PRINCIPII GENERALE PRIVIND REALIZAREA SECURITATII - PLAN DE SECURITATE SI STRUCTURA PLANULUI DE SECURITATE

PRINCIPII GENERALE PRIVIND REALIZAREA SECURITATII - PLAN DE SECURITATE SI STRUCTURA PLANULUI DE SECURITATE

Lumea in care traim si ne conducem afacerile este intr-o continua si rapida schimbare.

Globalizarea si liberalizarea comertului, accelereaza acest proces. Deschiderea frontierelor conduce la o implicare si un control mai putin riguros din partea autoritatilor si toate elementele din lantul logistic pot constitui tinte potentiale pentru organizatiile subversive.

De aceea, inca de la evenimentele tragice din 11 Septembrie, 2001 s-au emis pareri privind posibilitatea utilizarii navelor si a incarcaturii lor, ca potentiale arme pentru teroristi. Exista o necesitate constanta de reevaluare a planurilor de securitate al navelor si a activitatilor conexe portuare, de preintampinare a potentialelor atacuri teroriste. Acest lucru, devine din ce in ce mai important, avandu-se in vedere importanta economica a porturilor pentru economia lor nationala.

Securitatea navelor, cade in sarcina unor organisme internationale precum Camera Internationala de Shipping (ICS - International Chamber of Shipping), iar propunerile pentru imbunatatirea acesteia, au fost pregatite de catre ei.

Securitatea portuara este prima si cea mai importanta responsabilitate pentru Autoritatile Portuare si un articol de care se preocupa si Asociatia Internationala a Porturilor si Oraselor Porturi (IAPH - International Association of Ports and Harbours). Porturile difera in multe din caracteristicile lor, asezare, vulnerabilitate si prin urmare nu se pot dezvolta planuri standard pentru securitatea lor. Totusi, IAPH crede ca este posibil a se elabora o linie directoare dupa care sa se ghideze autoritatile portuare, de unde pot fi luate si ulterior adaptate, functie de specificitatea fiecarui port in parte, problemele generale.

Acest document, este un ghid pentru astfel de probleme.

Pentru a fi efective, este foarte important ca planurile de securitate pentru nave si porturi sa se completeze reciproc, pentru a forma un set cat mai cuprinzator de masuri de securitate, cat mai relevante pentru specificul fiecarui loc in parte. Prezentul document inaintat IMO, este 'ghidul' rezultat ca urmare a cooperarii dintre Camera Internationala de Shipping si IAPH.

Autoritatile portuare sunt in mod curent principalul orchestrator al porturilor lor ca si punct nodal logistic, tinand cont de contributia lor importanta in stabilirea unei politici pertinente privind problemele legate de securitatea maritima.

O astfel de politica, trebuie sa se adreseze potentialelor surse de amenintare, precum si minimalizarii efectelor acestora. Abordarea unor astfel de probleme, ar putea fi vizualizata dupa cum urmeaza:

Sensibilizare - Pre-actionare - Prevenire - Pregatire - Reprimare - Concluzii

4.1. Structura Planului De Securitate

Politica securitatii portuare

Politica securitatii portuare, trebuie elaborata in stransa cooperare cu toate autoritatile implicate. Caracteristica sa principala este aceea ca se adreseaza celor doua elemente importante: arealului portuar ca un tot si companiilor individuale care opereaza in acest areal (port).

A. Planul General de Securitate Portuara (sau Multidisciplinar )

Planul General de Securitate Portuara, poate fi considerat ca un scenariu, descriind toate masurile care trebuiesc luate cu privire la securitatea portuara ca un tot. In plus fata de masurile si facilitatile accesibile pentru aceste masuri, acesta trebuie sa contina o descriere pe capitole a responsabilitatilor diferitilor actori. Planul trebuie sa se adreseze tuturor elementelor lantului de securitate, de la initiativele de sensibilizare la organizatiile actuale de combatere a unor astfel de incidente si de revizuire ciclica a acestei politici. Este esential ca aceasta coordonare generala sa se sprijine pe un Comitet de Securitate Portuara, in care toate autoritatile implicate sa coopereze indeaproape. Acestea pot diferi de la port la port, insa aproape totdeauna vor include Autoritatea Portuara, Politia, Departamentul Legislativ, Vama, Brigada de Combatere a Incendiilor, Serviciile Medicale si Departamentul de Protectie a Mediului inconjurator. Este, deasemeni, imperativ necesar, ca acest Comitet de securitate Portuara sa coopereze indeaproape cu industria portuara locala. Aceasta cooperare este necesara in vederea implicarii concrete si a dezvoltarii reciproce a instrumentarului de securitate,

B Facilitatile Planurilor de Securitate Portuara

Dupa cum am mai mentionat, Planul General de Securitate Portuara necesita implicarea activa a industriei portuare locale. Printr-o astfel de cooperare, se poate dezvolta o linie directoare generica pentru securizarea facilitatilor portuare, a terminalelor, a industriei, etc., astfel incat sa le permita acestora sa-si dezvolte propriile Planuri de Securitate. Un astfel de Plan, trebuie sa contina masuri de crestere a atentiei personalului, a contracararii infiltrarii organizatiilor criminale, a securizarii arealului companiei si a instalatiilor acesteia. Trebuie deasemeni, acordata atentia cuvenita modului de a se proceda in cazuri de calamitate, de furnizare si comunicare de informatii, precum si educarii si pregatirii personalului.

Conditiile esentiale pentru un reusit Plan de Securitate Portuara

Abordarea descrisa anterior, necesita un numar de conditii esentiale pentru a fi un succes:

Constientizarea tuturor partenerilor relevanti, autoritati portuare si companii private

Evaluarea gradului de vulnerabilitate Cunostintele si experienta in probleme de securitate

Cooperarea

Managementul informatiilor

Comunicarea

Constientizarea

In paragrafele introductive, exista prezumtia ca porturile pot fi folosite pentru activitati criminale, inclusiv acte de terorism. Totusi, experienta arata ca in general comunitatile portuare nu au fost folosite pentru astfel de activitati. Ca urmare, in aceste comunitati nu exista sau bazele existente sunt insuficiente pentru initierea unor astfele de activitati, pentru crearea unor fonduri de investitii sau pentru cooperarea cu alti actori. Pentru acest motiv, este necesara dezvoltarea unui program avand ca scop constientizarea printre participantii la industria portuara, a diferitelor potentiale amenintari, in termeni de calamitati, precum si pagubelor economice care ar rezulta.

