Situatia platformelor industriale

Economia este dependenta de industrie pentru asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca. In perioada de tranzitie, industria a inregistrat un declin semnificativ atat ca pondere in formarea PIB-ului, cat si ca numar de salariati, acest declin fiind determinat de subutilizarea multor intreprinderi si de existenta unor disponibilizari masive.

Cele mai mari reduceri ale fortei de munca au fost inregistrate in industriile in care existau capacitati de productie excedentare si performante scazute (de ex. industria extractiva, industria chimica) precum si in industriile care datorita competitiei straine puternice au parcurs un proces dur de restructurare (de ex. industria prelucratoare).

In ciuda restructurarii si disponibilizarilor efectuate, productivitatea a continuat sa scada in aceasta perioada in industria chimica si petrochimica, metalurgica, constructii de masini si constructii metalice.

Aceasta scadere a productivitatii este consecinta pregatirii manageriale nesatisfacatoare, a insuficientei calificari a fortei de munca si a unei intelegeri inadecvate a standardelor internationale de productie.

Marile platforme industriale au fost construite in cele mai dezvoltate orase ale regiunii: Galati, Constanta si Braila.

SIDEX S.A. Galati, cu o suprafata de 1000 ha, este cel mai mare combinat siderurgic din Europa cu flux integrat avand in componenta depozite de materii prime, cocserii, furnale si fabrici de aglomerate, otelarii LD, laminoare. Problemele majore cu care se confrunta sunt: importul de produse siderurgice pe piata romaneasca, dotarea tehnica la nivelul anilor '80, discrepanta intre nevoile investitionale de modernizare si insuficienta resurselor financiare, produse cu grad scazut de prelucrare, peste 50% din personal lucreaza in sectoare de intretinere si reparatii.

Industriile siderurgice cu tehnologii integrate din orice tara sunt poluante datorita in principal activitatilor din sectoarele primare de fabricare a cocsului (necesar in furnale) aglomeratului si producerii fontei.

Fluxul de baza al SIDEX a fost prevazut cu echipamente de epurare-filtrare, cu utilaje specifice performantelor si cerintelor din anii 1975-1985. SIDEX are un 'program de conformare' (pana in anul 2002) care prevede realizarea a 90 de masuri cu un efort financiar de cca. 200 de mil. USD pe o perioada de 5 ani. Pana in prezent, s-au modernizat cca. 25 de instalatii de epurare cu un effort propriu de 8 mil. USD.

'CNE-PROD' Cernavoda este o componenta majora a infrastructurii energetice, imbunatatind cu mai mult de 10% din productia nationala de energie nucleara.Suprafata aferenta incintei principale a unitatii 1, aflata in exploatare este de 155 700 mp.

Centrala este conceputa a avea 5 unitati nucleare cu o putere de 3.500 MW. In prezent lucreaza prima unitate nucleara de 700 MW si se desfasoara lucrari de constructie la cel de-al doilea reactor.

Aceasta este amenajata conform exigentelor impuse pentru centralele nuclear-electrice si este intretinuta si curatata permanent, la un nivel calitativ ridicat, de catre echipele specializate dotate corespunzator.

Santierul Naval S.A. Constanta are ca activitate principala constructii si reparatii nave.

Suprafata incintei este de 741 139 mp si satisface nevoile tehnologice, nefiind necesara extinderea.

Deseurile metalice sunt colectate si valorificate, deseurile petroliere sunt colectate si reciclate, folosindu-se in procesul tehnologic, iar celelalte deseuri sunt colectate si varsate la groapa de gunoi.

Societatea este dotata cu baraje antipoluante pentru zona imersa si instalatii de ventilatii pentru eliminare noxe.

Incinta este folosita conform procesului de productie, existand si suprafete care pot fi folosite pentru alte activitati.

Platforma petrochimica NAVODARI

include rafinaria PETROMIDIA S.A care prelucreaza annual peste 3,5 mil. tone de titei si derivate pentru obtinerea de produse petroliere, combustibili casnici, hidrocarburi aromatice, produse petrochimice, cocs si sulf de petrol.

Aceasta prelucreaza petrolul extras de S.C. PETROMAR S.A. amplasata in apele teritoriale ale Marii Negre pe platforma centrala de foraj marin, care integreaza activitatea de foraj (extragere titei brut si gaze naturale) cu cea de productie, precum si cu alte tipuri de activitati specifice (mecanice, geologice, servicii).PETROMAR S.A. extrage annual din platforma continentala a Marii Negre aprox. 700 000 tone petrol si 400 mil. mc gaze naturale.

Exploatarea zacamintelor din perimetrul VIII - Istria - reprezinta cca. 10% din productia nationala de titei. Concomitent, se executa lucrari pentru punerea in exploatare a celor 9 sonde ale zacamantului de gaz - condensat Eocen-Lebada Est, exploatare prevazuta sa inceapa in cursul anului 2000.

FERTILCHIM Navodari produce acid sulfuric si ingrasaminte chimice fosfatice folosite pentru obtinerea unor produse agricole de calitate.

Platforma portuara Constanta

Are o suprafata de 3.600 ha, 133 de dane construite din care 82 dane operative si o capacitate de operare de 85 mil.tone/an.

In port pot opera nave cu un deplasament de pana la 200.000 tdw avand amenajate magazii, dane si terminale specializate:

terminal de cereale

terminal pentru materiale de constructii

terminal petrolier

terminal pentru produse refrigerate

terminal pentru minereu carbune, cocs

terminal pentru produse chimice, ingrasaminte, fosfat, apatita

2 terminale Ro - Ro

terminalul Ferry-boat

terminalul pentru ulei comestibil si melasa

terminalul de containere

Pe platforma portuara isi desfasoara activitatea peste 200 de societati comerciale, principalele servicii oferite fiind pilotajul, remorcajul, legarea-dezlegarea navelor, agenturarea navelor, aprovizionarea cu combustibil, operarea navelor.

