

5. Rotatia activelor curente= (Cifra de afaceri/Active curente)

6. Rotatia costurilor = (Stocuri medii/Costuri de exploatare)

Rotatia costurilor se determina pentru agentii economici cu activitate productiva.

Rezultatele obtinute prin acest mod difera fata de rezultatele inregistrate prin celelalte metode , modele datorita luarii in calcul numai a indicatorilor de performanta si a celor de lichiditate.Modelul Bancii Transilvania pentru firma prezentata este redata in Anexa nr. 5.

In Anexa nr.6 este redata SINTEZA punctaje acordate

Din Anexa nr.6 rezulta ca situatia firmei analizate a fost intr-o faza critica in fiecare an analizat,riscul de faliment cresciand an de an.

Din Anexa nr. 6 respectiv Sinteza rezulta ca aceasta firma este antr-o situatie critica in totii ce 3 ani analizati, falimentara.

Aceasta firma e caracterizeaza printr-un management neperformant aducand societatea la stare de faliment acest risc crescind de la an la an.

Se impune din partea managerului firmei o analiza a intregii activitati, luarea de urgenta a unor masuri ca:

cresterea cifrei de afaceri prin vanzari , comercializari de produse competitive, cu preturi potrivite pentru orasul Dej avind in vedere ca aceste produse sunt destinate tinerilor in special. Find destinate tinerilor, multi dintre ei fiind studenti, liceeni, isi procura, cumpara aceste produse din Cluj, putini sunt cei care-si permit astfel de bunuri costisitoare din celelalte categorii sociale;

preturile sunt mari si datorita adaosului comercial foarte mare pus pe seama acestor produse pentru a acoperi cheltuielile cu chiriile, salariile celor 8 angajati, cheltuielile cu utilitatile;

Rata rentabilitatii vanzarilor este satisfacatoare in anul 2004 si foarte slaba in anul 2005 si 2005 ceea ce demonstreaza ca profitul obtinut la 100 lei vanzari este foarte slab iar pe de alta parte contributia veniturilor la intarirea capacitatii de autofinatare este aproape inexistenta;

Rata rentabilitatii financiare este foarte buna in toti cei 3 ani analizati de unde rezulta ca actionarii (care sunt si managerii societatii-o afacere de familie) anagjeaza capitalul propriu in afacere;

Activitatea desfasurandu-se in spatii inchiriate , cheltuiala cu chiria este foarte mare(fiind amplasate magazinele in zone centrale atat in Dej cat si an Gherla); ar trebui cautate spatii mai mici suprafata, spatii cu chirie mai mica

Fiind produse greu vandabile si rotatia stocurilor este pemasura , valoarea stocurilor aproape egaland costul vanzarilor;

In ceea ce priveste indicatorii de finatare prin care se oun in evidenta deciziile de finatare precizam urmataorele aspecte desprinse din analiza acestora, astfel:

-rata curenta este sub limita admisa (intre 150% si 250%) ceea ce demonstreaza ca activele curente disponibile-stocuri, facturi neincasate, cheltuieli in avans- sunt mai mari decat datoriile iar datoriile curente se pot acoperi doar partial;

-nici la rata rapida nu ne aflam intr-o zona favorabila, valoarea acestui indicator in toti 3 anii este nefavorabila, acest lucru inseamna ca, capacitatea activelor curente (altele decat stocurile) de a participa la finantarea datoriilor scadente este aproape inexistenta;

-la rata dependentei financiare avem o situatie nefavorabila in sensul ca totalul activelor este aproape identic cu valoarea datoriilor totale in toti cei 3 ani;

- la indicatorul rata de acoperire a dobanzii avem in toti cei 3 ani o situatie favorabila ceea ce demonstreaza ca din venituirile obtinute din profit, se pot acoperi cu usurinta dobanzile ;

- aceasta societate nu este cotata la bursa deci nu putem sa analizam coeficientul de caitalizare la bursa .

In ceea ce priveste analiza indicatorilor : raportul dintre valoarea de piata si valoarea contabila a unei actiuni, randamentul dividendelor si rata de acoperire a dividendelor reliefam faptul ca aceasta societate nu este tranzactionata la bursa , nu a acordat dividende.

La indicatorii de crestere economica : ritmul evolutiei rezultatului net, ritmul evolutiei activelor si ritmul vanzarilor , punctajul obtinut este foarte slab aspect ce demostreaza inca o data ca activitatea echipei manageriale a acestei societati este foarte slaba.

Rezultatele obtinute si la modelele : Altman, Robertson, Banca Romana de Dezvoltare si Banca Transilvania, au calificativul Slab si majoritatea Falimentar, activitatea se inrautateste in loc sa se imbunatateasca.