Evaluarea gradului de vulnerabilitate

Toate masurile descrise in Facilitatile Planului de Securitate Portuara, trebuie directionate catre acele zone unde se presupune ca vor avea efecte maxime. Pentru abordarea unei securitati efective, este absolut esential, ca analizele de risc sa se efectueze atat la nivelul general al portului, cat si la nivelul facilitatilor individuale portuare. Punctele slabe, atat in sens individual cat si organizational, trebuiesc evidentiate prin acest proces analitic. Evaluarea gradului de vulnerabilitate, trebuie efectuata la intervale regulate de timp, ca facand parte intrinseca din procesul de management portuar sau al procesului de management al facilitatii portuare respective.

Cunostintele si Experienta in Probleme de Securitate

Cunostintele si experienta in materie de securitate, sunt elemente esentiale pentru o abordare de succes. Aceste elemente nu sunt accesibile in mod uzual la nivelul individual al companiilor. Prin infiintarea unui Centru de Cunoastere in care toate autoritatile relevante coopereaza, si fac accesibile cunostintele si experienta lor industriei locale portuare, poate fi remediata aceasta deficienta. Un astfel de Centru de Cunoastere poate servi deasemeni, ca si platforma centrala pentru analizarea problemelor complexe de securitate si pot facilita educarea si pregatirea personalului activand in arealul portuar. Evident ca trebuie luate masuri de protejare a informatiilor cu care se lucreaza in interiorul unui astfel de Centru de Cunoastere.

Cooperarea

Natura securitatii portuare este foarte complexa si necesita, prin urmare, o cooperare intensiva si apropiata a celor implicati. Aceasta cooperare se intinde de la cooperarea locala intre industria portuara locala si autoritatile portuare locale, pana la cooperarea internationala intre autoritati si porturi si organizatii portuare.

In acest context, se impune si cooperarea intre furnizorii de servicii portuare. Acesti furnizori de servicii, sunt, de cele mai multe ori, cei care vin primii in contact cu navele si echipajele lor. Pilotii, companiile de remorcaj, legatorii de nave si ceilalti furnizori de servicii (de furnizare apa, combustibil) ar trebui pregatiti pentru identificarea potentialelor pericole, dar si cum sa se descurce in astfel de situatii.

Managementul Informatiilor

Eficienta unui sistem de securitate, necesita o calitate deosebita a informatiilor si a schimbului de informatii. Acuratetea si informarea in timp util, sunt cruciale in identificarea potentialelor amenintari si in luarea masurilor care se impun pentru contracararea acestora. Este necesar ca responsabilitatea pentru colectarea, interpretarea si difuzarea informatiilor sa se faca in stransa colaborare cu o organizatie profesionala, ca de exemplu politia. Acest punct focal, ar trebui sa faca posibil un contact apropiat cu autoritatile nationale relevante, precum si cu partenerii din arealul portuar local, atat din domeniu autoritatilor portuare cat si al industriei portuare locale.

Comunicarea

Informatiile sigure si lipsite de ambiguitate catre partile relevante, inclusiv populatia din zonele limitrofe arealului portuar, sunt foarte importante in scopul crearii unor baze solide pentru masurile de securitate care urmeaza a fi luate. Un plan de comunicare, ar trebui, prin urmare, sa constituie un capitol separat in cadrul Planului General de Securitate Portuara. La intervale regulate de timp, populatia trebuie informata despre proiectele de securitate, fara insa a pune in pericol integritatea acestor planuri prin dezvaluirea unor detalii precise.

Masuri preventive

Masurile preventive, trebuiesc luate functie de specificul local. Ele au ca scop protejarea portului si a complexului industrial, precum si a personalului de la bordul navelor (pasageri si echipaje, deopotriva) si a personalului de la tarm (personalul portuar si locuitori ai cartierelor din imediata vecinatate).

Inspectiile de marfa

Inspectiile la marfa au ca scop principal identificarea armelor, a drogurilor, a explozibililor si a altor probleme de natura amenintatoare. Mai recomandate decat inspectiile la intamplare, sunt cele cu tinta precisa. Tintele trebuiesc stabilite pe baza verificarii documentelor in combinatie cu un sistem de analiza a riscurilor. Acest lucru va mari probabilitatea de a se descoperi daca marfa transportata este marfa de contrabanda.

Intrucat containerele sunt susceptibile de a se preta cel mai bine activitatilor criminale, o atentie deosebita trebuie acordata marfurilor containerizate. Echipamente recomandate in acest sens sunt aparatele cu raze X, echipamentul portabil de detectare si cainii de adulmecare.

In dorinta de a nu deranja procesul logistic de o maniera neacceptabila, numarul verificarile corporale trebuiesc alese cu grija. Procentajul difera de la port la port, insa experienta a demonstrat ca chiar si un procentaj redus combinat cu o abordare dirijata bazata pe o analiza de risc, pot genera un nivel acceptabil de securitate.

Identificarea pasagerilor si a echipajelor

In cea mai mare parte a cazurilor, responsabilitatea pentru identificarea atat a echipajelor cat si a pasagerilor, trebuie efectuata in cooperare cu politia portuara sau autoritatile de la serviciile de emigrare. Pentru pasageri, acest lucru implica o verificare a pasapoartelor. Pentru membri de echipaj, o legitimatie eliberata de catre Organizatia Internationala a Muncii (International Labour Organization-ILO) va servi drept document de identificare admis.

Identificarea personalului portuar

Pentru personalul angajat in industria portuara, aceasta problema trebuie sa constituie parte integranta a Planului de Securitate elaborat pentru facilitati sau industrie portuara. Pentru personalul angajat in fortele de securitate planul va fi elaborat.

Integrarea cu Securitatea Maritima

Planul General de Securitate Portuara nu este suficient pentru a garanta securitatea si increderea unui intreg lant logistic, inclusiv hinterlandul portuar si transportul maritim. Pentru a rezolva si aceasta problema, masuri similare ca cele descrise mai sus trebuiesc dezvoltate la nivelul legaturilor individuale din interiorul lantului logistic.

Concluzii

Referitor la transportul maritim, inclusiv interfata imediata nava/tarm, IMO a dezvoltat

in momentul de fata, un regulament international care a fost adoptat la Conferinta diplomatica, ce a avut loc loc in iarna lui 2002. Este esential ca acest regulament referitor la securitatea maritima sa se imbine perfect cu Planurile Generale de Securitate Portuara si cele de facilitati. Cooperarea apropiata a tuturor actorilor la scara internationala, se impune ca fiind foarte necesara in asigurarea masurilor efective pentru asigurarea securitatii maritime, atat pe mare, cat si in porturi si hinterlandul lor.

IAPH este hotarata sa joace im rol activ in acest proces. Acest document trebuie sa constituie baza pentru porturi in dezvoltarea propriilor planuri de securitate fundamentate pe caracteristicile specifice.