Exista o solicitare din partea firmei East Point Holding de a concesiona Molul 1 adiacent din zona de sud a portului pentru un terminal de soia si rafinat ulei vegetal.

Salubrizarea teritoriului portuar este asigurata de o societate specializata SALPORT, iar bazinele portuare si acvatoriul sunt curatate de nave tehnice apartinand CNAPMC.

A fost introcmit un studiu de fezabilitate in colaborare cu o firma olandeza de consultanta (IWACO) pentru un sistem ecologic de colectare, tratare si depozitare a deseurilor din portul Constanta, sistem ce urmeaza sa includa statii de tratare a apei reziduale, incinerator, rampe ecologice.

In ceea ce priveste posibilitatile de folosire pentru alte activitati CNAPMC este deschisa dialogului cu diversi parteneri sau investitori pentru orice alt tip de activitate pe teritoriul portuar. De exemplu, s-a propus construirea unui centru international de afaceri la granita dintre port si oras, care sa acopere necesitatile Constantei.

Zona Industriala Sud-Buzau

Are o suprafata de 500 ha si include o serie de intreprinderi, unele dintre ele fiind unice in tara. Astfel, VAEAPCAROM S.A. este singurul producator din tara de echipamente si aparate pentru cale ferata, de asemenea CORD S.A. unic producator de cord metalic pentru armarea cauciucurilor si DUCTIL STEEL S.A. produce pulbere metalica pentru compozitia electrozilor de sudura si pentru sinterizarea sau reconditionarea de piese metalice.

Pe aceasta platforma industriala se mai intalnesc: DUCTIL S.A. - producator de electrozi de sudura, GEROM S.A. - produce sarma si plase din sarma pentru constructii, parbrize pentru autovehicule, AGRANA ZUCHER S.A. - producator de zahar si ULVEX S.A. - producator de ulei alimentar.

In ultima perioada au aparut o serie de intreprinderi private, unele dintre ele incepandu-si activitatea de curand in diverse domenii, multe dintre acestea dezvoltandu-se pe infrastructura existenta a fostelor intreprinderi de stat aflate in procesul de restructurare si privatizare.

In ceea ce priveste solutionarea problemelor ecologice, unele firme s-au implicat in mod constant in activitatea de reducere a poluarii mediului (de ex. DUCTIL STEEL S.A. - are prevazute filtre la cosurile de evacuare si ministatii de epurare a apelor uzate).

6. Mediul

Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului inconjurator, atat datorita factorilor naturali, cat si celor antropici.

Astfel, in zonele de deal si de munte din judetele Vrancea, Buzau si Galati, despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor, in Delta Dunarii poluarea complexa a afectat habitatul natural, iar litoralul Marii Negre necesita interventii majore pentru combaterea poluarii marine, dar si pentru prevenirea erodarii plajelor.

O parte a malurilor raurilor din regiune necesita lucrari de indiguire si protejare, pentru ca in perioadele cu precipitatii abundente sau dezghet, cotele apelor depasesc albiile naturale, producand inundatii.

Activitatea unor poluanti industriali majori sau folosirea in agricultura a fertilizatorilor chimici si pesticidelor au afectat mediul natural, inclusiv numeroase lagune si lacuri naturale, unele dintre acestea pierzandu-si proprietatile terapeutice naturale.

In prezent, Delta Dunarii si Insula Mica a Brailei sunt zone protejate printr-o lege speciala, fiind declarate rezervatii a biosferei.

In Regiunea de Sud-Est, datorita conditiilor de relief, in care predomina campiile, a vecinatatii cu Marea Neagra, precum si Dunarii care tot aici se varsa in mare prin Delta Dunarii, s-au dezvoltat de-a lungul timpului ocupatii specifice bazate pe agricultura si comert care nu au dus decat intr-o mica masura la fenomene de degradare a mediului inconjurator.

Activitatile industriale, care s-au adaugat apoi activitatilor traditionale au dus la poluare prin generarea unor produse secundare inutile, care, prin acumulare, pun in pericol atat mediul inconjurator, cat si sanatatea oamenilor. Regiunea de Sud-Est a avut un regim special in ceea ce priveste industrializarea, aici desfasurandu-si activitatea mari platforme industriale care functioneaza si in prezent, recunoscute in tara ca fiind mari agenti poluatori, cum ar fi: Combinatul Siderurgic de la Galati, Combinatul de celuloza si hartie de la Braila, Rafinaria de la Midia-Navodari, care contribuie substantial la poluarea solului, apei si aerului din regiune.

Tabel 21. Poluarea aerului in 1997

Sursa: Raportul National al dezvoltarii Umane 1999, pag 146

In judetele Galati si Vrancea se observa o frecventa a depasirii concentratiei maxime admisibile foarte ridicata. Acest fenomen se poate explica prin functionarea unor colosi industriali precum Combinatului Sidex in judetul Galati si Intreprinderea Chimica Marasesti din judetul Vrancea. In ultimii ani, activitatea acestor combinate a fost mult redusa, functionand doar prin cateva sectii.

Asezarile umane sunt afectate de probleme legate de salubritate si modul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere, unele orase avand statii invechite de epurare a apelor uzate si spatii insuficiente de depozitare a deseurilor.

Se impune astfel luarea unor masuri atat pentru impiedicarea degradarii naturale a solurilor (prin impaduriri) cat si prin reducerea deseurilor si a agentilor poluanti industriali (prin aplicarea unor tehnologii noi, ecologice).