ORGANIZAREA TRANSPORTULUI AUTO SC AUTOMN SRL

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI AUTO SC AUTOMN SRL

Transportul rutier de marfa are o influenta deosebita asupra structurii economice si sociale, asupra dezvoltarii oricarui stat. Astfel, din an in an transportul auto valorifica un volum tot mai mare de marfuri transportate, intrand treptat intr-o concurenta dura cu principalul sau concurent - transporturile feroviare

Dezvoltarea accelerata a transporturilor rutiere favorizeaza un sir de factori tehnico-economici, ce creeaza avantaje insemnate si distanteaza tot mai mult principalii sai concurenti mai ales in ceea ce priveste transporturile de marfuri.

Transportul auto este o forma de transport terestru, care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si calatorilor cu ajutorul mijloacelor de transport autopropulsate (camion, cap tractor, autocar) si al mijloacelor tractate (remorci, semiremorci).

Autovehiculele rutiere se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, fiind independente de instalatiile fixe speciale. Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde mijloacele de transport ale altor tipuri de transport nu au accesibilitate.

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in acest scop. Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.

Pentru a evidentia importanta mijloacelor de transport auto vom efectua un studiu de caz asupra firmei SC AUTOMN SRL.

Prezentarea firmei

Fondata in anul 1999 ca depozit de materiale de constructii si siderurgice, AUTOMN este o societate cu capital social de 20 mld. lei, integral privat, membra

fondatoare a prestigioasei AR.DI.MET. (Asociatia Romana a Distribuitorilor de Metal) si distribuitor autorizat Mittal Steel.

AUTOMN dispune de o baza demna de invidiat: spatii si suprafete de depozitare de peste 40.000 mp din care circa 30.000 mp acoperiti, sistem intern de cale ferata legat la reteaua nationala SNCFR, macara turn, poduri rulante, automacarale, motostivuitoare si camioane cu macara specializate, marca MAN, IVECO, de capacitati cuprinse intre 7 si 22 tone, autoturisme SKODA si RENAULT pentru promovarea produselor.

CAPITOLUL I. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE

TRANSPORTURILOR AUTO

1. Elemetele constitutive ale transporturilor auto sunt urmatoarele:

Drumurile ;

Autovehiculele.

1.1. Drumul reprezinta calea de comunicatie terestra, special amenajata pentru circulatia autovehiculelor si a pietonilor.

Constructiv, orice drum este alcatuit din:

infrastructura - cuprinde totalitatea lucrarilor care sustin suprastructura, asigurand legatura cu terenul si transmiterea catre acesta a eforturilor statice si dinamice. Infrastructura cuprinde: terasamentele sau lucrarile de pamant si lucrarile de arta (poduri, viaducte, tunele, etc.);

suprastructura - cuprinde mai multe componente, care alcatuiesc corpul propriu-zis al drumului. Suprastructura este alcatuita din mai multe straturi diferite, a caror compozitie si tehnologie de executie depind de importanta si de destinatia drumului.

In general, un drum modern este alcatuit din patru straturi

substratul - format din nisip, cu o grosime de 5-10 cm

fundatia - formata din balast, cu o grosime de 30-50 cm

stratul de rezistenta - format din beton, de grosime 20-30 cm

statul de uzura - format din bitum.

Un drum modern trebuie sa dispuna de calitati constructive si de amenajari pentru stationarea autovehiculelor si pentru prioritate de trafic.

1.1.1. Criterii de clasificare a drumurilor

Dupa folosinta:

A. drumuri publice - destinate cerintelor de trafic rutier ale intregii populatii si ale economiei nationale. Acestea se impart in

drumuri de interes vital: autostrazi si drumuri nationale

Autostrazi - drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor. Autostrazile sunt prevazute cu benzi unidirectionale, separate printr-o banda mediana. De asemenea, acestea intersecteaza denivelat orice alta cale de comunicatie si evita, pe cat posibil, localitatile. Accesul si iesirea pe si din autostrada este permisa numai prin locuri special amenajate;

Drumuri nationale - asigura legatura cu punctele de frontiera;

drumuri de interes local - pot fi: drumuri judetene drumuri comunale strazi.

B. drumuri de exploatare - satisfac cerintele de trafic rutier ale unor agenti economici din industrie, agricultura, etc.