4.2. Prezentarea Cadrului Legislativ International Sl National

Codul International pentru Securitatea Navelor si a Facilitatilor Portuare - ISPS

Partea A a ISPS contine prevederi obligatorii la care se face referire in capitolul XI-2 al SOLAS, 1974, amendata. Obiectivele acestui Cod sunt:

- Sa stabileasca un cadru international care sa implice cooperarea intre Guvernele Contractante, Agentiile guvernamentale, administratiile locale si ramurile industriale de navigatie si portuare pentru a detecta amenintarile la securitate si a lua masuri preventive contra incidentelor de securitate ce afecteaza navele sau facilitatile portuare folosite in comertul international.

- Sa stabileasca rolurile si responsabilitatile respective ale Guvernelor Contractante, Agentiilor guvernamentale, administratiilor locale si ale ramurilor industriale de navigatie si portuare, la nivel national si international pentru asigurarea securitatii maritime ;

- Sa asigure adunarea si schimbul la timp si eficient de informatii legate de securitate ;

- Sa ofere o metodologie pentru evaluarile de securitate astfel incat sa aiba stabilite planuri si proceduri pentru a reactiona la grade de securitate in schimbare ; si

Sa asigure increderea ca sunt stabilite masuri de securitate maritima adecvate si proportionate.

Cerinte functionale

Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un numar de cerinte functionale. Acestea includ, dar nu sunt limitate la :

strangerea si evaluarea informatiei cu privire la amenintarile la securitate si schimbul de astfel de informatii cu Autoritatile Portuare corespunzatoare ;

solicitarea mentinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilitati portuare

prevenirea accesului neautorizat la nave, facilitati portuare si in zonele lor restrictionate ;

prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la nave si facilitati portuare.

furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reactie la amenintarile privind securitatea sau incidentele de securitate ;

solicitarea de planuri de securitate a navei si a facilitatii portuare bazate pe evaluarile de securitate ;

solicitarea de instruire si exercitii pentru a asigura familiarizarea cu planurile si procedurile de securitate.

Orice facilitate portuara trebuie sa functioneze in baza gradelor de securitate stabilite

de catre Autoritatea Portuara pe teritoriul caruia este situata aceasta.

La gradul de securitate 1, urmatoarele activitati trebuie efectuate prin intermediul unor masuri corespunzatoare in toate facilitatile portuare :

asigurarea indeplinirii tuturor atributiilor de securitate a tuturor facilitatilor portuare ;

controlul accesului la facilitatile portuare ;

monitorizarea facilitatilor portuare, inclusiv a zonei(zonelor) de acostare.

monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au acces ;

supravegherea manipularii marfurilor;

supravegherea manipularii proviziilor navei

asigurarea ca sistemul de comunicare pentru siguranta este disponibil oricand

La gradul de securitate 2, masurile protective aditionale specificate in Planul de Securitate a Facilitatilor Portuare trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata conform gradului de securitate 1.

La gradul de securitate 3, masurile protective specifice suplimentare, mentionate in Planul de Securitate a Facilitatii Portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata conform cerintelor gradului de securitate 1.

Evaluarea securitatii facilitatilor portuare

Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie efectuata de catre Autoritatea Portuara pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara. O Autoritate Portuara poate autoriza o organizatie recunoscuta de securitate sa efectueze evaluarea securitatii facilitatii portuare pentru o anumita facilitate portuara localizata pe teritoriul acesteia.

Evaluarile securitatii facilitatilor portuare vor fi revazute si actualizate periodic, tinand cont de caracterul schimbator al amenintarilor si/sau al altor schimbari minore in cadrul facilitatilor portuare si vor fi intotdeauna revazute si actualizate atunci cand au loc schimbari majore in cadrul facilitatilor portuare.

Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie sa cuprinda, cel putin, urmatoarele elemente :

identificarea si evaluarea activelor si infrastructurii relevante, important de protejat;

identificarea posibilelor amenintari privind activele si infrastructura si probabilitatea incidentei acestora, pentru a stabili prioritatea masurilor de securitate ;

identificarea, selectarea si stabilirea prioritatii contra masurilor si schimbarilor procedurale si nivelul eficientei acestora in reducerea vulnerabilitatii; si

identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman in infrastructura, politici si proceduri.

Autoritatea Portuara poate permite ca o evaluare a securitatii facilitatii portuare sa acopere mai mult decat o singura facilitate portuara, daca operatorul, locatia, operarea, echipamentul si structura acelor facilitati portuare sunt similare.

4.3. Planul De Securitate A Facilitatilor Portuare (Psfp)

Un plan de securitate a facilitatilor portuare trebuie sa fie elaborat si mentinut, pe baza evaluarii securitatii facilitatilor portuare, pentru fiecare facilitate portuara, corespunzator pentru interfata nava/port. Planul va contine prevederi pentru cele 3 grade de securitate.

Un astfel de plan va fi elaborat referindu-se, cel putin, la urmatoarele aspecte :

1. masurile concepute pentru a impiedica armele si orice alte dispozitive si substante periculoase destinate pentru a fi folosite impotriva oamenilor, navelor sau porturilor, al caror transport nu este autorizat, sa fie aduse in interiorul facilitatilor portuare sau la bordul navei;

masurile concepute sa previna accesul neautorizat la facilitatile portuare, la navele acostate la facilitati si in zonele restrictionate ale facilitatilor;

procedurile de raspuns la amenintarile privind securitatea sau atentatle la securitate, inclusiv prevederile pentru mentinerea operatiunilor vitale ale facilitatii portuare sau a interfetei nava/port;

procedurile de raspuns la orice instructiuni privind securitatea pe care Guvernul Contractant, pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara, le poate da pentru gradul de securitate 3 ;

procedurile de evacuare in caz de amenintari privind securitatea sau atentatele la securitate;

atributiunile personalului facilitatii portuare insarcinat cu responsabilitati privind securitatea si cele ale altui personal al facilitatii cu privire la aspecte de securitate;

procedurile pentru conexiunea cu activitatile de securitate a navei;

procedurile pentru revederea si reactualizarea periodica a planului;

procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate ;

stabilirea ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare inclusiv detaliile privind contactul 24 h din 24h.

masurile pentru a asigura securitatea informatiilor cuprinse in plan.

masurile concepute sa asigure o securitate efectiva a marfii si a echipamentelor de manipulare a marfii la facilitatea portuara ;

procedurile pentru auditarea planului de securitate a facilitatii portuare ;

procedurile de raspuns in cazul in care sistemul de alarma pentru securitatea navei de la facilitatea portuara a fost activat; si

procedurile pentru facilitarea permisiei la uscat a personalului navei sau pentru schimbarile de personal, precum si accesul inspectorilor la nava inclusiv pentru reprezentantii organizatiilor de munca si asistenta sociala pentru navigatori.

