ANEXE ALE SUPRASTRUCTURILOR SI BORDAJULUI

ANEXE ALE SUPRASTRUCTURILOR SI BORDAJULUI

Pentru buna desfasurare a activitatilor la bord si pentru a usura circulatia pe nava, pe punti, suprastructuri si bordaj se monteaza o serie de elemente metalice sau din lemn.

1. Anexe ale suprastructurilor.

Instalatia de balustrade, consta din totalitatea balustradelor ce trebuie instalate in toate partile expuse ale puntilor pentru a asigura deplasarea fara pericol a echipajului navei. (Fig.1).

Instalatia este alcatuita din bastoane tubulare (din tevi de otel sau alte aliaje, de regula usoare) prin care trec firele de sarma sau lant, intinse cu ajutorul intinzatorilor.

In multe situatii bastoanele de balustrada sunt imbinate cu bari tubulare sudate. Barele care unesc capetele superioare al bastoanelor de balustrada au diametru mai mare si poarta denumirea de mana curenta.

Mana curenta mai poate fi confectionata din platbanda metalica imbracata in bara de lemn.

Fig.1 Instalatia de balustrade.

a) Balustrada cu filiere de sarma; b) Balustrada cu bare orizontale.

Bastoane, bari cilindrice din lemn sau metal, fixe, rabatabile sau demontabile, si care de regula poarta denumirea locului de folosinta astfel:

baston de bompres, montat pe bompres;

baston de dezrasucire, confectionat din lemn tare, care impreuna cu un zbir serveste la dezrasucirea paramelor de sarma;

baston de pavilion, se monteaza de regula la pupa si prova navei si este prevazut cu mar calauz pentru saulele pavilionului;.

baston de tenda, (Fig.2), cu varf in forma de carlig prin care trece straja tendei;

baston de tendalet, (Fig.3), confectionat din lemn sau metal, cu un cui metalic la partea superioara, folosit pentru a scoate tendaletul in afara bordului.

Fig.2 Baston de tenda.

1-tenda; 2-carlig; 3-baston de tenda; 4-baston proptea; 5-carlig pentru tenda inclinata;

6-atarnator de sarma; 7-sfarc de canepa; 8-palanc de tenda; 9-tachet.

baston, (montat) pentru amararea cherestelei. Acestia se monteaza la navele care transporta cherestea pe punte, prin intermediul unor corniere sau suporti in forma de pahare;.

baston de verga, se monteaza pe verga prin intermediul unor suporti de tip pahare iar lierele de sarma sau saula;

baston de gabie, care se monteaza pe platforma gabiei pentru protectia oamenilor.

Fig.3  Baston de tendalet.

1-varf; 2-matiseala taiata; 3-balansina;4-tendalet; 5-baston de tenda; 6-baston de balustrada; 7-subarba;

8-baston de tendalet; 9-punte.

Scari, anexe necesare pentru a face posibila comunicarea intre incaperi si platforme, situate pe diferite punti, si accesul la diferite instalatii pe nave. (Fig.4).

Scarile trebuie sa fie comode si sigure. La nave intalnim de regula scari inclinate (pentru accesul intre punti), verticale (pentru accesul in locuri inguste), dar si scari spiralate acolo unde este cazul si alta posibilitate nu exista.

Fig.4  Scari.

a-inclinata; b-verticala.

Pentru accesul la bord cand nava are puntea la aproximativ aceeasi ,inaltime cu cheul, se monteaza schela. Aceasta este de tip podet, prevazut cu o balustrada.

2. Anexe ale bordajului.

Scara de bord (Fig.5), este montata de regula in zona cabinelor pentru accesul echipajului la bordul navei. Este prevazuta cu o platforma superioara si una inferioara si un grui simplu rotativ sau fix pentru ridicare si coborare. La platforma superioara se leaga un brat fals de care sa se poata prinde cu cangea omul din prova ambarcatiunii ce acosteaza la scara.

Pentru protectia oamenilor, sub scara se mai poate monta si o plasa.

Fig.5 Scara de bord.

1-brat fals; 2-atarnator; 3-grui simplu rotativ; 4-balustrada; 5-platforma inferioara;

6-stopa de distantare; 7-brat; 8-platforma superioara.