1.2. Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier, reprezentat de orice vehicul care se poate deplasa pe un teren amenajat sau nu, prin propriile mijloace, care este inzestrat cu un motor cu care produce sursa de energie pentru propulsie.

1.2.1. Clasificarea autovehiculelor

Dupa destinatie

A. autovehicule pentru calatori - acestea se impart in

autovehicule usoare - capacitate de 4-6 locuri

autovehicule medii - capacitate de 10-14 locuri

autovehicule grele - capacitate de 35-100 locuri.

In cadrul firmei AUTOMN, dintre autovehiculele usoare, cu capacitate de 4-6 locuri putem enumera urmatoarele tipuri: Matiz, Dacia Logan, Renault Clio, Skoda Octavia.

Aceste autovehicule sunt puse la dispozitia angajatilor in principal din cadrul departamentelor de vanzari, fiind utilizate atat pentru deplasarile in tara, cat si pentru promovarea produselor.

B. autovehicule pentru marfa - se pot clasifica dupa:

Dupa modul de constructie in

autovehicule cu sasiul simplu

autovehicule cu sasiul articulat , care pot fi detasabile sau cu semiremorca.

Dupa sarcina utila, autovehiculele de marfa pot fi

pana la 1.5 tone , firma AUTOMN dispune de o masina de 1.5 tone, este vorba de o masina marca Iveco, aceasta fiind utilizata in special pentru transpoturile de: rigips, vata minerala,vata de sticla, ciment, var, adezivi, polistiren datorita faptului

ca aceste produse nu au greutate ridicata. Deasemeni acesta masina este utilizata si in zonele cu limita de tonaj de maxim 3.5 tone.

intre 3-5 tone in cadrul acestei categorii, putem mentiona cele doua camioane marca Iveco, unul dintre ele avand 3.5 tone, iar celalalt avand 4 tone. Aceste camioane sunt utilizate in special pentru transportul: otelului beton cu lungimi de maxim 6 m, pentru transportul unui numar redus de paleti de caramida sau tigla (3 - 4 paleti).

intre 5-8 tone

intre 8-12 tone aici vom aminti cele doua camioane cu macara specializate, marca Man, utilizate pentru transportul si descarcarea paletizata a caramizii, tiglei precum si a cimentului. Aceste camioane au in dotare si remorci, iar capacitatea lor de trasport cuprinsa intre 10 si 20 de tone.

peste 12 tone: mentionam ca firma dispune de 7 tiruri marca Iveco care sunt destinate aprovizionarii cu marfa: caramida, otel beton, tabla precum si transportului la beneficiarul final, care nu necesita descarcarea paletizata a marfii. De regula este vorba de firmele specializate, cum ar fi depozitele si fabricile care au in dotare utilaje proprii de descarcare a marfii: motostivuitoare, transpaleti, macara turn.

Dupa felul suprastructurii si destinatia ei:

a. autocamioane lada

b. autocamioane izoterme

c. autocamioane frigorifice

d. cisterne, etc.

Din punctul de vedere al mecanismului de incarcare descarcare

a. autovehicule cu suprastructura fixa

b. autovehicule cu suprastructura basculata.

Aceste clasificari au rol important pentru stabilirea modalitatilor de organizare a parcului de autovehicule, a activitatii de intretinere si reparatii, de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, de stabilire a cheltuielilor de exploatare.

CAPITOLUL II. PROCESUL DE TRANSPORT AUTO. NOTIUNE, STRUCTURA, CLASIFICARE

2.1. Procesul de transport auto, in modul cel mai general, consta in efectuarea deplasarii marfurilor sau calatorilor dintr-un loc in altul, cu autovehiculele. El rezida in prestatii ce se efectueaza cu mijloacele de transport auto si este echivalent cu procesul de productie din aceasta activitate.

2.2. Diagrama de transport auto:

Dcta = Tc + Td + Ti

Dpta = Tp + Dcta + Tpd

2L

Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = + Tid + Tas

unde:

Dcta = durata ciclului de transport auto

Tc = timpul cursei;

Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de incarcare

Ti = timpul de intoarcere de la locul de descarcare la locul de garare

Dpta = durata procesului de transport auto;

Tp = timpul de pregatire a autovehiculului in vederea plecarii in cursa;

Tpd = timpul de garare a autovehiculului si de predare a documentelor la intoarcerea din cursa;

t1 = timpul de incarcare ;

t2 = timpul de deplasare de la punctul de incarcare la punctul de descarcare;

t3 = timpul de descarcare;

t4 = timpul de deplasare de la puncul de descarcare inapoi la punctul de incarcare;

t5 = alte stationari;

L = lungimea traseului;

V = viteza de deplasare a autovehiculului;

Tid = timpul de incarcare descarcare

Tas = timpul afectat altor stationari;

Tg timpul de garare.