Planul de securitate a facilitatilor portuare poate fi combinat cu sau poate fi parte a planului de securitate a portului sau cu orice alt plan (planuri) de urgenta a portului, constituindu-se intr-o asa-zisa 'familie', cum ar fi:

Planurile de Securitate ale Facilitatii portuare

Planurile de Securitate ale Navei

Planurile de Securitate ale Terminalului pentru Navele de pasageri

Planurile de Securitate ale Navei de pasageri

Planurile de Securitate ale marilor nave cu pasageri tip FERRY BOAT

Planurile de Securitate ale obiectivelor invecinate cu zona portului.

Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare

Un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va fi desemnat pentru fiecare facilitate portuara. O persoana poate fi desemnata ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare pentru una sau mai multe facilitati portuare.

Atributiile si responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare Vor cuprinde, dar nu se vor limita la :

sa realizeze o inspectie initiala cuprinzatoare a securitatii facilitatii portuare luand in considerare evaluarea relevanta a securitatii facilitatii portuare ;

sa asigure dezvoltarea si mentinerea planului de securitate a facilitatii portuare ;

sa implementeze si sa aplice planurile de securitate a facilitatii portuare ;

sa intreprinda inspectii regulate ale securitatii facilitatii portuare pentru a asigura continuitatea masurilor de securitate corespunzatoare ;

sa recomande si sa incorporeze, dupa cum este cazul, modificari in planul de securitate a facilitatii portuare cu scopul de a corecta deficientele si a actualiza
planul pentru a avea in vedere schimbarile importante ale facilitatii portuare ;

sa sporeasca atentia si vigilenta personalului facilitatii portuare cu privire la securitate;

sa se asigure ca o pregatire i-a fost asigurata personalului responsabil cu securitatea facilitatii portuare;

sa raporteze autoritatilor si sa pastreze procese verbale ale evenimentelor care au amenintat securitatea facilitatii portuare ;

sa coordoneze implementarea planului de securitate a facilitatii portuare impreuna cu Compania corespunzatoare si cu ofiterul (ofiterii) insarcinat(i) cu securitatea navei;

sa coordoneze, impreuna cu serviciile de securitate, dupa caz ;

sa se asigure ca sunt indeplinite standardele pentru personalul responsabil cu securitatea facilitatii portuare ;

sa se asigure ca echipamentele de securitate, daca exista, sunt operate corespunzator, testate, calibrate si intretinute;

sa asiste ofiterii insarcinati cu securitatea navei in confirmarea identitatii acelora care incearca sa urce la bord, la cerere.

Pregatire, antrenamente si exercitii pentru securitatea facilitatii Portuare

Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si personalul corespunzator insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va avea cunostinte si va fi pregatit corespunzator.

Antrenamentele vor fi efectuate la intervale adecvate tinand cont de tipurile de operatii ale facilitatii portuare, schimbarile de personal la facilitatea portuara, tipurile de nave pe care le serveste facilitatea portuara si alte circumstante relevante.

Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va asigura coordonarea efectiva si implementarea planului de securitate a facilitatii portuare prin participarea la exercitii la intervale adecvate, tinand cont de ghidul dat in partea B a prezentului Cod.

Responsabilitatile autoritatii portuare

Autoritatea Portuara, conform prevederilor cap.XI-2 si ale partii A ale Codului ISPS are numeroase responsabilitati, care, printre altele, includ :

stabilirea gradului aplicabil de securitate

determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul lor li se cere un Ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare care va fi responsabil cu pregatirea Planului de Securitate a Facilitatii Portuare

asigurarea efectuarii si aprobarii Evaluarii Securitatii Facilitatii Portuare si a oricaror amendamente ulterioare aduse unei evaluari aprobate anterior.

aprobarea Planului de Securitate a Facilitatii portuare si a oricaror amendamente ulterioare la un plan aprobat anterior

exercitarea controlului si a masurilor de conformitate

testarea planurilor aprobate

comunicarea informatiilor catre Organizatia Maritima Internationala si catre
industriile navale si portuare.

Organizatii de Securitate Recunoscute

Guvernele Contractante pot numi sau stabili Autoritati desemnate care sa stabileasca, referitor la facilitatile portuare, atributiuni de securitate si sa permita Organizatiilor de Securitate Recunoscute sa efectueze anumite activitati referitoare la facilitatile portuare.

Urmatoarele atributii sau activitati NU POT FI delegate catre o Organizatie de Securitate Recunoscuta:

stabilirea gradului de securitate aplicabil

determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul unei Autoritati Portuare li se cere sa desemneze un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un Plan de Securitate a Facilitatii Portuare.

aprobarea unei Evaluari a securitatii facilitatii portuare sau a oricaror amendamente ulterioare la o evaluare anterior aprobata ;

aprobarea unui Plan de securitate a facilitatii portuare sau a oricaror amendamente ulterioare la un plan anterior aprobat;

exercitarea controlului si a masurilor de conformitate ;

stabilirea cerintelor pentru Declaratia de Securitate.

Evaluarea securitatii facilitatii portuare( ESFP)

Fiecare Autoritate Portuara trebuie sa asigure efectuarea unei Evaluari a securitatii facilitatilor portuare pentru fiecare facilitate portuara, localizata pe teritoriul acestuia, care serveste navele angajate in voiaje internationale.

Evaluarea securitatii facilitatii portuare trebuie sa fie aprobata de catre Guvernul Contractant sau de catre Autoritatea desemnata in cauza.

Evaluarile securitatii facilitatilor portuare ar trebui revazute periodic.

Evaluarea securitatii facilitatii portuare va ajuta sa determine care dintre facilitatile portuare sunt solicitate sa numeasca un Ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un Plan de securitate a facilitatii portuare.

Evaluarea securitatii facilitatii portuare este, in mod fundamental, o analiza a riscurilor tuturor aspectelor legate de operarea unei facilitati portuare pentru a determina care parte (parti) din acestea sunt mai susceptibile si/sau mai posibil de a fi subiect al atacului.

Riscul de securitate reprezinta o functie a amenintarii unui atac alaturi de vulnerabilitatea tintei si consecintele unui atac

Evaluarea trebuie sa includa urmatoarele componente :

amenintarea perceputa fata de facilitatile portuare si infrastructura trebuie sa fie determinata

vulnerabilitatile potentiale identificate

consecintele incidentelor calculate.

