UE pretinde distrugerea viticulturii romanesti.

La ora actuala Romania se afla intre primele 10 tari viticole din lume (prin marimea suprafetelor cultivate cu vita-de-vie si a productiilor realizate). Se pare ca acest lucru i-a deranjat pe unii dintre oficialii UE, care au gasit un pretext pentru a distruge o mare parte din viticultura romaneasca. In Romania, mai mult de jumatate din suprafata viticola este cultivata cu vita hibrida (122.000 de hectare, din 227.000). Odata cu intrarea in UE, toata acesta suprafata va fi defrisata treptat pana in anul 2014. Fiecare familie de tarani va putea sa-si pastreze cel mult 1000 metri patrati de vie hibrida, dar vinul obtinut nu va putea fi comercializat. In concluzie, adio "zaibar" si "vin de casa". Bineinteles, ce se doreste de fapt este scoaterea de pe piata a micilor producatori de vie (a taranilor) si implementarea a unor mari firme agro-industriale europene. Dealtfel, in cadrul acestui proces nu e vizata doar viticultura, ci toata agricultura romaneasca. Scopul fiind acela de a distruge gospodariile taranesti - luand milioanelor de tarani painea de la gura - si implementarea marilor ferme (subventionate dealtfel masiv de catre UE - 99% din bugetul agricol al UE revine lor si doar 1% micilor fermieri).

Situatia in sectorul viti-vinicol

1. Patrimoniul viticol in 2006

In anul 2006 suprafata de vii pe rod pentru struguri de masa a fost de 12,6 mii ha si suprafata de vii pe rod pentru struguri de vin a fost de 177,1 mii ha, reprezentand un total de 189,7 mii ha.
Productia de struguri de masa pentru anul 2006 a fost de 67 mii  tone , iar productia de struguri de vin a fost de 884,1mii  tone, din care a rezultat o productie de vin de 5014 mii hl.

2. Suprafata si  productia in anul 2006

3. Repartizarea teritoriala a arealelor viticole
Arealele viticole din Romania  sunt incadrate in zonele viticole B, CI si CII si cuprind :

• 8 regiuni viticole
• 37 podgorii
• 171 centre viticole

4. Principalele soiuri de vin cultivate in Romania

Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii:    Merlot,
Feteasca neagra,  Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

 5. Exportul si importul de vin in 2006:

exportul de vin a fost de 181,6 mii hl cu o valoare de 18030 mii Euro , iar importul de vin a fost de 713,3 mii hl cu o valoare de 18030 mii Euro , iar importul de vin a fost de 713,3 mii hl cu o valoare de 29249 mii Euro. Politica de calitate aplicata la productia de vin pentru export si consum  a fost orientata spre promovarea vinurilor albe si rosii de inalta calitate, cu prioritate din soiurile romanesti Feteasca alba, Feteasca regala , Grasa de Cotnari , Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Feteasca neagra, Negru de Dragasani, Novac.Din totalul  productiei  vinurile DOC reprezinta 7-10%, vinurile de masa cu indicatie geografica reprezinta 15-20%, iar vinurile de masa reprezinta 70-78%.Romania a fost si va ramane o tara exportatoare de vinuri pe piata mondiala.Principalele tari in care se realizeaza exportul de vin sunt : Germania, Anglia, Danemarca, Rusia, SUA, Japonia, Suedia si altele.

6. Organismele sectorului viti-vinicol

In vederea implementarii legislatiei viti-vinicole si controlul aplicarii acesteia au fost create urmatoarele organisme:

• Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti-vinicol-ISCTV ;
• Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Viti-vinicole-ONDOV ;
• Oficiul National al Viei si Vinului-ONVV
• Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romania-APEV ;
• Organizatia Nationala Interprofesionala Viti-vinicola-ONIV ;
• Patronatul National al Viei si Vinului-PNVV.

7. Romania ca stat membru al   Uniunii Europeane in sectorul viti-vinicol urmareste:

• consolidarea patrimoniului viticol;
• promovarea cu prioritate in noile plantatii a soiurilor romanesti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Feteasca alba, Feteasca regala,Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa si Busuioaca de Bohotin;
• cresterea ponderii vinurilor rosii in raport cu cele albe pana la 40%;
• cresterea ponderii vinurilor de calitate cu denumire de origine
• controlata si cu indicatie geografica pana la 40% din totalul  
       productiei de vin.

www.maap.ro

www.agra.ro

VIILE SI VINUL DIN ROMANIA

 La finele anului 1998, viile ocupau o suprafata de aproape 250.000 de hectare, si pe locul 12 ca productie(cca. 6.500.000 hectolitri, vinuri clasificate la finele anului 1997).

 Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:

      Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti.

      Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.

      Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.

      Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.

      Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.

      Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si Dealul Craiovei.

      Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.

 

SOIURI DE VITA DE VIE AUTOHTONE PENTRU VINURI

   Creata (Riesling de Banat) - produce struguri uni sau birpati, de marime mica-mijlocie, de forma cilindro-conica, boabe asezate dens pe ciorchine, culoarea pielitei verde-galbuie, si uneori galben-aurie, miezul foarte suculent.

   Galbena de Odobesti - soi de mare productivitate, cu struguri mijlocii spre mari, cilindo-conici, uniaripati si mai rar biaripati, boabe dense pe ciorchine, culoare verde-galbuie cu nuante argintii.

   Iordana (Iordovana) - produce struguri mijlocii ca marime, forma cilindro-conica, cu boabe mijlocii, sfercie, verzui-galbui, suculente.

   Grasa de Cotnari - produce struguri de marime mijlocie, de forma cilindro-conica, boabe rotunde sau usor ovale, pielita subtire de culoare galbena-verzuie, cu pete ruginii, miezul semizemos, cu gust caracteristic reflectat si in vin.

Feteasca alba (Pasarea, Poama fetei) - produce struguri cilindro-conici, frecvent arpati, de marime mica, cu boabe sferice si mici, cu punct pistilar, asezate dens si uniform, pielita subtire de culoare galben-verzuie, pulpa zemoasa, cu gust placut caracteristic.

   Feteasca regala (galbena de Ardeal, Danasana) - produce struguri cilindrici sau cilindro-conicim uniaripati sau biaripati, cu biabe neuniforme, mici, sferice si dense, pielita subtire, culoare galben-verzuie, cu punct pistilar, pulpa zemoasa, aroma discreta regasita in vin.

   Tamaioasa romaneasca - produce struguri uniformi ca marime, de forma cilindro-conica, uni si biaripati, boabe de marime mijlocie, sferice, asezate dens pe ciorchine, pielita de grosime medie, culoare galbuie cu nuanta ruginie, pulpa zemoaa, putin crocanta cu aroma unica, regasita in vin.

   Babeasca neagra (rara neagra, Caldarusa, Cracana) - produce struguri de marime mijlocie spre marime mare, ramuroasi, lacsi, cu boabe sferice-turtite, de marime mijlocie, pielita subtire, de culoare rosu-inchis, cu aspect negru-albastrui, acoperite cu pruina, pulpa semizemoasa, necolorata.

Busuioaca de Bohotin (Tamaioasa vanata de Bohotin, Busuioaca neagra) - vechi soi romanesc, strugurii sunt uniformi, uni sau biaripati, de marime mijlocie, boabe sferice, dense, culoare rosu-inchis, pulpa, suculenta, necolorata, cu aroma specifica soiului.

   Cadarca (Lugojana) - produce struguri de marime mijlocie, de forma cilindro-conica, uniaxati si/sau uniaripati, boabe dese, de marime mijlocie sau mare, pielita subtire de culoare negru inchis, spre albastru, cu pruina, miezul zemos, mustul necolorat.

   Feteasca neagra - produce struguri de marime mijlocie de forma cilindrica sau cilindro-conica, regulata, uniaxiati uniaripati si/sau biaripati, boabele sunt de forma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielita de grosime mijlocie, culoare rosie-inchisa, aspect negru-albastrui, acoperita cu pruina, pulpa zemoasa, necolorata.

Acestor soiuri li se adauga si alte soiuri autohtone cum ar fi: Ardeleanca, Basicata, Berbecel, Cionic, Frunza de tei, Cruciulita, Francusa, Plavaie, Barghina, Rosioara, Batuta neagra, Negru moale, Negru de Sariochioi, Negru Vartos, Sarba, Vulpe, Zghihara si altele.

   In paralel cu soiurile autohtone de vita de vie, in Romania se cultiva numeroasele soiuri straine, dintre care exemplificam: Aligote, Riesling italian, Chardonnay / Pinot Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon, Traminer roz, Neuburger, Saint Emilion, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Oporto, Alicante Bouschet, Gammay Beaujolais, Grammay Freaux si altele.