Prin ciclu de transport auto se intelege activitatea de transport a unui autovehicul, de la plecarea din punctul de garare, pana la intoarcerea lui in acelasi loc.

Durata ciclului de transport consta in timpul care se scurge din momentul plecarii autovehiculului din garaj la locul de incarcare a marfurilor sau de imbarcare a calatorilor si pana in momentul sosirii acestuia la garaj.

Organizarea ciclului de transport se bazeaza pe cunoasterea:

volumului traficului de marfuri ;

a intensitatii si frecventei de marfuri.

Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe durata acestuia.

Prin cursa se intelege efectuarea unui singur transport, adica deplasarea incarcaturii la destinatie si revenirea autovehiculului la locul initial de incarcare sau in alt loc.

Durata cursei este egala cu timpul care se scurge din momentul inceperii efectuarii primei operatii necesare incarcarii si pana in momentul incheierii ultimei operatii ce precede o noua incarcare sau garare.

Deci, cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre doua incarcari succesive.

In traficul urban de calatori insa, cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre capetele traseului, in ambele sensuri, in timp ce in traficul urban cursa semnifica activitatea autovehicului intre capetele traseului, intr-un singur sens.

In cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri:

parcurs cu incarcatura

parcurs fara incarcatura

parcurs zero (de la garaj la locul de incarcare sau de la locul de descarcare la garaj

Efectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat de fiecare automobil si care cuprinde drumul pe care acesta urmeaza sa-l parcurga intre doua puncte, tinand seama de viteza de parcurgere a distantei si de stationarile pe parcurs.

La stabilirea itinerarului trebuie sa se tina seama de:

lungimea drumurilor si starea tehnica a acestora

intensitatea traficului

declinatiile drumului.

2.3. Clasificarea procesului de transport auto

Din punct de vedere al continutului incarcaturii:

a. transport de marfuri;

b. transport de calatori;

c. transport de bagaje

d. transport de posta, etc.

Din punct de vedere al ariei de desfasurare

a. transporturi locale

b. transporturi interurbane

c. transporturi internationale.

Din punct de vedere al locului si numarului manipularilor:

a. transporturi directe (deplasarea marfurilor se efectueaza intre doua puncte fara alte operatii): cum este cazul incarcarii marfii din Siceram (fabrica de caramida de la Sighisoara) si descarcarea acesteia se face direct la client in curte fara ca marfa sa mai treaca prin depozitul AUTOMN.

b. transportri de colectare (incarcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar descarcarea intr-un singur loc): se procedeaza in acest mod in cazul incarcarii mai multor tipuri de marfa atat din Mitall Steel Galati, cat si din Buzau de la Ductil, iar descarcarea marfurilor se face in depozitul AUTOMN.

c. transporturi de distributie (incarcarea se face intr-un singur loc, iar descarcarea in mai multe puncte succesiv): este cazul incarcarii marfurilor in Mitall Steel Galati si descarcarii acestei in mai multe depozite din tara sau chiar in anumite fabrici.

CAPITOLUL III. ELEMENTE DE ORGANIZARE A CIRCUITULUI AUTOMOBILELEOR IN TRANSPORTUL DE MARFURI

3.1. Timpul total de transport de exploatare pe un anumit traseu se stabileste cu ajutorul relatiei

Tt = tm + tid + tas + ts

unde:

tm timpul de mers

tid = timpul afectat operatiunii de incarcare/descarcare

tas = timpul afectat pentru pregatire si asteptare;

ts    = timpul de stationare pentru odihna soferului, din cauze tehnice, etc.

3.2. Cantitatea totala de marfa transportata pe un sector de drum este egala cu:

unde:

n = numarul de curse (trasee) efectuate;

q_mi = cantitatea de marfuri transportate in fiecare cursa.

