MANEVRE DE REMORCAJ IN PORTURI SI RADE MARITIME - Importanta remorcajului

MANEVRE DE REMORCAJ IN PORTURI SI

RADE MARITIME

1. Importanta remorcajului

In practica marinareasca cele mai frecvente si mai dificile manevre sunt urmatoarele: acostarea si plecarea navei de la cheu, intoarcerile si schimbarile de pozitie in acvatorii portuare. Dificultatea manevrelor enumerate creste odata cu inrautatirea conditiilor hidro-meteorologice.

Navele de tonaj mare, navele de marfa, navele fara propulsie, toate acestea, pe timpul manevrelor folosesc remorchere.

Acordarea de asistenta si remorcare se impune ca o necesitate deoarece navele mari, in spatii mici, nu pot sa utilizeze propria propulsie pentru manevrele mentionate mai inainte.

Practic, astazi, nu exista port care sa nu fie dotat cu remorchere care executa sau sprijina manevra navelor la intrarea/iesirea in/din port, precum si manevrele de schimbare a danelor in respectivul port.

Reusita manevrelor se bazeaza pe o indelungata experienta a echipajelor remorcherelor.

2. Instalatia de remorcaj

Instalatia de remorcaj serveste pentru fixarea paramei de remorca de la nava remorcata la remorcher.

Parti componente ale instalatiei de remorcaj:

babale de remorca

carligul de remorca

arcele (coardele) de remorca

vinciurile de remorca

Babalele de remorca - se gasesc atat pe nava remorcata cat si pe remorcher, unde acestea se instaleaza in planul longitudinal, cat mai aproape de centrul de greutate, pentru asigurarea manevrabilitatii acestuia pe timpul remorcajului. Babalele de remorca se fixeaza prin buloane de coastele ranforsate ale navei, avand o inaltime de

2-3 metri deasupra puntii (in functie si de clasa remorcherului, de constructia acestuia si de inaltimea arcelor-coarbelor de remorca).

Carligul de remorca - se poate gasi direct pe montant sau pe inelul de remorcare, strans legat de tija de osatura corpului. Pe carligul de remorca se prinde parama de remorcaj. Majoritatea remorcherelor de manevra sunt dotate cu carlige de remorca cu mecanism de declansare, care poate fi pus in functiune din comanda de navigatie de catre capitan. In caz de necesitate, pentru evitarea scufundarii remorcherului, va fi declansat automat carligul si se va elibera parama de remorcare. Dimensiunile carligului de remorca sunt in functie de forta de tractiune pe carlig, care depinde de puterea remorcherului.

Remorcherul se va alege respectandu-se formula:

unde:

N - puterea remorcherului (cai putere)

N_max - puterea remorcherului dupa cartea tehnica a acestuia (cai putere)

V_max - viteza remorcherului fara remorca (Nd)

V - viteza de remorcare (Nd)

Exista mai multe tipuri de carlige: STANDARD, CU DECLANSARE AUTOMATA la atingerea unei tensiuni maxime.

Coarbele de remorca ajuta la alunecarea libera a cablului de remorca dintr-un bord in celalalt bord, protejand suprastructura si instalatiile remorcherului din zona pupa. Numarul coarbelor de remorca depinde de lungimea remorcherului si pot sa fie 3 - 5, in asa fel incat prima coarba sa fie dispusa la o distanta de 3 - 4 metri fata de babaua de remorca.

Fig.1. Coarba de remorca

Coarbele de remorca sunt confectionate din otel cornier. Capetele coarbelor se fixeaza pe copastie cu ajutorul guseelor de bordaj.

Vinciurile de remorca - sunt instalatii de forta montate indeosebi pe remorcherele maritime de linie. In acest caz, cablul (parama) de remorca se infasoara in jurul tamburului vinciului care, vinci, serveste atat pentru modificarea lungimii cablului in timpul marsului cat si pentru stocarea cablului la terminarea actiunii de remorcaj.

Caracteristicile tehnice necesar a fi cunoscute la bord cu privire la vinciul de remorca sunt:

valorile initiale, nominale, ale eforturilor de tragere in parama de remorca (in tone forta), pe straturi de cablu infasurat pe tambur;

diametrul cablului de remorcaj;

capacitatea nominala a tamburului de remorca (in metri liniari);

viteza de recuperare a cablului de remorcare la comanda automata pe variante de remorcare (in metri liniari/minut);

viteza de filare a cablului de remorcare (in metri liniari/minut);

viteza maxima de recuperare a cablului de remorca la actionarea manuala, pe straturi infasurate si la diferite sarcini (in metri liniari/minut);

viteza de filare a cablului de remorcare cu frana stransa si remorcherul in mars (in metri liniari/minut);

unghiurile maxime de abatere a cablului de remorca, in sarcina, fata de planul diametral al navei;

greutatea vinciului de remorca (totala si pe subansamble).