Sortimentul viticol al Romaniei

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).

Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.

Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor.

O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii.

Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute.

Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:

- pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti;

- pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra;

- pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.

Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte:

- pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote;

- pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;

- pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.

Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine straina: Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling Italian.

Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot.

Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cu zahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci.

In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5). Unele vinuri de inalta calitate care se disting prin insusirile lor de originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC).

Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi), precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite 'vinarsuri') obtinute prin invechirea distilatelor de vin in butoaie de stejar.

Intrucat sortimentul viticol constituie un factor de baza al calitatii si diversitatii vinurilor romanesti, vom face referiri la principalele soiuri de struguri cultivate si la vinurile pe care acestea le produc.

Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in majoritatea podgoriilor, mai ales in cele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 12) si aciditate, caracterizate prin mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Medias), precum si in podgoriile Alba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc.

Feteasca regala creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures) intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de o larga raspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum curent. Ele au o tarie alcoolica de 10,5 - 11,5, sunt seci, se caracterizeaza prin prospetime, vioiciune data de o aciditate mai ridicata, aroma specifica foarte placuta. 0 calitate deosebita o prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave, in general in Transilvania.

Riesling Italian cu origine incerta, soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea invaziei filoxerice. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20.000 hectare), intalnindu-se in podgoriile din Transilvania, in cele din Moldova (cu exceptia zonei nordice), in Muntenia si Oltenia. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12, pline, ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla.

Grasa de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultiva de peste sapte secole. Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti. Ele se obtin in anii favorabili din struguri culesi la stafidirea boabelor,atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea), cu continut ridicat in zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei soiuri (Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francusa), producand vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tarie alcoolica de 12 -12,5, un continut ridicat in zahar, o culoare galben-aurie cu tenta verzuie, insusiri specifice de aroma, buchet generos care capata nuante complexe prin invechire.

Sauvignon introdus in Romania in perioada postfiloxerica, soiul detine un loc de frunte in sortimentul pentru vinuri de calitate superioara, ocupand o suprafata de aproximativ 6.000 hectare. Se cultiva in Transilvania (Tarnave, Alba si Aiud), in Muntenia (Dealu Mare, Stefanesti-Arges) si Oltenia (Dragasani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum si in Dobrogea (Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aroma pregnanta de soi, cu tarie alcoolica de 11,5 - 12. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabila, dulci si demidulci, se obtin la Murfatlar si la Dragasani.

Pinot gris aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice, soiul se cultiva in prezent pe o suprafata de cca 3.200 hectare. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar, in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Aiud, Alba). Are insusirea de a acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tarie alcoolica de 11,5 -12,5, sunt pline,robuste,echilibrate, cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci, de desert, de o calitate exceptionala.

Chardonnay de origine franceza, soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada postfiloxerica. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar, dar merita sa fie extins in mai multe regiuni, mai ales in Muntenia si Oltenia. Se bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete si aroma discreta. In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obtin vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet, ce evolueaza bine prin invechire la sticle.

Cabernet Sauvignon originar din Franta, soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii noastre, bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate. Detine in prezent o suprafata de cca 11.500 hectare, intalneste conditii bune de cultura in arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii, in mod deosebit in cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare, Samburesti, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), din partea de vest a tarii (Minis, Recas) si din Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impunatoare, impresionand prin culoarea lor rosie-intensa, prin extractivitate, vigoare, buchet bine dezvoltat prin invechire. Ele sunt seci, iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12 -12,5. Ating apogeul calitativ dupa o maturare la vas de aproximativ 2 ani, urmata de invechire la sticla de cel putin 6 luni.

Pinot noir se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. Produce vinuri cu tarie alcoolica in jurul a 12, de culoare rosie-caramizie, catifelate, rotunde si fructuoase.

Merlot alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir, soiul Merlot este inclus in sortimentul pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea) si se cultiva, de asemenea, in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea, Galati si Vaslui). Vinurile de Merlot, seci, cu tarie alcoolica intre 12 - 12,5, se caracterizeaza prin culoare rosie-intensa, extractivitate, fermitate si buchet care evolueaza prin invechire.

