Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova

CAPITOLUL1

"Subcontractarea /subproductia in afacerile economice internationale; studii de caz"

Catedra REI. Specialitatea Relatii Economice Internationale

1.1.Actualitatea temei de cercetare . In ultimele dicenii au avut loc schimbari politice, economice si sociale fara precedent, care au modifica in mod dramatic peisajul afacerilor intermnationale. Din aceste prefaceri, mai relevante s-au identificat aparitia noilor piete din Europa de Est, Asia si America Latina, care se estimeaza ca vor contribui la cresterea comertului mondeal in urmatorii 20 de ani cu peste 75% Pe masura intensificarii relatiilor interstatale majoritatea societatilor transnationale elaboreaza in continuu noi strategii globale in special decizionale de productie si aplicate anume in aceste pieti mentionate mai sus.

1.2. Intelegerea fenomenului de subcontractare /subproductie in diferite culturi capata o importanta din ce in ce mai mare. Obiectivele principale acestei forme de cooperare sunt vaste ca si avantajele acesteia datorita carora partenerii din cadrul acestei cooperari au sanse foarte mari pentru a-si dezvolta activitatea in planul afacerilor economice internationale marindu-si cantitatea productiei exportate, calitatea acesteia astfel marinduse si compititivitatea intreprinderii pe plan mondeal.

1.2.1.Acordurile de cooperare pe baza de subcontractare/subproductie duc consecinte importante in economiile nationalale a mai multor state. Acest fenomen nu numai ca impulsioneaza parteneriatul si mediului concurential din tara, dar si paralel duce cosecinte directe la dezvoltarea economiei nationale a statului.

1.2.2.Actualitatea temei de cercetare se identifica si prin avantajele penetrarii subcontractarii, de care poate beneficia din plin Republica Moldova: transferul experientei practice si a artei de gestiune a tehnologiilor know-how; subcontractarea/subproductia poseda caracteristica efectului multiplicator, ce pozitiv se reflecta nu doar asupra ramurilor industriale (care presupun desfasurarea proceselor de producere) ci si asupra altor sectoare ale economiei nationale; se acutizeaza concurenta si sunt favorizate dezvoltarea buisiness-ului mic si mijlociu; in cazul organizarii corecte, stimularii si gestionarii rationale a acestei relatii de cooperare este posibila accelerarea stabilitatii social-economice; se stabilizeaza gradul de ocupare a fortei de munca si creste nivelul veniturilor populatiei.

1.2.3.Scopul cercetarii prezentul studiu a urmarit reliefarea unei imagini cat mai complete privind procesele de subcontractare (outsourcing, externalizare) si identificarea actorilor implicati mai mult sau mai putin in acest fenomen, in lume si in Republica Moldova. Paralel am dorit sa prezint la ce consecinte poate aduce acest fenoment, care sunt punctele slabe si care sunt punctele tari ce rees din astfel de cooperare. Scopul cercetarii impune urmatoarele sarcini:

1.2.3.1.studierea si precizarea conceptuala a atractivitatii subcontractuale si determinarea gradului de influenta a acesteea asupra deciziei de productie;

1.2.3.2.analiza importantei subcontractarii prin distingerea oportunitatilor si a dezavantajelor pentru dezvoltarea economica a tarii;

1.2.3.2.1.identificarea factorilor constitutivi ai atractivitatii a subcontractarii/subproducerii si determinarea tendintelor prioritare de modificare a acestora in conditiile contemporane.

1.2.3.2.2.Suportul teoretico - stiintific , metodologic si support informational al tezei. Cercetarile realizate constituie analiza investigatiilor in domeniu, rezultatele fundamentale ale analizei nationale si straine cu privire la factorii determinanti ce influinteaza egentul economic de a lua decizia de a subcontracta sau de a subproduce in economia mondeala si in parte in economia Republicii Moldova. In cadrul investigatiilor realizate au stat lucrarile savantilor si cercetatorilor romani si autohtoni: Natalia Lobanov ,Ioan Popa ,Nicolescu O. ,Rodica Zaharia, Albu Alexandru D,Ana BAL ,Anca Gabriela Ilie, Dan Dumitru.

CAPITOLUL 2

2.1.Insa majoritatea surselor le-am putut consulta mai mult prin Internet- reviste, carti, rapoarte, articole care au fost publicate in format electronic- totusi, putine dintre publicatiile in domeniu le-am putut citi in versiune completa, pentru cea mai mare parte fiind accesibile doar rezumate, capitole separate sau alte forme prescurtate. S-au dovedit utile si site-urile diferitor institutii: UNCTAD, TACIS, Ministerului Economiei si Comertului, Biroului National de Statistica, precum si unele articole, rapoarte publicate in Internet pe site-urile Google, "Ziarul Financiar", "Academiei de Steinta din Moldova" etc.