3. Paramele de remorca

Sunt similare paramelor de legare sub aspectul materialului de constructie si al structurii lor. Datorita solicitarilor dinamice la care sunt supuse pe timpul actiunii de remorcaj (atat pe timp favorabil, dar mai ales in conditii hidro-meteorologice grele, de furtuna), paramele de remorcaj trebuie sa fie foarte rezistente si elastice.

Paramele (cablurile) de otel, desi sunt foarte rezistente, nu au o suficienta elasticitate, mai ales daca remorca metalica este scurta. Remorcile metalice lungi au o "sageata amortizatoare" convenabila.

Fig.2. Sageata amortizatoare

La remorcajele de port se folosesc remorci sintetice (sunt rezistente, elastice, plutesc). Alungirea lor atinge 25 - 30% in conditii normale de utilizare. Lungimea paramei de remorca variaza intre 250 - 300 metri. Aceste parame sintetice nu se vor folosi la eforturi mai mari decat acelea pentru care au fost calculate.

Diametrul paramei de remorca se stabileste in functie de cea mai mare forta de tractiune dezvoltata de nava, parama fiind legata de cheu.

Incarcatura de regim admisibila a paramei este:

EFORTUL DE RUPERE / 6 - 8

O asemenea rezerva este necesara nu numai pentru acoperirea uzurii paramei, dar si pentru ca parama sa faca fasa unor eforturi suplimentare (actiunea vantului, valurilor, dar si in cazul unor smucituri neasteptate).

O grosime excesiva a paramei de remorcare sporeste greutatea ei, periclitand remorcajul.

Tancurile petroliere nu vor fi remorcate utilizand parame metalice

La manevrarea navelor in port si rada , remorca este data de nava remorcata. Cand remorcherul a ajuns la nava ce urmeaza a fi remorcata, gasa paramei de remorcare (prinsa cu cangea) este transportata de doi marinari spre carligul remorcherului.

In port lungimea paramei de remorca trebuie sa fie cat mai scurta (25 - 30 metri). La obtinerea distantei optime intre remorcher si nava de remorcat, parama se va volta la nava de remorcat pe o baba dubla, ca la nevoie sa se poata fila sau maina.

Fig.3. Modele de voltare a paramei pe baba

Manevra de punere in miscare a remorcherului cu remorca in carlig, pana la intinderea paramei de remorca, se face cu mare atentie si cu viteza foarte mica.

4. Manevrarea unei nave cu remorchere in bazinul de manevra. Luarea la remorca a navei din rada portului

Se considera ca operatiunea se desfasoara in portul Constanta.

In functie de marimea navei si de conditiile hidro-meteorologice sunt solicitate 2, 3, 4 sau mai multe remorchere.

Se ia in discutie manevrarea unei nave cu 2 remorchere.

La plecarea de la dana fiecare remorcher stie ce are de executat, astfel:

Remorcherul 1: de la prova navei se apropie de bordul "de sub vant" cu viteza mica urmarind egalizarea vitezei proprii cu a navei de remorcat pe timpul prinderii paramei de remorca si fixarea ei in carlig. Se mareste apoi viteza progresiv pana la voltarea paramei si intinderea acesteia.

Remorcherul 2: de la pupa navei efectueaza aceleasi operatiuni (apropiere, primire, fixare parama, voltare, intindere) ca si remorcherul 1 si are rolul de guvernare a navei remorcate, precum si pentru remorcarea spre inapoi sau intoarcerea acestei nave.

Fig.4. Modul de pozitionare a remorcherelor pentru manevra

Exista si situatii cand se solicita asistenta remorcherelor pentru navele ancorate in port, nave care au probleme de manevra (nave nestapane pe manevra sau nave stanjenite de pescaj).

Pana la intrarea pe pasa de acces in port va actiona numai remorcherul din prova.

Prin faptul ca in rada nava se gaseste la ancora, remorcherul vine cat mai aproape de unul din bordurile navei (cu prova in vant) si prinde bandula (sau bate bandula) de la (la) nave de remorcat. Operatiunile in continuare se cunosc. Se are in vedere ca remorcherul sa fie paralel cu lantul de ancora, ca parama de remorca sa nu fie prinsa la elicea remorcherului.