Feteasca neagra soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei. Se cultiva in cateva areale viticole din partea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea, Galati, Vaslui), precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Vinuri de Feteasca neagra de o calitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca, Urlati, Tohani si Cotesti. Ele sunt seci sau usor demiseci, au o tarie alcoolica de 12

design magazin-vinuri.com

Toamna de aur a vinului romanesc

Contele Guy Tyrel de Poix - Producatorul vinurilor 'Terra Romana' si 'Vinul Cavalerului'

'Integrarea europeana nu va avea
nici un efect negativ asupra productiei
de vin din Romania'

Daca puteti, faceti-va un dar! Mergeti cat mai repede intr-o vie sau la o crama. E miez de octombrie, iar culesul strugurilor se apropie de sfarsit. Mustul curge in rauri. Suntem in Ceptura, la poalele dealurilor din Prahova, cucerite dupa 1989 de podgoriile europene. De aici pleaca, anual, mii de sticle de 'Terra Romana' sau 'Domenii Ceptura' spre supermarketurile si restaurantele din Luxemburg, Germania, Olanda, SUA, Canada sau Belgia. In zare, idilicul peisaj al podgoriilor de altadata, cu viile rasfirate anapoda pe coline, imprejmuite cu garduri de nuiele si tufisuri tepoase, se impleteste cu o ordine noua, data de aliniamente precise, de vii intretinute farmaceutic. Oricat de modern ar fi insa procesul de productie, vinificatorii autentici (si intre ei sunt deja multi straini) nu renunta la traditiile locului, la farmecul peisajului, la butoaiele de stejar mirosind a pucioasa. De aceea, mirajul nasterii vinului ne va atrage intotdeauna. Iar cand gazda la crama iti este un conte francez din Corsica, parca iubesti si mai mult toamna. Pentru ca anul acesta, toamna este, prin excelenta, toamna vinurilor nobile. Imbracat simplu, ca un adevarat fermier, cu fata arsa de vant, cu privirile umbrite de o sapca pariziana in carouri, d-l Guy Tyrel de Poix stie multe despre vinul romanesc. 'Cum sunt romanii asa e si vinul', spune. 'Navalnic, limpede, seducator, dar ignorant al propriei valori; desi cu nimic mai prejos decat concurentii lui din Bourgogne sau de pe Rin, sta mereu cu capul plecat, rege in haine de cersetor'. Din fericire, au inceput sa apara si semne bune. Dupa intrarea in UE soarta vinului romanesc pare a fi in schimbare, ca si soarta romanilor. Dispar treptat viile hibride si apar noi plantatii de vita nobila. Uniunea isi impune 'acquis'-ul de care se tem micii producatori. Integrarea deplina va mai lua insa mult timp. Si nimeni nu stie cu siguranta daca se va produce vreodata.

'Vinul va deveni un creator de imagine pentru Romania'

- Dupa o vara ucigatoare, care a adus agricultura in sapa de lemn, traim o toamna benefica pentru podgorii. Problema este daca vinurile romanesti au sansa sa patrunda in Europa

- Fara indoiala, Romania a fost si este un producator de vin important in UE, atat ca suprafata, cat si ca productie. Problema este ca aceasta productie este in cea mai mare parte destinata consumului intern, adeseori consumului propriu al micilor producatori. O alta particularitate este ca numai 15 la suta din productia de vinuri este vanduta in sticle. La un consum total de 22 de litri anual pe cap de locuitor, numai 3 litri de vin este consumat in sticle. Ca sa va faceti o idee, in Franta consumul pe locuitor este de 57 de litri, majoritatea fiind imbuteliat. Ca urmare, vinul asa-zis 'taranesc' nu poate, in mod evident, sa intre in competitie cu productia din UE. Eforturile de promovare a vinurilor romanesti in Europa se lovesc foarte repede de o realitate economica: podgoriile romanesti nu pot produce struguri in conditii economice competitive, din cauza nerestructurarii viticulturii din ultimii 17 ani.

- Dar legislatia a fost adoptata, armonizata cu legislatia europeana.

- Cea mai importanta consecinta este ca Romania nu va fi afectata prea mult de turbulentele din viticultura UE. Dupa cum se stie, in UE se preconizeaza ca podgorenii sa fie subventionati pentru defrisarea unor suprafete de vie, pentru contracararea efectelor supraproductiei. Romania n-a facut mai nimic in domeniu, n-a restructurat viticultura, adica n-a inlocuit viile slab productive cu material vegetal nou, si iata ca se vede astazi, in mod paradoxal, favorizata pentru lipsa ei de initiativa. Ea defriseaza, practic, vii care nu mai produc decat pagube, anume suprafetele abandonate si lasate nemuncite.