2.1.1.Metodologia cercetarii a fost posibila prin intermediul aplicarii urmatoarelor metode: metoda dialectica cu componentele ei: analiza si sinteza, inductia si deductia, metodele grafice si tabelare, metodele inerente disciplinelor economice - observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, gruparea; metoda sondajului, metodele sistemice si analizei statistice. Aplicarea acestor metode a permis o analiza profunda a diferitor fenomene economice.

2.1.2.Structura lucrarii . Scopul si sarcinile cercetarii au determinat structura logica a lucrarii care cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii si recomandari prezentate in incheiere, anexe, lista bibliografica, adnotatie

2.2.Primul capitol

este dedicat aspectelor teoretice ale subcontractarii. Includerea acestui compartiment a fost necesara, dupa parerea mea, pentru a stabili clar ce este subcontractarea, care sunt trasaturile generale, tipurile care este specificul subcontractarii. Pentru eventualii participanti in acest proces este util sa cunoasca care sunt principalele motive ale subcontractarii, care sunt modalitatile de contractare a cercetarilor stiintifice, cum are loc selectarea furnizorului etc., dar si care sunt dificultatile pe care le pot intalni participantii la acest proces.

2.2.1.In acest capitol au fost indicate diferite tipuri de subcontractare, de aceia in continuare am dezvoltat studiul spre subcontractarea in amanunturi de la companiile din tarile inalt dezvoltate spre unitatile din tarile in curs de dezvoltare sau cu economii mai mult sau mai putin in tranzitie (numita si subcontractare completa). De asemenea capitolul face numeroase referinte la sistemul de coordonare și la limbajul cu care se opereaza in cadrul acestor relatii. Totodata capitolul dat reda exemple in cadrul carora se admite relatia de subcontractare/subproductie.

2.2.2.In capitolul urmator am cautat sa evidentiez tendintele, pe plan mondeal a subcontractarii pornind de la ideea ca subcontractarea face parte dintr-un proces mai larg, de internationalizare, in cadrul caruia exista interdependenta intre diferite procese (subcontractare completa, colaborare, cercetare comuna etc.).

2.3.De asemenea in cadrul acestui capitol am cautat sa descriu cum poate fi folosita externalizarea ca strategie de productie pe plan international. Astfel, o companie care utilizeaza aceasta strategie obtine cat plusuri atat si pirderi( cititi mai jos). De asemenea uneori nu au existat date separate pentru diferite aspecte ale subcontractarearii. Din aceste considerente am analizat tendintele principale ale externalizarii pe plan mondial cu toate consecintele ce decurg din ea. Unele aspecte ale subcontractarii le-am expus in studiile de caz din acest compartiment.

2.3.1.In capitolul III s-a incercat identificarea a cat mai multe exemple de cooperare in baza de contracte de subcontractare: externalizare stiintifica, productie in lohn in Republica Moldova si influienta acestora asupra balantei de plati. Acest proces a fost destul de anevois din lipsa unor date si a publicatiilor in domeniu, din cauza numarului mic de contracte cu companiile straine, iar uneori si a lipsei de receptivitate din partea unitatilor locale in oferirea detaliilor desi cunoasteam existenta colaborarii (invocandu-se prevederi contractuale, taina comerciala).

2.3.1.1.Pentru firmele americane , de exemplu, scaderia competitivitatii interne in chiar domeniile tehnologiei de varf si necesitatea de a se orianta spre producatori de componente electronice de peste ocean, care produc cu costuri mai reduse, au devenit un subiect major de preocupare in anii, 80. Daca firmele americane detin inca peste 80% din vanzarile de calculatoare pe piata mondeala, o cota tot mai mare din valoarea comerciala a acestora este furnizata de firmele din strainatate; cele mai multe terminale sunt realizate in Asia de Sud-Est, iar Japonia are ponderea majoritara in livrarile de imprimante si de dispozitive de discuri.

2.3.1.2.Firma IBM , de exemplu, realizeaza calculatorul personal de larg consum cu 72% din costuri in afara SUA, respectiv in tari si teritorii din Extremul Orient( tarile de sud -est asiatice produc si livreaza monitorul -10% din costul total si dispozitivele de discuri -20% din cost). Texas Instruments IMC produce in prezent toate microprocesoarele de 64k in Japonia si le exporta in SUA, unde firmele Japoneze detin peste jumatate din piata respectiva.