Guvernele Contractante pot autoriza o Organizatie de Securitate Recunoscuta (OSR) sa efectueze anumite activitati de securitate, care includ efectuarea Evaluarilor de securitate a facilitatilor portuare cerute de catre Guvernul Contractant.

O OSR poate, de asemenea, sa ofere consultanta si asistenta Companiilor sau facilitatilor portuare pe probleme de securitate, inclusiv Evaluarile securitatii facilitatii portuare si Planurile de securitate a facilitatilor portuare.

O ESFP trebuie sa abordeze urmatoarele elemente in cadrul unei facilitati portuare:

securitatea fizica

integritatea structurala

sistemele de protectie a personalului

politicile procedurale

sistemele radio si de telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere

infrastructura relevanta de transport

utilitatile

alte zone care, daca sunt avariate sau folosite pentru supraveghere ilegala, pot reprezenta un risc pentru persoane, proprietate sau operatiuni din cadrul facilitatii portuare.

Identificarea si evaluarea activelor si a infrastructurii relevante este un proces prin intermediul caruia se poate stabili importanta relativa a structurilor si instalatiilor pentru functionarea facilitatilor portuare. Acest proces de identificare si evaluare este important deoarece asigura o baza pentru concentrarea strategiilor pentru temperare asupra acelor active si structuri care sunt mai important de protejat impotriva unui incident de securitate.

Activele si infrastructura care trebuie analizate ca fiind important de protejat pot include:

zonele de acces, intrarile, abordarile si zonele de ancorare, manevra si acostare;

instalatiile de marfa, terminalele, zonele de depozitare si echipamentul de manipulare a marfii;

sistemele precum sistemele de distributie electrice, sistemele de radio si telecomunicatii si sistemele si retelele de computere;

sistemele de management al traficului navelor in port si mijloacele de asigurare a navigatiei;

facilitatile electrice, tubulatura de transfer a marfii si alimentarea cu marfa;

poduri, cai ferate si drumuri;

navele de servicii portuare, inclusiv pilotine, remorchere, salande, etc;

echipament si sisteme de securitate si supraveghere;

apele din vecinatatea facilitatii portuare;

Identificarea clara a activelor si a infrastructurii este esentiala pentru evaluarea cerintelor de securitate pentru facilitatule portuare, ierarhizarea masurilor de protectie si deciziilor care privesc alocarea de resurse pentru o mai buna protectie a facilitatilor portuare.

Posibilele actiuni ce pot ameninta securitatea activelor si infrastructurii si metodele prin care sunt realizate aceste actiuni trebuie identificate pentru a se evalua vulnerabilitatea unui anumit activ sau localizarea unui incident de securitate si pentru a se stabili si ierarhiza cerintele, in functie de prioritati ale cerintelor de securitate pentru a permite planificarea si alocarea resurselor.

ESFP trebuie sa analizeze toate amenintarile posibile, care pot include urmatoarele tipuri de incidente de securitate :

avarierea sau distrugerea facilitatii portuare sau navei, de ex. prin dispozitive
explozive, incendiere, sabotaj sau vandalism;

deturnarea sau sechestrarea navei sau a persoanelor de la bord;

sustragerea marfii, a echipamentului sau a sistemelor esentiale de la nava sau
a proviziilor;

accesul neautorizat, inclusiv prezenta transfugilor;

traficul de arme sau echipamente, inclusiv arme de distrugere in masa;

utilizarea navei pentru transportul celor care intentioneaza sa cauzeze un incident de securitate si echipamentul lor;

utilizarea navei ca arma sau ca mijloc de a cauza avariere sau distrugere;

blocajul intrarilor in port, a ecluzelor, a abordarilor, etc;

atac nuclear, chimic, biologic.

Identificarea si ierarhizarea in functie de prioritati a contramasurilor este menita sa dea certitudinea ca sunt utilizate cele mai eficiente masuri de securitate pentru reducerea vulnerabilitatii facilitatilor portuare sau interfata nava/port in cazul posibilelor amenintari.

Identificarea punctelor slabe in structurile fizice, sistemele de protectie a personalului, procese sau alte domenii care ar putea conduce la incidente de securitate poate fi utilizata pentru stabilirea optiunilor de eliminare sau ameliorare a acestor puncte slabe.

Identificarea punctelor slabe trebuie sa cuprinda analiza :

Accesului dinspre apa si dinspre tarm la facilitatile portuare si navele ce
acosteaza la facilitatile portuare;

Integritatii structurale a molurilor, facilitatilor si a structurilor asociate;

Masurilor si procedurilor de securitate existente, inclusiv sistemele de identificare;

Masurilor si procedurilor de securitate existente legate de serviciile si utilitatile portuare ;

Masurilor de protejare a echipamentului radio si de telecomunicatii, serviciilor si utilitatilor portuare, inclusiv sistemele si retelele de computere ;

Cercetarea zonelor invecinate care pot fi exploatate in timpul sau pentru un atac ;

Acordurilor existente cu companii private de securitate ce furnizeaza servicii de securitate de pe apa sau de pe tarm ;

Oricaror politici conflictuale intre masurile si procedurile de siguranta si
securitate;

Oricaror insarcinari conflictuale privind securitatea si facilitatile portuare;

Oricaror deficiente identificate in timpul operarii zilnice, in urma incidentelor sau
alertelor, raportarea preocuparilor privind securitatea, exercitiul masurilor de
control, auditurilor, etc.

Planurile de securitate a facilitatii portuare (PSFP)

Planul de securitate al facilitatii portuare trebuie sa indice masurile de securitate fizica si operationala pe care facilitatea portuara ar trebui sa le ia pentru a se asigura ca aceasta opereaza intotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui sa indice masurile de securitate suplimentare sau intensificate pe care facilitatea portuara le poate lua pentru a se transfera si opera la gradul de securitate 2 atunci cand este instruita sa procedeze astfel. Mai mult, planul ar trebui sa indice actiunile pregatitoare posibile pe care le-ar putea intreprinde facilitatea portuara pentru a permite un raspuns prompt la instructiunile care pot fi emise de catre aceia care raspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau unei amenintari.

Acolo unde o facilitate portuara are un Plan de securitate a facilitatii portuare acest lucru trebuie comunicat catre Organizatia Maritima Internationala si, de asemenea, aceasta informatie trebuie sa fie disponibila pentru Ofiterii insarcinati cu securitatea companiei si a navei.