Scara de bordaj (Fig.6), este confectionata din scoabe metalice sudate de bordaj in dreptul tangoanelor, aparatorilor pentru elice, a narilor, etc.

Fig.6  Scara de bordaj.

Aparatoarea elicei (Fig.7), este o constructie din bare metalice ce tine distantata pupa navei de cheu pentru a impiedica lovirea elicei. Se monteaza de regula la navele cu doua elice si la navele la care elicea iese in afara bordajului.

Fig. 7  Aparatoarea elicei.

Cavaletii arboretilor port elice. Sunt constructii care sustin arborii portelice la si dupa iesirea din corpul navei.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Retinschi, Invingatorii Marilor, Bucuresti 1966.

A. Birbanescu, Navele, Bucuresti 1957.

Anton Beziris, Teoria si Tehnica Transportului Maritim, Bucuresti 1977.

Anton Beziris, Gheorghe Bamboi, Transportul Maritim, Bucuresti 1988.

Anton Beziris, Teodor M., Rican G., Teoria si Tehnica Transportului Maritim, Bucuresti 1979.

Anton Bejan, Mihai Bujenita, Dictionar de Marina, Bucuresti 1979.

A. L. Seholov, Guri de Magazie, Moscova 1958.

Admiralty Manual of Seamanship, Londra 1964.

Alekseev H. I., Sudostroenie, 1980.

A. N. Ducarev, B. A. Ctarsinov, Sudostroenie, Ленинград 1980.

A. Iacovlev, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1979.

A. Ivasura, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

A. Potapov, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

A. Kalughin, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

Andiusin I., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

A. Ivasura, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

Bartalos Bela, Pregatire Marinareasca, 1977.

Bujenita Mihai, Manual de Marinarie, Bucuresti 1951.

B. Vlacenco, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 198

Bezviconii V. D.,Судостпоение, editura Ритм, Ленинград 1980.

Cristian Craciunoiu, Alfred Neagu, Dialogul Omului cu Marea, Bucuresti 1988.

Cristian Craciunoiu, Vechi Nave Romanesti, Bucuresti 1979.

Cristian Craciunoiu, Corabii Strabune, Bucuresti 1983.

Ciuchi C., Istoria Marinei Romane, Constanta 1906.

C. Vlad, D. Dinu, Interventii Subacvatice, Bucuresti 1982.

Dictionar Cronologic al Stiintei si Tehnicii Universale, Bucuresti 1979.

Detlev Lexow, Model Bau Heute, 1987.

Filimon V., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

G. Clerc, Navele, Paris 1992.

Glancov L., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

Gusev V., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

Ganusec I., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1986.

C. Burcov, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

G. Terentev, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

Hans Georg Prager, Marine Rundschau, 1977.

Marine A. B. C., Berlin, Miler&Sohn, 1977.

Maier Viorel, Mecanica si Constructia Navei, Bucuresti 1989.

M. M. Kopp, Manualul Sefului de Echipaj, Moscova, 1988.

Mitrofanov E., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

M. Suchin, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 198

M. Kiciughin, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1987.

Muhorotov V., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1987.

Michael Sohn, Model Bau Heute, 1986.

M. N. Cemobaev, Судостпоение, editura Ритм, Ленинград   1980.

Melnicov M., Судостпоение, editura Ритм, Ленинград   198

Neil F. Padgham, Orientarea Navala, Londra 1984.

Navigatia Fluviala Europeana, Strasbourg, 1970.

Navigatia Fluviala Europeana, Strasbourg, 1971.

O. Kurti, Constructii, Leningrad, 1989.

Ocean Industry, Inginerie, Constructii, Operatiuni, 198

Petre Iancu, Submarinul in Actiune, Bucuresti 1981.

Pytheas, Insemnari de calatorie, Bucuresti 196

S. Nuparov, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

Semenov S., Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1988.

S. Rudas, Морскои Соборник, editura Ритм, Ленинград 1982.

Utilajul si Tehnologia Constructiilor Mecanice - Nave, Bucuresti 1990.

V. Belugorov, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1987.

V. Emilianov, N. A. Crisov, Indrumar Pentru Constructia Ambarcatiunilor Mici, Bucuresti 1950.

Z. Arciaidze, Морскои Флот, editura Ритм, Ленинград 1987.

Albumul Navelor Militare 1979-1980