2.3.1.2.1.O alta ratiune a subcontractarii este faptul ca pe aceasta cale ordonatorul poate sa-si asigure diminuarea riscurilor in afaceri prin tranferarea unei parti din acestea asupra executantilor. Intr-adevar, subproductia de capacitate este un mijloc de evitare a investitiilor noi si implicit a riscurilor legate de acestea. Ordonatorul prefera sa incheie contracte de subproductie pe perioade limitate decat sa-si angajeze fondurile in procese investitionare pe termen lung. In cazul incare conjuctura favorabila pentru produsul sau inceteaza, el are posibilitatea sa renunte progresiv la subcontractanti, tranferand practica asupra acestora riscurile conjucturale.

2.3.1.2.2.In cazul subproductiei de specialitate, ordonatorul are in vedere limitarea riscurilor tehnice ,comerciale si financiare prin partajarea acestora cu executantii.

In prezent se practica si transferul, aparent paradoxal, al unor tehnologii de ultima oara catre producatorii din terte tari, inclusiv din tari in curs de dezvoltare, in acest fel firmele ordonatoare impartind cu executantii costurile si riscurile inerente in aplicarea unor procese noi, in testarea si punerea in aplicarea a tehnologiilor de varf.

2.3.1.3.Subproductia poate prezenta pentru ordanator si un mijloc de simplificare a structurilor intreprinderii sale si de crestere a gradului de adaptabilitate in raport cu conditiile pietii. Concentrandu-se pe domeniile de productie cele mai rentabile ,in cazul de subproductie de specialitate, sau mentenind capacitatile de productie numai la nivelul "minim garantat" al cererii( in cazul subproductiei de capacitate) ordonatorul evita incarcarea costului sau de productie si supradimensionarea aparatului economico-administrativ.

2.3.2.Inplus , in cazul de productie de capacitate se asigura o mai buna adaptare a ordonatorului la fluctuatiile ciclice ale conjuncturii: in conditiile unei situatii favorabile dar fara certitudinea durabilitatii ordonatorul prefera sa angajeze subproductii temporare care nu prezinta dificultati in ceea ce priveste asigurarea fondului de investitii si ocuparea fortei de munca.

2.4.Privita din unghiul de vedere al subcontractantului, un avantaj il reprezinta posibilitatea ca prin contractele de subproductie sa se asigure o mai buna utilizare a capacitacilor de productie    saudezvoltarea unor noi capacitati, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si perfectionarea pregatirii tehnico-profesionale a personalului. In acest sens, in literatura de specialitate se arata ca subcontractarea poate sa reprezinte un important mijloc de accelerare a procesului de industrializare in tarile executante, de crestere a importantii acestora pe piata internationala a produsulor industriale. Practica internationala arata ca performantele in exportul de manufacturate realizate de o serie de tari in curs de dezvoltare mai avansate("noile tari industrializate") se doresc intr-o anumita masura utilizarii avantajoase a acestei forme de cooperare pentru crearea si dezvoltarea de capacitati industriale natioane si afirmarea progresiva pe piata mondeala. Subproductia reprezinta pentru executant si un mijloc de import de tehnologie fara angajarea de lichiditati in valuta convertibila.

CAPITOLUL 3

3.1.Pe aceasta cale firmele din tarile in curs de dezvoltare sau alte tari cu moneda ne convertibila si dificite in balanta de plati au acces la tehnologia moderna in conditiile unor aranjamente compensatorii. In plus, ordonatorul furnizeaza o tehnologie adecvata atat cerintelor realizarii produsului/subansamblelor vizate, cat si in raport cu posibilitatile de productie ale executanului; totodata, ordonatorul pune la dispozitie o serie de elemente materiale pentru realizarea productiei si asigura asistenta tehnica de specialitate.

3.1.1.Subcontractarea poate constitui un mijloc de imbunatatire a accesului pe piata externa prin depasirea unor obstacole de politica comerciala.Experianta tarilor in curs de dezvoltare din Asia de Sud -Est pune in lumina rolul pozetiv cat si limitele subcontractarii in promovarea exporturilor de produse manufacturate. Intr-o prima etapa ,productia pentru export a acestor tari a fost orientate cu prioritate inspre bunurile intensive in munca si relativ standartizate la care acestea beneficiau de avantaje comparative: textile, incaltamintea, confectiile reprezinta circa 40% din exporturile de manufacturate ale acestei regiuni. In ultimul deceniu a sporit substantial exportul de masini si aparate elentrice si electronice ( cota in export s-a dublat practic in mai putin de 10 ani), dar acesta este mai ales rezultatul unor activitati de asamblare sau productie la comanda destinate unor firme din tarile occidentale.