Toate planurile de securitate ale facilitatilor portuare trebuie :

- sa specifice organizatia de securitate a facilitatilor portuare ;

- sa specifice masurile de baza la gradul de securitate 1, atat operationale cat si fizice, care vor fi aplicate ;

- sa specifice masurile suplimentare de securitate care vor permite facilitatilor portuare sa avanseze fara intarziere la gradul de securitate 2, si atunci cand este necesar la gradul de securitate 3.

- sa furnizeze revizuire regulata sau audit al PSFP si amendarea sa ca raspuns la experienta sau la circumstantele schimbatoare ;

Pregatirea unui PSFP eficient se va baza pe o evaluare amanuntita a tuturor problemelor legate de securitatea facilitatilor portuare inclusiv, in mod special, pe o apreciere minutioasa a caracteristicilor fizice si operationale ale fiecarei facilitati portuare.

PSFP trebuie sa stabileasca urmatoarele, in legatura cu toate gradele de securitate :

rolul si structura organizatiei de securitate a facilitatii portuare ;

cerintele privind indatoririle, responsabilitatile si instruirea intregului personal al facilitatilor portuare ce are responsabilitati de securitate si masurile de performanta necesare care sa permita evaluarea eficacitatii lor individuale.

legaturile organizatiei de securitate a facilitatii portuare cu alte autoritati nationale sau locale cu responsabilitati de securitate.

sistemele de comunicare prevazute sa permita comunicarea eficienta si continua intre personalul de securitate al facilitatilor portuare, navelor din port si, atunci cand este adecvat, cu autoritatile nationale sau locale ce au responsabilitati de securitate.

procedurile sau precautiunile necesare care sa permita mentinerea continuitatii comunicarii in orice moment.

procedurile si practicile pentru protectia informatiei legate de securitate, pastrata pe suport de hartie sau in format electronic.

procedurile pentru a evalua eficienta continua a masurilor, procedurilor si echipamentului de securitate, inclusiv identificarea si reactia la avarierea sau proasta functionare a echipamentului.

procedurile pentru a permite prezentarea si evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate la securitate sau de preocuparile privind securitatea.

procedurile legate de manipularea marfii.

procedurile ce acopera furnizarea proviziilor.

procedurile de intretinere si actualizare a inregistrarilor marfurilor si substantelor periculoase si a localizarii lor in facilitatea portuara.

mijloace de alertare si obtinere servicii din partea patrulelor de la tarm si a echipelor de specialisti in cautare, inclusiv cautarea de bombe si cautari subacvatice.

procedurile pentru asistarea ofiterilor insarcinati cu securitatea navei in confirmarea identitatii celor ce cerceteaza la bordul navei atunci cand li se cere.

procedurile pentru facilitarea permisiei la tarm a personalului navei sau a schimburilor de echipaj, precum si accesul inspectorilor la nava, inclusiv reprezentanti ai organizatiilor de munca si bunastare a navigatorilor.

In mod particular masuri de securitate pot fi luate la fiecare grad de securitate ce acopera:

accesul la facilitatile portuare;

zonele restrictionate din cadrul facilitatilor portuare;

manipularea marfii;

livrarea proviziilor;

manipularea bagajului neinsotit;

monitorizarea securitatii facilitatilor portuare.

Accesul la facilitatile portuare

PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce acopera toate modalitatile de acces la facilitatile portuare identificate in ESFP.

PSFP va identifica locatiile adecvate unde vor fi aplicate restrictionari sau interdictii pentru fiecare grad de securitate.

Orice sistem de identificare a facilitatii portuare trebuie, atunci cand este posibil de executat, sa fie coordonat cu cel ce se aplica navelor care utilizeaza in mod regulat facilitatea portuara.

Zonele restrictionate din cadrul facilitatii portuare

PSFP trebuie sa asigure ca toate zonele restrictionate au masuri de securitate clar stabilite pentru a controla:

accesul persoanelor;

intrarea, parcarea, incarcarea si descarcarea autovehiculelor;

manevrarea si depozitarea marfurilor si proviziilor navei; bunurile;

bagajele personale nesupravegheate ;

Manipularea marfii

Masuri de securitate privitoare la manipularea marfii trebuie sa aiba in vedere :

- prevenirea sustragerii;

- prevenirea acceptarii si depozitarii in interiorul facilitatilor portuare a marfurilor care nu se vor transporta intr-un interval de timp rezonabil

Livrarea proviziilor la nava

Pentru navele care folosesc regulat facilitatea portuara poate fi oportun sa se stabileasca proceduri ce implica nava, furnizorii si facilitatea portuara acoperind notificarea si sincronizarea livrarilor si a documentelor.

Manipularea bagajului neinsotit

PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a fi aplicate pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este identificat si verificat, inainte de a i se permite accesul in facilitatea portuara.

Monitorizarea securitatii facilitatii portuare

PSFP trebuie sa stabileasca procedurile si echipamentul necesar la fiecare grad de securitate si masurile necesare ca sa se asigure ca echipamentul de monitorizare este capabil sa functioneze continuu, luand in considerare si posibilele efecte ale conditiilor meteo sau ale intreruperilor alimentarii cu energie electrica.

Grade deosebite de securitate

PSFP trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care le poate adopta facilitatea portuara daca aceasta este la un grad mai scazut de securitate decat cel ce se aplica unei nave.

Activitati ce nu sunt acoperite de Codul ISPS

PSFS trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care facilitatea portuara trebuie sa le aplice atunci cand efectueaza interfata cu o nava care a fost intr-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant. Efectueaza de asemenea interfata cu o nava la care acest Cod nu se aplica.

Declaratiile de securitate

PSFP trebuie sa stabileasca procedurile ce trebuie urmate, cand la Instructiunile Guvernului Contractant, OSFP cere o Declaratie de Securitate sau cand aceasta este ceruta de o nava.

Audit, revizuire si amendament

PSFP trebuie sa stabileasca modul cum OSFP intentioneaza sa auditeze eficienta continua a PSFP si procedura ce trebuie urmata pentru a revizui, actualiza sau amenda PSFP.

Aprobarea planurilor de securitate a facilitatii portuare

PSFP trebuie sa fie aprobate de Guvernul Contractant care trebuie sa stabileasca proceduri corespunzatoare pentru :

1. inaintarea PSFP-urilor;

analiza PSFP-urilor;

aprobarii PSFP-urilor, cu sau fara amendamente ;

analizarea amendamentelor inainte si dupa aprobare;

proceduri pentru inspectarea sau auditarea relevantei continue a PSFP aprobat.

Declaratia de conformitate a unei facilitati portuare.

Autoritatea Portuara in a carei teritoriu se afla facilitatea portuara poate emite o declaratie corespunzatoare de conformitate a unei facilitati portuare care sa indice:

facilitatea portuara;

ca facilitatea portuara respecta prevederile Cap. XI-2 si partea A a Codului ISPS;

masurile ulterioare de verificare stabilite de Guvernul contractant si o confirmare cand acestea sunt executate.