In procesul circulatiei automobilelor, acestea efectueaza unul sau mai multe tipuri de mers sau cicluri de transport:

a. mersul pendular - presupune repetarea deplasarii intre doua puncte de incarcare si de descarcare.

b. mersul inelar - presupune deplasarea autovehiculelor intre mai multe puncte de incarcare si descarcare, astfel incat formeaza o linie inchisa.

c. mersul radial - presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare, avand un punct comun de plecare.

d. mersul de colectare - presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor puncte de incarcare.

e. mersul de distributie - presupune efectuarea unor operatii inverse fata de mersul de colectare.

f. mersul de colectare si distributie

SC AUTOMN SRL este un depozit de materiale de constructii si siderurgice, care isi asigura aprovizionare cu marfa cat si distributia aceseia la clientrul final.

Oganizarea procesului de aprovizionare si transport in cadrul firmei AUTOMN

Prima etapa a acestui proces de aprovizionare este comanda facuta din partea beneficiarului final. Acesta comanda este transmisa departamentului de aprovizionare care va face comanda la furnizor: furnizorul de caramida: Siceram, Mureseni, furnizorul de ciment: Holcim, Lafarge furnizorul de tabla: Mitall Steel, furnizorul de polistiren: Hirsch, Gecsatherm.

Departamentul aprovizionare solicita departamentului logistic masina pentru a ridica marfa de la furnizori prin formularul ,Fisa Analiza Comanda' (Anexa 1). In acest formular aprovizionarea va caompleta datele de identificarea ale furnizorului (denumire

societate+adresa), denumirea marfii care trebuie incarcata in masina precum si cantitatea acesteia. In cazul in care sunt mai multe incarcari sau mai multe produse toate aceste puncte se completeaza pe acest formular.

Zilnic la orele 15 se organizeaza sedinta de transporturi, la care participa departamentul de vanzari, departamentul de aprovizionare, cat si cel de logistica (administrativ). In cadrul acestei sedinte se stabilesc transporturile care urmeza sa se efectueze in urmatoarea zi. Astfel se fac programarile atat pentru masinile cu macara cat si pentru camioanele Man si Iveco. In cazul camioanelor Man si Iveco se completeaza un centralizator unde este specificat numele furnizorului, localitatea de unde se aprovizioneaza, denumirea marfii, precum si cantitatea care urmeaza a fi aprovizionata. Se este (Anexa 2).

Coordonatorul de transport completeaza in rubrica destinata acestuia, numarul masinii precum si numele soferului care urmeza sa efectueze cursa.Acest formular ajunge inapoi la emitent care il indosariaza.

CAPITOLUL IV. INCARCAREA MARFURILOR, DOCUMENTELE DE TRANSPORT NECESARE, LIVRAREA LA CLIENT

4.1. Incarcarea marfurilor

Incarcarea marfurilor se face pe baza facturii fiscale (anexa 3), sau a avizului de insotire a marfii, care contine denumirea produsului, cantitatea transportata, numele delegatului care face transportul (soferul) si datele acestuia (seria de buletin) precum si numarul de identificarea al masinii.

Persoanele care participa la incarcarea masinii, conform regulilor interne ale societatii sunt: gestionarul, soferul, precum si reprezentantul de vanzari.

Odata ce marfa a fost incaracata soferul semneaza de primire si din acel moment el este cel ce raspunde de marfa pana in clipa in care se va descaraca la beneficiar in curte.

4.2. Documentele de transport necesare

Documentele de transport necesare efectuarii livrarii sunt:

factura fiscala, (anexa 4);

aviz de insotire a marfii (anexa 5);

certificat de garantie al marfii (anexa 6).

4.3. Conditiile de livrare, receptia si calitatea bunurilor

Marfurile se vor livra in cantitatile solicitate de cumparator si confirmate de vanzator.

Livrarea produselor se va face pe baza receptiei cantitative si calitative efectuata la sediul vanzatorului.

De la data livrarii marfii, riscul se transmite de la vanzator la cunparator, data livrarii fiind considerata data semnarii documentului de livrare de catre delegatul cumparatorului. De asemenea, semnarea de catre un reprezentant al cumparatorului a documentului de livrare, echivaleaza cu acceptul de preluare al produselor de catre acesta, ca fiind conforme din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Orice reclamatii referitoare la calitate se vor rezolva direct intre vanzator si Cumparator.Cumparatorul va comunica in scris reclamatia sa referitoare la viciile ascunse ale marfurilor achizitionate de la Vanzator, in termen de 2 zile de la descoperirea lor dar nu mai tarziu de 30 de zile de la achizitionarea marfii reclamata. La expirarea perioadei stipulate, Vanzatorul are dreptul sa prezinte refuzul sau cu privire la reclamatie si sa fie exonerat de absolut orice raspundere.