3.1.2.Aceasta forma de cooperare industriala prezinta insa o serie de dezavantaje si riscuri pentru parti. In cazul ordonatorului este vorba de situatiile de furnizare decatre executant a unor produse ne corespunzatoare calitativ, de intarzierile de livrare, posibilitatea transformarii subcontractantului in concurent direct sau indirect, de costurile de gestiune operatiunii, mai ales cand aceasta se realizeaza cu un numar mare de subcontractanti.

3.1.2.1.Incazul subcontractantului apar neajunsuri legate de relatiile de tip ierarhic cu ornanatorul, neparticiparea la comercializarea produsului, modul de stabelire a pretului livrarilor sale s.a. Pe langa dezavantaje acestei forme de cooperare industriala se prezint si o serie de avantaje care le voi arata in tabelul 1.2 Din punct de vedere legislativ subcontractarea este un acord scris prin care Consultantul (ordanatorul) incredinteaza executia unei parti a serviciilor sale, unei parti terte, anume acest acord dintre ei se considera a fi un subcontract.

3.1.2.2.Consultantul trebuie sa obtina autorizarea in avans de la Autoritatea Contractanta inainte de a intra intr-un subcontract. Aceasta autorizatie se va baza pe serviciile care trebuie sa fie subcontractate si de identitatea subcontractantului aflat in discutie Nici un subcontract nu poate crea relatii contractuale intre oricare subcontractant si Autoritatea Contractanta.

3.1.2.2.1.Tabelul 1.2Avantajele partilor in cadrul subproductiei internationale

3.1.2.2.2.Consultantul la randul sau trebuie sa fie responsabil pentru actiunile, greselile si neglijenta subcontractantilor sai a expertilor lor agentior sau angajatilor ca si cum actiunile, greselile si neglijenta ar fi ale Consultantului. Aprobarea de catre autoritatea Contractnate a subcontractarii oricarei parti a contractului sau angajarea de catre Consultant a unor subcontractanti ca sa execute orice parte a serviciilor nu trebuie sa scuteasca Consultantul de vre-una din obligatiile sale in conformitate cu contractul.

3.2.Daca un contractant este gasit de catre Autoritatea Contractanta sau de catre Managerul de Proiect ca fiind incompetent in indeplinirea datoriilor sale, Autoritatea Contractanta sau Managerul de Proiect poate cere Consultantului in continuare, ori sa aduca un subcontractant cu calificarile si experienta corespunzatoare din punctul de vedere al Autoritatii Contractante aceasta ca o inlocuire, sau sa efectueze serviciile singur.    Subcontractantii trebuie sa satisfaca criteriile de eligibilitate aplicabile la adjudecarea contractului.[11]

3.2.1.Desi au fost facute mai multe incercari de unificare acordurilor internationale de cooperare, ele difera atit din punct de vedere a formei, cit si a continutului. Faptul acesta se explica prin specificul formelor de cooperare, prin particularitatile contractarii in diferite tari, deosebiri in legislatie si alti factori. De aceia, nu exista acorduri de cooperare identiceca forma si continut. Cel mai des se utilizeaza acorduri de specializare si cooperare in productie, de subcontractare, contracte privind livrarea(achizitia)de piese, componente.

3.2.2.Aspecte teoretice ale fenomenului de externalizare stiintifica

Externalizarea poate include o varietate mare de activitati: utilizarea serviciilor unor intreprinderi din afara pentru indeplinirea sarcinilor proprii, transferul procesului de productie in zone cu forta de munca mai ieftina, atragerea resurselor externe pentru solutionarea problemelor proprii, reducerea propriei activitati in favoarea procurarii unor servicii de la alte companii, cooperarea cu alte firme s.a. De fapt, externalizarea constituie si o strategie prin care o organizatie incredinteaza functionalitati majore unor furnizori externi, specializati in anumite servicii, care devin astfel parteneri-furnizori de servicii cu valoare adaugata.