Tinand cont de complexitatea proiectului, gradul inalt de specializare al produselor si serviciilor, costul ridicat al echipamentelor si materialelor componente, precum si de necesitatea integrarii unitare a tuturor elementelor care concura la securitatea Portului Constanta s-a estimat valoarea lucrarii la aproximativ 25 milioane EURO.

S-a propus ca acest obiectiv de investitii sa fie realizat in cadrul unui Parteneriat Public Privat (P.P.P.) cu un investitor care sa aiba capacitatea de finantare, constructie si operare (de tip BOT pe o perioada de maxim 20 ani) a unui sistem de complexitatea si marimea celui necesar pentru satisfacerea necesitatilor portului.

In acest fel o cerinta imperioasa poate fi satisfacuta fara a afecta in mod substantial resursele financiare sau gradul de indatorare al C. N. A.P.M. S.A. Constanta.

Recuperarea sumelor platite de catre Companie pentru acest proiect se va face prin impunerea unui tarif care va fi determinat diferentiat in cadrul evaluarii planului de securitate a facilitatilor portuare (pe zone) si care intra in sarcina investitorului.

CONCLUZII

Ca rezultat al actelor de terorism din 11 septembrie din Statele Unite, comunitatea maritima internationala reconsidera riscurile care pot ameninta securitatea navelor, echipajelor si porturilor. A fost recunoscut faptul ca o nava insasi poate fi folosita ca o arma, sau pentru a transporta persoane, echipamente sau arme de distrugere in masa pentru realizarea atacurile teroriste. Porturile pot fi utilizate ca zone pentru indeplinirea acestor acte care pot avea mari consecinte in imediata apropiere a teritoriului portuar. Ca rezultat, multe organisme internationale evalueaza masurile care pot fi luate pentru reducerea riscurilor pentru nave si porturi, care sa afecteze cat mai putin operatiunilor obisnuite.

Proiectul a avut ca obiectiv analizarea conditiilor de aplicabilitate a capitolului 11, partea a doua a Codului SOLAS la interfata dintre nava si porturile maritime romanesti, precum si elaborarea unui plan de securitate in aspectele sale esentiale si detalierea ca exemplificare a unei proceduri specifice din cadrul planului de securitate.

Aparitia si dezvoltarea terorismului international si impactul acestuia asupra activitatii umane au fost prezentate in primul capitol al prezentei lucrari. Principala caracteristica a terorismului este intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fantanilor sau rezervoarelor de apa), producerea unor boli contagioase , executarea de bombardamente etc. La metodele "traditionale" s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine s.a.

Portul maritim ca nod de transport si impactul pe care terorismul il poate avea asupra economiei sunt prezentate in cadrul celui de al doilea capitol unde, dezvoltarea rationala a unui nod de transport poate fi asigurata numai in conditiile cunoasterii principalelor fluxuri de marfuri si calatori, de la intrarea pana la iesirea din nod. Pe baza marimii fluxurilor, a structurii si a datelor privind punctele de aparitie si de stingere a lor, se poate elabora procesul tehnologic general al functionarii nodului, repartitia intre modurile de transport si distributia sarcinilor intre instalatiile specifice.

In primul capitol am prezentat actiunile dezvoltate pe plan international pentru prevenirea si combaterea terorismului si pentru a fi eficiente, masurile anti-teroriste trebuie sa acopere o sfera larga de operatii maritime incluzand : porturi, nave, bunuri maritime vulnerabile, puncte aglomerate strategice si cai maritime inguste apropiate de zonele foarte populate. Aceste masuri trebuie de asemenea aplicate tuturor navelor care opereaza in apele teritoriale ale NATO sau Natiunilor Partenere.

Aceste masuri sunt structurate si legate de o amenintare specifica sau generala si este solicitata actiunea imediata.

In urmatorul capitol, au fost analizate principalele prevederi din cadrul legislatiei internationala si nationala in domeniul combaterii terorismului in transportul maritim si porturi. Unul dintre cele mai importante dezbaterii ale acestui capitol in constituie Codului International pentru Securitatea Navelor si Facilitatilor Portuare (ISPS- International Ship and Port Facility Security).

Obiectivele Codului International pentru Securitatea Navelor si Facilitatilor portuare sunt:

Sa stabileasca un cadru international referitor la cooperarea intre Guvernele Contractante, agentiile guvernamentale, administratiile locale si industria transporturilor pe apa si cea portuara pentru identificarea amenintarilor la adresa securitatii si luarea masurilor de prevenire impotriva incidentelor de securitate care ar putea afecta navele si facilitatea portuara folosite in comertul international;

Sa stabileasca rolurile si responsabilitatile Guvernelor Contractante, agentiilor guvernamentale, administratiilor locale si industriei, transporturilor pe apa si celei portuare la nivel national si international pentru asigurarea securitatii maritime;

Sa asigure colectarea si schimbul la timp si eficient al informatiilor legate de securitate;

Sa furnizeze o metodologie pentru evaluarea gradului de securitate, astfel incat sa se intocmeasca planuri si proceduri de reactie la nivelurile diferite de securitate;

Sa asigure confidentialitatea faptului ca mijloacele adecvate de securitate maritima exista.

Pentru a-si atinge obiectivele acest Cod cuprinde o serie de cerinte functionale.

Acestea includ urmatoarele, fara a se limita la atat:

Colectarea si evaluarea informatiilor referitoare la amenintarile la adresa securitatii si schimbarea acestor informatii cu guvernele Contractante interesate;

Solicitarea mentinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilitate portuara;

Prevenirea accesului neautorizat la nave, facilitate portuara si zonele lor de restrictie;

Prevenirea introducerii de arme neautorizate, dispozitive de foc sau explozive la nave si facilitatea portuara;

Furnizarea mijloacelor de declansare a alarmei ca reactie la punerea in pericol a securitatii sau incidente referitoare la securitate;

Solicitarea de planuri de securitate pentru nave si facilitatea portuara, bazate pe evaluarea gradului de securitate;

Solicitarea de antrenamente, instructaje si exercitii menite sa asigure familiaritatea cu planurile si procedurile de securitate.

Acest Cod se aplica la:

urmatoarele tipuri de nave angajate in voiaje internationale:

nave de pasageri, inclusiv ambarcatiuni de pasageri de mare viteza;

nave de tip cargo, inclusiv nave de mare viteza, cu tonaj brut de peste 500;

unitati de antrenament mobile de coasta.

facilitati portuare care deservesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.