Expedierea marfii este stabilita de comun acord, astfel:

• Cu mijlocul de transport al cumparatorului, caz in care vanzatorul nu raspunde de eventuala deteriorare a produselor din cauza transportului necorespunzator;

• Cu mijlocul de transport al vanzatorului, in acest caz cumparatorul suportand costurile aferente transportului.

CAPITOLUL V. TRANSPORTUL AUTO DE MARFURI IN TRAFICUL INTERNATIONAL

Reglementari si institutii in traficul rutier international de marfuri

Institutii ale traficului rutier international de marfuri

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, pe masura dezvoltarii si modernizartii rutiere, a cresterii schimburilor economice dintre state, s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizatii a transportatorilor, care sa apere interesele membrilor sai. Aceasta s-a realizat in 1948, cand a lua fiinta, la Geneva Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (IRU).

Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegatiile nationale din 8 tari europene: Belgia, Danemarca, Franta, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia, Elvetia Tara noastra a aderat la IRU in 1963.

IRU a contribuit la elaborarea instrumentelor tehnice si comerciale menite sa promoveze transportul auto pe plan international.

In domeniul transportului auto, trebuie mentionata constributia IRU in legatura cu:

punerea in aplicare a Conventiei vamale privind transportul rutier international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR;

elaborarea scrisorii de transport international in conformitate cu prevederile Conventiei privitoare la transportul rutier international de marfuri (CMR);

crearea Asociatiei Internatonale pentru transportul marfurilor perisabile

crearea Serviciuui de Asistenta mutuala internationala

colaborarea la elaborarea altor conventii internationale referitoare la: circulatia si semnalizarea rutiera, transportul marfurilor periculoase, transportul marfurilor in containere.

5.2. Reglementari ale traficului rutier international de marfuri

5.2.1 Conventia vamala referitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Geneva, 1959) - acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal menite sa faciliteze traficul international de marfuri;

La aceasta Conventie Romania a aderat in 1963.

Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor TIR beneficiaza de eliminarea operatiilor de deschidere, in punctele vamale ale tarilor de tranzit, pentru controlul vamal, ceea ce determina scaderea duratei transportului si diminueaza posibilitatile de degradare a marfurilor perisabile.

Carnetul TIR il scuteste pe transportator de depunerea unor garantii vamale proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate.

Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet TIR valabil pentru o singura calatorie.

Organele vamale din tarile de expediere, dupa controlul vamal al autovehiculului, aplica acestuia sigiliile TIR. Organele vamale din tarile de tranzit controleaza autovehiculele numai sumar, verificand, in special, starea sigiliilor.

In cazuri extreme, organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor si inlocuirea acestora cu altele noi, dupa efectuarea controlului, a caror serie este trecuta in carnetele TIR aflate in posesia conducatorului auto.

In tara noastra, ROMTRANS indeplineste rolul de Asociatie garanta pentru aplicarea Conventiei TIR.

Principale atributii ale ROMTRANS sunt

primeste, gestioneaza si elibereaza, contra cost, membrilor sai, carnete TIR;

garanteaza aplicarea Conventie TIR si raspunde de plata taxelor si a penalitatilor banesti, la care titularii carnetelor TIR sunt expusi in virtutea legilor si reglementarilor vamale ale tarilor pe teritoriul carora se produc abateri;

participa la congresele, reuniunile organizate de IRU si sustine interesele membrilor sai in cadrul acestora

contribuie la elaborarea de reglementari de trafic rutier international, la completarea si revizuirea celor existente si, pe plan intern, participa la elaborarea tarifelor de traseu auto si a altor acte normative ale circulatiei rutiere.

5.2.2. Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe cale rutiera (CMR) - semnata la Geneva in 1956. Aceasta Convetiei apartine seriei de conventii internationale initiate de Comisia Economica ONU pentru Europa. In cadrul acestei Conventii sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentate de scrisoarea de trasura tip CMR.