Remorcherul din pupa va actiona atunci cand se intra pe pasa de acces in port.

5. Acostarea, plecarea de la dana, largarea unei nave, intoarcerea in bazinul portuar, largarea docului plutitor, andocarea

5.1. ACOSTAREA UNEI NAVE LA DANA CU REMORCHERE DE MANEVRA

Nava va fi manevrata de asa maniera incat sa ajunga paralela cu cheul de acostare. Pe vant favorabil (din travers dinspre larg) sunt suficiente 2 remorchere. Pe vant nefavorabil (din travers dinspre cheu), pe langa remorcherele de la prova si pupa, mai trebuie sa participe 1 sau 2 remorchere.

Fig.5. Manevra de acostare a unei nave in conditii de vant favorabil

si vant nefavorabil

Sunt si situatii in care vantul bate paralel cu cheul. Atunci remorcherul "din vant" ramane "in remorca" pana la acostarea navei, iar remorcherul "de sub vant" ajuta la apropierea navei de cheu.

5.2. SCOATEREA DIN DANA A UNEI NAVE CU AJUTORUL REMORCHERELOR DE MANEVRA

Remorcherele destinate pentru asigurarea manevrei se pozitioneaza in prova, respectiv pupa navei acostate in vederea prinderii si fixarii gaselor paramelor de remorcare. Se intind paramele de remorca progresiv dupa care se da mola ultimei parame de legare a navei la cheu.

La o distanta corespunzatoare de cheu, remorcherele iau pozitia de manevra in bazin.

Fig.6. Manevra de scoatere a unei nave din dana cu ajutorul remorcherelor

5.3. LARGAREA NAVEI

Largarea navei pentru:

introducerea unui ponton sau a unei macarale plutitoare intre cheu si nava

scoaterea unei nave din linia 1 in cazul navelor acostate in dane duble

Fig.7. Manevra de largare a navei

5.4. MANEVRA DE INTOARCERE A UNEI NAVE IN BAZINUL DE MANEVRE CU REMORCHERE PORTUARE

Manevra se executa intr-un loc suficient de mare (functie de lungimea navei) cu doua sau mai multe remorchere. Remorcherul 1 trage intr-un bord iar remorcherul 2 in bordul opus pana ce nava a venit cu prova pe directia dorita.

Fig.8. Manevra de intoarcere a unei nave

5.5. MANEVRA DE LARGARE A UNUI DOC PLUTITOR

Manevra de largare se face cu un singur remorcher, astfel:

se iau de la doc 2 parame cu gase si se pun pe carligul remorcherului

remorcherul manevreaza travers fata de doc si se deplaseaza cat ii permite latimea bazinului, unde fundariseste una sau doua ancore, dupa care fileaza lantul de ancora iar docul recupereaza paramele

la distanta dorita se volteaza paramele pe bintele docului, obtinandu-se o remorcare a docului in forma "gura de zmeu"

dupa voltarea paramelor, se recupereaza lanturilor de ancora si se fileaza paramele de legare a docului la cheu. La obtinerea distantei dorite, paramele se volteaza. Remorcherul are misiunea de a mentine intinse paramele de legare a docului la cheu.

Stabilirea remorcilor se face dupa ce docul a fost ridicat de la apa.

Fig.9. Manevra de largare a unui doc plutitor

5.6. MANEVRA DE REMORCARE A UNEI NAVE PENTRU ANDOCARE SI SCOATERE DE PE DOC

Nava este remorcata de prova de catre o salupa puternica sau un remorcher de dimensiuni mici, iar de pupa de alta salupa (remorcher).

Remorcherul prova trage pe centrul docului, pana ce nava "a prins gang" dupa care moleaza remorca iesind afara din doc. In acest timp se prind sarme la bintele docului, atat inainte cat si inapoi si in continuare nava este trasa pe colaj cu vinciurile (cabestanele) docului, nava fiind perfect centrata pe doc prin mentinerea distantelor dintre bordajul navei si bordul interior al docului.

Daca nava este de tonaj mare, in momentul in care prova a ajuns in dreptul tronsoanelor verticale (bujoaierelor) docului se moleaza parama de remorca, nava fiind deplasata in continuare cu ajutorul vinciurilor (cabestanelor) docului.

Remorcherul pupa ramane in remorca pentru guvernarea navei.

Fig.10. Manevra de remorcare a unei nave pentru andocare