In cadrul urmatorului capitol, am prezentat impactul aplicarii prevederilor legislatiei nationale si internationale in porturile maritime.

In capitolul IV au fost stabilite principiile de generale privind realizarea securitatii. Evaluarea gradului de securitate a facilitatii portuare este parte esentiala si integrala a procesului de dezvoltare si actualizare a planului de securitate a facilitatii portuare. Acesta va fi realizat de catre Guvernul Contractant pe teritoriul careia se afla facilitatea portuara. Un Guvern Contractant poate autoriza o organizatie de securitate recunoscuta sa realizeze evaluarea gradului de securitate a facilitatii portuare pentru o anumita facilitate portuara localizata pe teritoriul sau.

Un plan de securitate al facilitatii portuare va fi dezvoltat si mentinut, pe baza unei evaluari a gradului de securitate a facilitatii portuare, pentru fiecare facilitate portuara, adecvat interfetei nava/port, plan de securitate care va fi aprobat de Guvernul Contractant pe teritoriul careia se afla localizata facilitatea de port.

Au fost de asemenea stabilite principiile si continutul general al unui plan de securitate pentru o facilitate portuara a unui operator din porturile maritime romanesti.

Obiectivul major al securitatii facilitatii portuare il reprezinta protectia permanenta a vietii umane in facilitatea portuara, pentru toate categoriile de personal care vin in contact cu facilitatea (personal propriu, echipajele navelor, parteneri si colaboratori, pasageri si vizitatori).

Un alt obiectiv principal este acela de a asigura protectia eficienta a bunurilor facilitatii (infrastructura si suprastructura portuara, alte active) sau care il tranziteaza (nave, marfuri, mijloace de transport terestru).

Verificarea conformitatii facilitatii portuare se face anual in intervalul de timp de plus/minus 3 luni de la data aniversara, la cererea scrisa pe care societatea o formuleaza catre (autoritatea portuara); confirmarea odata verificata este valabila pentru perioada de timp pentru care a fost eliberata.

La expirarea perioadei de 5 (cinci) ani de valabilitate a Declaratiei de conformitate societatea solicita printr-o cerere scrisa (autoritatea portuara) efectuarea unui audit extern de reinnoire a Declaratiei de conformitate pentru o noua perioada de 5 ani.

Principii generale

Amenintarea la adresa securitatii facilitatii implica posibilitatea declansarii unui eveniment de securitate care poate fi:

un atac terosist cu bombe sau alte materiale explozibile:

luare de ostateci;

un dezastru natural;

o poluare a mediului;

un conflict de munca.

Descrierea procedurii:

Imediat dupa producerea atacului PDSFP va mobiliza toate fortele de securitate disponibile in zona afectata de atac si va organiza activitatea acestora si a peronalului facilitatii ;

PDSFP evalueaza imediat efectele atacului si posibilitatea producerii unor noi atacuri si anunta imediat AP si ANR sau capitania de port pentru ridicarea gradului de securitate al facilitatii ;

PDSFP convoaca imediat direct sau prin dispecerat comitetul de securitate al facilitatii ;

PDSFP stabileste pe baza evaluarilor efectuate pe teren si a datelor detinute, stabileste necesarul de resurse care vor fi alocate de acestea si da consemn punctelor de acces in faciliate pentru a permite accesul neingradit al acestora in faciliate ;

PDSFP ia legatura cu navele acostate in facilitate pentru a stabili daca atacul terorist a avut consecinte asupra acestora si ce masuri trebuie luate impreuna pentru prevenirea unor noi atacuri si limitarea sau eliminarea efectelor atacului asupra navelor acostate in facilitate.

In functie de amploarea efectelor atacului terorist PDSFP stabileste personalul societatii, care se afla in afara programului de lucru, ce va convocat pentru a participa la combaterea efectelor atacului si il comunica dispeceratului care va coordona actiunile de mobilizare a perosnalului cat mai urgent posibil cu toate mijloacele de transport disponibile.

Dupa asigurarea ca nu se va mai produce un alt atac terorist asupra facilitatii, evacuarea in siguranta a ranitilor, supravietuitorilor si a cadavrelor si asigurarea calmului si ordinii in facilitate conducerea societatii va coordona personalul societatii impreuna cu PDSFP si comitetul de securitate al facilitatii, eventual cu ajutorul in continuare a OUR, pentru restabilirea activitatii normale in facilitate corespunzatoare gradului 1 de securitate.

Dupa atingerea unei stari normale a activitatii generale si de secuitate in facilitate PDSFP va aduce la indeplinire masurile prevazute privind inregistrarea si raportarea evenimentelor de securitate.

Facilitatilor portuare li se solicita sa actioneze pe baza nivelelor de securitate stabilite de catre Guvernul Contractant pe teritoriul careia se afla .Masurile si procedurile de securitate vor fi aplicate facilitatii portuare in asa fel incat sa interfereze cat mai putin sau sa provoace intarzierii pasagerilor, navelor , personalului si vizitatorilor navelor, bunurilor si serviciilor.

Avand in vedere amenintarile teroriste si impactul terorismului asupra portului, lucrarea de fata vine sa prezinte un plan de securitate general cu exemplificarea unei proceduri, care poate fi folosit de operatorul portuar astfel incat sa fie asigurata protectia navei si a facilitatii portuare.

BIBLIOGRAFIE

Violeta Popescu , Exploatarea navelor si porturilor, Ovidius University Press, Constanta 2006

Goulielmos Al. M. ,European Policy on Port Environmental Protection,

Global Nest, Vol.2 , 2002

Natiunile Unite, Dezvoltarea durabila in porturi, Raport al secretarului

UNCTAD, Geneva, 1999

Ciortan R. ,Porturi Maritime si Fluviale, Editura Tehnica , Bucuresti,1994.

International Maritime Oganization.(IMO)

International Labour Organization. (ILO)

Administratia Porturilor Maritime Constanta

Beziris A, Bamboi Gh, Transportul maritim , Vol I , Editura tehnica, Bucuresti, 1988.

Stanley N., Port operations and shipping, Lloyd's of London Press LTD,

Hagiac R, Dinescu I, Georgescu C, Transportul paletizat si containerizat al marfurilor , Editura Tehnica, Bucuresti, 1986.

Manoliu I. A., Nave si navigatie, Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1984.

Natiunile Unite, Conventia Natiunilor Unite privind legea marilor, Jamaica,

14. Turbut Gh., Sisteme de transport, Editura Tehnica , Bucuresti, 1978

Natiunile Unite, Conventia Internationala Privind Siguranta Vietii Umane pe

Mare, 1974 cod IMDG.