- Va rog sa explicati mai pe inteles cum functioneaza acest noroc pentru codasa Europei.

- Se afla in curs de negociere acordarea de subventii comunitare cu care fiecare tara viticola este incurajata sa renunte la 10 la suta din podgoriile sale, pentru a echilibra supraproductia mondiala de vin. Pe hartie, Romania s-a inregistrat la nivel european cu 180.000 de hectare de vie. Daca UE va impune ca suprafata sa fie redusa cu circa 10 la suta pana in 2014, Romaniei nu-i pasa; nici macar suprafata care-i va ramane, de 162.000 de hectare, nu ii va diminua productia de vin. Prin restructurare, adica prin noi plantatii cu material vegetal modern (lucru care va fi intreprins volens nolens) se va ajunge usor la 8-9 milioane de hectolitri pe an, fata de 5 milioane de hectolitri in prezent. Asadar, suprafata mai mica, vin mai mult si mai bun. De ce are Romania noroc? Pentru ca UE este interesata de reducerea suprafetelor, pentru simplul motiv ca-si imagineaza ca diminuand suprafetele, scade si productia - lucru valabil in majoritatea tarilor producatoare. Dar in Romania, cum spuneam, nu functioneaza aceasta logica, Romania poate suporta sa-si reduca suprafata viticola chiar si pana la 130.000 de hectare, caci, daca face restructurarea soiurilor, va obtine dupa 2014, cand se va liberaliza productia, pana la 8 milioane de hectolitri de vin. Asa ca integrarea europeana nu va avea nici un efect negativ asupra productiei romanesti de vin. Din acest punct de vedere, Franta ar fi fericita sa fie astazi in situatia Romaniei!

- Ce se va intampla cu micii producatori, cu viile taranilor din spatele casei? Intra ele in cota defrisabila?

- Inca o data romanii sunt norocosi. Pana la o jumatate de hectar, un taran nu va avea nici o obligatie catre stat, privind conditiile de productie, dupa cum un taran sau un comerciant nu va fi considerat ca 'actor comercial', daca pune pe piata mai putin de 2000 de litri de vin pe an. Deci, sa fie clar: va ramane posibilitatea pentru un taran de a exploata pe contul sau si cum doreste 5000 de metri patrati de vie. Ceea ce nu e deloc putin!

- Ce se va intampla daca taranul va fi tentat sa-si mareasca suprafata de vie?

- Tot ce va depasi 0,5 hectare va atrage dupa sine toate obligatiile legale, la fel ca in cazul marilor producatori care lucreaza sute de hectare: cadastru agricol, obligatia de a-si declara recolta, defrisarea hibrizilor pana in anul 2014 etc. Va ramane, totusi, posibilitatea micilor producatori de a obtine vinurile lor specifice, de a mentine diversitatea soiurilor locale, ca in Franta (in Bourgogne sau in Bordeaux), unde, pe cateva hectare, se afla zeci de proprietari, fiecare cu vinul lui. In concluzie, nu cred ca intrarea in UE pune o problema privind diversitatea vinurilor ce vor putea fi produse in Romania.

- Dar se spune ca vom produce toti acelasi Cabernet Sauvignon, acelasi Riesling sau Pinot, ca vom ajunge la o standardizare daunatoare. Cum comentati?

- Ca sa vorbim de viitorul viticol al Romaniei, sa luam exemplul celorlalte tari din UE. Legislatia europeana n-a schimbat fundamental conditiile de productie, cu exceptia defrisarii acelor vii hibride, dovedite a fi daunatoare sanatatii umane. Ceea ce a fost schimbat sunt conditiile comercializarii. Astazi, in UE, aproape 75 la suta din productie este vanduta in marile retele de supermarketuri, in general de catre marii producatori. Restul este produs si comercializat de o multitudine de producatori din care multi au suprafete de numai cateva hectare. Exista chiar producatori care s-au orientat spre asa-zisele 'vinuri de garaj' - cateva mii de sticle vandute foarte scump si produse pe terenuri mai mici de un hectar. Aceasta evolutie se va petrece cu siguranta si in Romania. Sunt sigur ca, pe termen mediu, vom vedea producatori cu cateva hectare, intrati in 'circuitul scurt' al comercializarii: vanzarea direct de la crama, vanzarea catre restaurantele apropiate etc. Cei mai seriosi, dupa ce-si vor restructura viile, vor deveni producatori de vinuri de exceptie, cautate de cunoscatorii romani si straini. Odata ce aceasta 'evolutie-revolutie' va fi efectuata, este sigur ca vinul va putea redeveni un 'ambasador' si un creator de imagine pentru Romania.

