ORGANIZAREA VOIAJULUI

Organizarea voiajului

1 Pregatirea navei

Inainte de plecarea spre portul de destinatie, nava trebuie sa se afle in buna stare de navigabilitate, pregatita din toate punctele de vedere pentru executarea traversadei in depline conditii de siguranta. Intre masurile principale de luat sunt de mentionat urmatoarele:

- nava, instalatiile si mecanismele sa fie in buna stare tehnica. Clasa navei confirmata si certificatele internationale valabile pentru durata calatoriei;

- aparatura de navigatie in buna stare de functionare, compasul magnetic compensat si cu deviatiile determinate, corectia girocompasului verificata, radiogoniometrul calibrat, lochurile etalonate etc.;

- asigurarea intregii documentatii de navigatie necesare pentru executarea traversadei;

- facerea plinului de combustibil, lubrefianti si apa; dotarea navei cu piesele de schimb prevazute de normele de registru, precum si cu materialele de intretinere necesare. Stabilirea porturilor de escala pentru completarea combustibilului, in caz de necesitate;

- asigurarea unei bune stivuiri si amarari a marfurilor, functie de natura lor, astfel incat acestea sa faca corp comun cu nava, luandu-se toate masurile de prevenire impotriva pericolului de dezarimare din cauza balansului. In cazul incarcarii de marfuri pe punte, pe langa masurile de amarare, se va acorda o deosebita atentie asigurarii conditiilor de scurgere a apei ambarcate;

- insusirea tuturor particularitatilor zonei de navigatie, a conditiilor hidrometeorologice, hidrografice etc., de catre comandantul navei si ofiterii care concura la serviciul de cart, pe baza unui studiu de detaliu al documentatiei nautice. Selectarea si trasarea preliminara a drumului navei pe harta generala a zonei de traversat, in scopul de a indica orientativ drumul preconizat de comandant.

La navele care aplica procedeul drumului optim, se vor transmite in timp util serviciului meteorologic toate informatiile necesare, astfel ca acesta sa poata asigura asistenta eficienta a navei din momentul plecarii din port pana la sosirea in portul de destinatie.

2 Tinerea la zi a navigatiei

Trasarea de detaliu a drumului de urmat pe hartile de drum se face pe etape ale traversadei, functie de conditiile de navigatie si prognozele hidrometeorologice receptionate la bord.

Baza tinerii la zi a navigatiei pe timpul traversadei o constituie estima grafica. Guvernarea navei se asigura dupa girocompas, ale carui indicatii se compara continuu cu cele ale compasului magnetic. Dupa luarea unui nou drum, se va proceda imediat la controlul corectiei compasului, prin procedeul cel mai precis oferit de conditiile de navigatie. Ofiterul de cart corecteaza drumul compas functie de deriva de vant, val si curent, informandu-l pe comandant. Ca masura pentru ridicarea acuratetei estimei se recomanda verificarea factorului de corectie al lochului pe timpul traversadei la distante suficient de mari, intre puncte determinate cu precizie prin procedee bazate pe observatie, in zonele lipsite de curenti permanenti sau sezonieri.

Estima se verifica continuu prin procedee de pozitie bazate pe observatie, ale navigatiei astronomice, precum si ale sistemelor electronice de navigatie.

Procedeele navigatiei astronomice se folosesc pentru determinarea pozitiei navei de cel putin trei ori pe zi: pe timpul crepusculului de dimineata, la culminatia Soarelui - cu o observatie inainte de culminatie si cea meridiana sau circummeridiana, precum si la crepusculul de seara, la un interval de timp cat mai scurt dupa apus (folosind procedeul pregatirii observatiilor de seara). Desigur ca, in afara acestor trei momente favorabile, procedeele navigatiei astronomice vor fi folosite de fiecare data cand necesitatile conducerii navei impun si conditiile de observatie permit. Folosirea calculatoarelor electronice specializate sau de tipul stiintific la rezolvarea problemelor de navigatie astronomica prezinta avantaje evidente fata de metodele clasice, inainte de toate in domeniul rapiditatii si comoditatii calculului.

La larg, sistemele electronice de navigatie aduc servicii importante sigurantei navigatiei si economiei transporturilor maritime, oferind posibilitatea determinarii continue a pozitiei navei, indiferent de conditiile de observatie.

Pe timpul traversadei, radarul aduce servicii de o deosebita importanta conducerii navei in conditii de vizibilitate redusa la evitarea pericolului de abordaj, precum si la navigatia in zone cu gheturi.