Δx + Δy = ∑(α . β),unde x,y I

3.3.Daca termenul este relativ nou, atunci conceptul de externalizare nu este de o noutate absoluta. Companiile au inchiriat intotdeauna servicii din exterior pentru diverse tipuri de operatiuni interne, tocmai in scopul de a face fata unor sarcini pe care nu le-ar fi putut realiza pe cont propriu, indiferent ca a fost vorba de cladiri, tehnologie, oameni sau alte resurse. Totusi externalizarea a inceput sa se impuna mai clar odata cu dezvoltarea industriei de procesare a datelor, iar apoi s-a extins la foarte multe domenii. Incepand cu anii 90 ai secolului trecut conceptul a castigat in popularitate, iar companiile au inceput sa-si externalizeze masiv serviciile. Aceasta s-a datorat, in primul rand, cresterii mobilitatii internationale a factorilor ca urmare a liberalizarii, a globalizarii si a aparitiei noilor tehnologii.

3.3.1.Astazi aproape orice tara si organizatie isi externalizeaza o parte din sarcinile sale. Externalizarea are o utilizare foarte larga: productie, servicii, finante, tehnologii informationale, resurse de munca etc. Externalizarea cercetarii, in principiu, nu este foarte diferita de orice alt tip de externalizare a afacerilor. Exista diferite modele de contracte de cercetare: cercetari comune, cercetari in colaborare si externalizare completa.

3.3.2.Cercetare comuna este atunci cand mai mult decat o entitate lucreaza impreuna, cercetare in colaborare - cand un grup de cercetatori lucreaza impreuna reprezentand diferite discipline, externalizare completa - cand o entitate efectueaza cercetari in folosul alteia.

3.3.3.Procesele de externalizare a cercetarii constituie inca un sector mic al externalizarii. El necesita mult timp si cunostinte de un inalt nivel pentru a fi aplicat. Pioner in procesele de externalizare a cercetarii stiintifice este considerata compania General Electric.

In sens larg, externalizarea poate lua urmatoarele forme:

3.3.3.1.Externalizare la nivel de companie prin delocalizare si impartirea activitatilor primare. Transferarea unor servicii si activitati poate avea loc la filiale din tara ale companiei sau la filiale de peste hotare;

3.3.3.2.Externalizarea in afara companiei. In acest caz, externalizarea unor servicii si activitati poate avea loc catre companii din aceeasi tara sau catre companii de peste hotare (numita si externalizare off-shore).

De ce are loc externalizarea stiintifica?

Exista o serie de motive pentru care companiile externalizeaza o parte din activitatile lor. Cele mai des invocate de catre actorii procesului de externalizare sunt:

Costuri reduse de exploatare

Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova

CAPITOLUL1   

Polihromov Vitalie   

"Subcontractarea /subproductia in afacerile economice internationale; studii de caz"   

Catedra REI. Specialitatea Relatii Economice Internationale

Gr. 231 sectia f/f anul V   

1.1.Actualitatea temei de cercetare

1.2. Intelegerea fenomenului de subcontractare   

1.2.1.Acordurile de cooperare   

1.2.2.Actualitatea temei de cercetare

1.2.3.Scopul cercetarii   

1.2.3.1.studierea

1.2.3.2.analiza importantei

1.2.3.2.1.identificarea

1.2.3.2.2.Suportul teoretico - stiintific

CAPITOLUL 2   

2.1.Insa majoritatea

2.1.1.Metodologia cercetarii   

2.1.2.Structura lucrarii   

2.2.Primul capitol   

2.2.1.In acest capitol   

2.2.2.In capitolul urmator   

2.3.De asemenea

2.3.1.In capitolul III   

2.3.1.1.Pentru firmele americane   

2.3.1.2.Firma IBM   

2.3.1.2.1.O alta ratiune

2.3.1.2.2.In cazul subproductiei

2.3.1.3.Subproductia   

2.3.2.Inplus   

2.4.Privita din unghiul

CAPITOLUL 3

3.1.Pe aceasta cale

3.1.1.Subcontractarea   

3.1.2.Aceasta forma   

3.1.2.1.Incazul subcontractantului

3.1.2.2.Consultantul trebuie   

3.1.2.2.1.Tabelul   

3.1.2.2.2.Consultantul   

3.2.Daca un contractant

3.2.1.Desi au fost   

3.2.2.Aspecte teoretice ale fenomenului de externalizare stiintifica   

3.3.Daca termenul

3.3.1.Astazi aproape   

3.3.2.Cercetare comuna   

3.3.3.Procesele   

3.3.3.1.Externalizare

3.3.3.2.Externalizarea