5.2.3. Acordul European privitor la transportul de marfuri periculoase pe sosele (semnat in 1957) - se aplica transporturilor efectuate, chiar si in tranzit, pe teritoriul a cel putin doua tari parti ale Acordului si numai pe teritoriul lor.

5.2.4. Asociatia Internationala pentru transportul marfurilor perisabile (semnata in 1955) - si-a propus urmatoarele obiective:

coordonarea si schimbul de experienta cu societatile si gruparile nationale aderente;

- elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura dirijata, a tarifelor si a conditiilor de tansport pentru marfurile perisabile;

- publicarea studiului si coordonarea activitatii in vederea transportului rutier de marfuri perisabile.

5.2.5. Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privind semnalizarea rutiera - elaborate la Geneva in 1949 si imbunatatite la Conferinta de la Viena din 1968.

5.2.6. Acorduri si Conventii bilaterale incheiate intre doua sau mai multe tari prin care partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje, cum ar fi:

necontingetarea numarului de curse

scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite

scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite pentru un numar contingentat de calatori, pe baza de autorizatie

reducerea partiala a taxelor si impozitelor pentru un numar contingentat de calatori.

Autorizatiile de transport pot fi

permanente - asigura drepul efectuarii unui numar nelimitat de curse intr-o perioada determinata - de regula 1 an

• de calatorie dau dreptul la o singura calatorie dus-intors pe perioada de valabilitate a autorizatiei

5.3. Contractul de transport in traficul rutier international de marfuri

Proba acestui contract se face prin scrisoarea de trasura tip CMR. Aceasta se intocmeste in 3 exemplare, semnate de expeditor si de transportator, din care:

primul exemplar se remite expeditorului la predarea marfii;

al doilea exemplar insoteste marfa

al treilea exemplar se retine de transportator.

Cand marfa trebuie sa fie incarcata in doua sau mai multe vehicule sau daca este vorba de feluri diferite de marfa sau de loturi diferite, transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel ori lot de marfa.

Scrisoarea de transport trebuie sa contina urmatoarele date:

locul si data intocmirii

numele si adresa transportatorului

locul si data primirii marfii

locul prevazut pentru eliberarea acestora

numele si adresa destinatarului

denumirea curenta a marfurilor si felul ambalajului

numarul coletelor

greutatea bruta a marfii

cheltuielile aferente transportului (pretul de transport, taxe accesorii, taxe vamale, etc.);

instructiunile necesare pentru indeplinirea formalitatilor vamale

mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte reglementari contractuale.

Daca este cazul, scrisoarea de transport trebuie sa contina si urmatoarele indicatii:

interzicerea transbordarii

cheltuieli pe care expeditorul le ia asupra sa

valoarea declarata a marfii si suma care prezinta inters special la eliberare

instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;

termenul convenit in care transportul trebuie efectuat.

Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza inexactitatii sau insuficientei datelor inscrise in scrisoarea de transport.

Transportatorul este obligat ca, la primirea marfii, sa verifice:

exactitatea mentiunilor referitoare la numarul coletelor

starea aparenta a marfurilor si ambalajelor.

Expeditorul poate sa ceara verificarea greutatii marfurilor de catre transportator si, la randul sau, acesta cere plata cheltuielilor.

CAPITOLUL VI. CONCLUZII SI PROPUNERI

In ultimii ani activitatea firmei AUTOMN s-a dezvoltat tot mai mult, in sensul ca au aparut tot mai multi furnizori de materie prima, pentru aprovizionarea careia este nevoie de masini proprii si o cerere tot mai mare materiale de constructii si siderurgice care necesita un numar tot mai mare de masini specializate (masini cu macara) care sa asigure servicii complete si de calitate. Pentru acest lucru este nevoie pe de o parte de marirea parcului auto si totodata de inlocuirea unor masini uzate fizic.

Unul dintre punctele slabe ale societatii AUTOMN il reprezinta faptul ca nu are in dotare decat trei masini de capacitate mica, iar utilitatea acestora este foarte mare. Acest fapt poate duce uneori la pierderea unor comenzi importante.

O problema de actualitate este legata de diminuarea poluarii aerului atmosferic spre care societatea AUTOMN va trebui sa isi indrepte atentia in sensul atingerii a doua puncte importante si anume:

• utilarea automobilelor cu convertori catalitici;

• modernizarea parcului de transport.