3 Informarea hidrometeorologica

Pe toata durata traversadei, trebuie asigurata o informare hidrometeorologica continua, prin receptarea prognozelor, a rapoartelor privind gheturile, inregistrarea hartilor din reteaua facsimilelor (hartilor cu prognoza valurilor, vantului etc.), precum si a avizelor radio pentru siguranta navigatiei.

Analiza atenta a conditiilor existente si a prognozelor hidrometeorologice, functie de calitatile nautice ale navei, trebuie sa stea la baza selectarii drumului celui mai favorabil de urmat si la luarea masurilor de precautie necesare pentru siguranta navigatiei.

Este de retinut insa ca, pe timpul traversadei, nava poate fi confruntata uneori cu fenomene hidrometeorologice locale, care nu sunt continute intotdeauna in informatiile transmise de statiile de coasta daca acestea parvin cu intarziere. De aceea, se impune urmarirea cu atentie a evolutiei starii vremii si executarea cu regularitate a observatiilor hidrometeorologice de catre ofiterul de cart, care sa permita prevederea timpului la bord pentru zona de navigatie.

4 Aterizarea la coasta

Apropierea de coasta impune luarea anumitor masuri de precautie pentru siguranta navigatiei, prin intarirea veghei si controlul pozitiei navei. Pana la identificarea coastei, se recomanda verificarea pozitiei navei prin aplicarea in paralel a cel putin doua sisteme de navigatie, pentru confrunatarea rezultatelor.

Drumul de aterizare se alege cat mai aproape de linia coastei, intr-o zona care sa faciliteze identificarea ei, functie de balizajul existent, mijloacele de navigatie din dotarea navei si conditiile de vizibilitate.

Daca zona de aterizare este acoperita de un lant de statii de emisie decca, acest sistem ofera solutia cea mai precisa si comoda, aplicandu-se procedeele cunoscute. Sistemul loran poate oferi servicii similare, cu o precizie ce satisface exigentele navigatiei la aterizare, considerand ca pozitia navei se determina prin efectuarea observatiilor la semnalele undei directe.

In cazul in care zona nu este acoperita de statii ale celor doua sisteme hiperbolice, decca sau loran, se recomanda aterizarea cu ajutorul radiogoniometrului, navigand cu prova pe un radiofar de la coasta, situatie in care relevmentul radio se foloseste ca relevment directional. Observatiile la un al doilea radiofar aflat intr-o pozitie favorabila, permit determinarea pozitiei navei pe relevmentul directional. Daca adancimea apei ofera o variatie evidenta pe drumul de aterizare, ceea ce constituie un fenomen natural considerand ca acesta este foarte aproape de normala la liniile batimetrice, indicatiile sondei ultrason aduc servicii utile pentru a arata apropierea de coasta.

Cele trei procedee aratate mai sus, decca, loran si radiogoniometric, prezinta marele avantaj al posibilitatii aplicarii lor fara limitari cauzate de conditiile de vizibilitate sau de timp de noapte. Importanta acestui avantaj poate fi apreciata la justa sa valoare doar de cel care a avut prilejul incercarii emotiilor unei aterizari pe timpul unei nopti cu o vizibilitate limitata, asteptand licarirea semnalului luminos al farului de aterizare din prova.

In cazul in care balizajul din zona nu asigura posibilitatea aplicarii celor trei procedee, radarul pate oferi servicii pretioase pentru executarea aterizarii, cu conditia alegerii drumului intr-o zona costiera favorabila reflexiei fasciculului radar (coasta abrupta, capuri proeminente etc.).

Dupa ce coasta apare in vedere si reperele de navigatie se identifica, conducerea navei spre portul de destinatie se asigura prin aplicarea procedeelor navigatiei costiere.

Conditiile foarte diferite ce se pot intalni la aterizare, functie de aspectul coastei, adancimea apei, pericole hidrografice, balizajul din zona, mijloacele de navigatie din dotarea navei, factorii hidrometeorologici existenti si indeosebi vizibilitatea, cer navigatorului de pe comanda navei o analiza atenta si selectarea procedeelor de navigatie cu efecte optime pentru siguranta navei si reducerea duratei traversadei.

Sosirea in portul de destinatie, dupa o traversada executata cu succes, ofera navigatorului ce a contribuit la realizarea ei o satisfactie pe care numai oamenii marii o pot intelege in intreaga sa profunzime.