- Ce proiecte are societatea dvs., SERVE, privind soiurile de vinuri noi cu care veti iesi pe piata?

- Pe langa gama 'Vinul Cavalerului', care va continua sa fie vanduta prin marile retele de distributie, am creat gama 'Terra Romana', ce va fi distribuita numai in restaurante, in magazinele specializate si pentru persoane private. Am pregatit, in acelasi timp, o gama scurta, de mica productie, 'Cuvee Charlotte' si 'Cuvee Amaury', al caror obiectiv clar este de a se adresa marilor specialisti mondiali, ca vinuri de exceptie. Numai in acest fel vor putea juca rolul de 'ambasadori' ai acestui minunat pamant numit Romania.
Domnului de Poix ii puteti scrie la e-mail: serve@serve.ro

Ing. AUREL ROTARESCU, seful cramei 'Serve' Ceptura

'Vinurile albe de Dealul Mare sunt nereusite
anul asta. Vinurile rose si rosii sunt un elixir'

Inginerul horticol Aurel Rotarescu este specialist in vinificatie. La observatia mea, preluata din ziare, ca vinurile din acest an vor ramane in istorie prin calitatea lor de exceptie, d-l inginer a facut urmatorul comentariu:

- Vinurile albe de Dealul Mare, cu exceptia Rieslingului, sunt nereusite din cauza secetei, si-au pierdut aciditatea in lipsa umiditatii. Va trebui sa le refacem echilibrul corectandu-le cu acid tartric, care este un acid al vinului, obtinut din drojdie si tinighie (piatra vinului). Cea mai afectata zona a fost cea sudica, unde temperaturile excesive au durat prea mult. In schimb, vinurile rose si rosii sunt un elixir. Dintre ele, Feteasca Neagra, daca ne va ajuta Dumnezeu, va fi o capodopera, un vin al zeilor. Rose-ul de Merlot, marca Terra Romana sau Vinul Cavalerului, va intrece tot ce s-a creat in materie pe aceste dealuri, in ultima jumatate de secol. Catifelat si scanteietor, va fi si Pinot Noir- ul. Iar soiul Cabernet Sauvignon se va intrece pe sine, sunt sigur ca va lua multe medalii internationale. Toate au un potential de zaharuri extraordinar: 240 de grame la litru, fata de 210 gr in 2006'.

Ing. GHEORGHE VARATICEANU,
directorul Statiunii de Cercetari Pietroasele

'Vinurile rosii de anul asta au atins apogeul calitatii'

Inginerul GHEORGHE VARATICEANU conduce Statiunea de Cercetari si Dezvoltare Viti-Vinicola Pietroasele, unitate experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole din Bucuresti. Analizand situatia vinurilor din sud-estul tarii, considera ca vinurile rosii din acest an au atins 'apogeul calitatii'.

- Vinurile rosii de excelenta impanzesc anul asta sud-estul Romaniei. Daca ne gandim la podgoriile Samburesti, Bolovanu, Plaiurile Drancei, Recas, Tirol si Dealul Mare, putem spune ca vinurile rosii de anul asta au atins apogeul calitatii. Dar facem o precizare pentru publicul larg: adevaratul vin din 2007 cautati-l peste cinci-sase ani, nu anul viitor, cand comerciantii speculativi il vor scoate pe piata.

- Care sunt directiile de cercetare ale viticulturii romanesti dupa aderarea europeana?

- Cercetari privind viticultura ecologica. Adica, excluderea treptata a ingrasamintelor chimice si inlocuirea lor cu ingrasaminte organice. Punem la punct, in acelasi timp, metodele de eliminare a pesticidelor de sinteza, in vederea inlocuirii lor cu tratamente traditionale, directionate pe frunze, nu pe intreaga planta, cum se face astazi. Pe de alta parte, experimentam aplicarea unor tratamente periodice, pe baza de extracte de urzica si tutun, in paralel cu folosirea unor alge marine si a laptelui praf - noutati remarcabile, promovate de statiunea noastra. Ramane sa fie imbunatatita legislatia, astfel incat directivele Statiunii Pietroasele sa fie practic directivele unei academii moderne a vinului. Prin rezultatele noastre am putea sa oferim, cu modestie, cateva solutii inteligente, chiar si tarilor europene cu o viticultura mult mai avansata.

www.formula-as.ro

Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV) pregateste o strategie prin care tara noastra sa devina un mare producator de vinuri rosii, tot mai solicitate de consumatori, atat in tara, cat si in strainatate. "Romania are o mare traditie in producerea de vinuri albe dulci. Aceasta era politica inainte de 1989, cand acest vin se exporta in tarile comuniste cu mare succes. Si acum 60% din productie este de vinuri albe, 35% de vinuri rosii si sub 5% vinuri roze", ne-a declarat directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. El spune ca tot mai multi romani aleg sa bea un pahar cu vin rosu pentru calitatile lui curative. "Oamenii cred in astfel de lucruri si vinul rosu va avea castig de cauza. Consumul a doua-trei pahare cu vin rosu pe saptamana este asociat cu o reducere de cel putin  40% a riscului de a suferi de anumite boli, la fel si consumul in aceeasi cantitate de vin alb. Rezultatele pozitive se explica prin continutul fenolic al acestor bauturi, care actioneaza ca antioxidant si ca agent antimutagen", a precizat directorul general al PNVV.

Productia de vin - peste 5 milioane de hectolitri in 2007  
Productia de vin din acest an se ridica la peste 5 milioane de hectolitri. "Peste 60% din productie este vin alb. Pentru circuitul comercial sunt circa 2 milioane de hectolitri de vin, iar restul pentru autoconsum", a mai spus Ovidiu Gheorghe. Acesta sustine ca producatorii romani vor trebui sa se adapteze tendintelor europene pentru a face fata concurentei. "Structura productiei noastre de vin a fost dictata inainte de 1989 de politica de export catre tarile foste comuniste. Aici aveau succes vinurile albe dulci. Acum lucrurile s-au schimbat si, odata cu replantarea vitei imbatranite, va trebui efectuata si o reconversie a soiurilor pentru a ne adapta tendintei de consum - vin sec rosu. Macar jumatate dintre plantatii sa fie pentru vinuri rosii", a mai spus Ovidiu Gheorghe.

Romanii cumpara vin in functie de pret
Specialistii spun ca, din cei 30 de litri consumati anual de fiecare roman, vinul imbuteliat nu reprezinta decat 3 litri/locuitor. Cu mult mai putin decat in Franta - 59 litri/consumator, sau in Spania - 47  litri/consumator.
Totusi, procentul de vin imbuteliat consumat anual in Romania este in crestere. "Romanii au devenit ceva mai pretentiosi in ultima perioada, diferenta fata de anii trecuti putand fi sesizata si in vitrinele magazinelor. Exista o gama din ce in ce mai diversificata de vinuri, iar calitatea incepe sa aiba un rol mai important. Totusi, vinurile bune tot nu reusesc sa se impuna. Foarte multi, cand trebuie sa aleaga, prefera sa dea cat mai putini bani, chiar daca nu se vor bucura de un vin de calitate superioara", ne-a mai declarat directorul general al PNVV.

Plan pentru cheltuirea fondurilor UE pentru viticultura in 2008

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) trebuie sa elaboreze un program pana la mijlocul anului viitor, pe baza caruia sa se acceseze fondurile europene alocate pentru sectorul viticol din 2009, a declarat subsecretarul de stat in MADR, Mihaela Luca. "Pentru perioada 2009-2015, Romania primeste peste 290 milioane de euro.
Pentru accesarea acestor fonduri, trebuie elaborat un program, care ar trebui finalizat pana in vara lui 2008", a spus Luca.  In ceea ce priveste suma alocata Romaniei pentru campania viticola 2007-2008, Ovidiu Gheorghe a precizat ca suma solicitata de catre beneficiari este cu circa 10 milioane de euro mai mare fata de disponibil. "Pentru campania 2007-2008, Romania poate accesa 25 de milioane de euro si s-au depus proiecte pentru 35 de milioane de euro, de unde rezulta interesul reprezentantilor sectorului viticol pentru fonduri europene", a mentionat Gheorghe