Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

PREVIZIUNEA IN CADRUL ECONOMIEI MANAGERIALE

Transporturi



+ Font mai mare | - Font mai mic



PREVIZIUNEA IN CADRUL ECONOMIEI MANAGERIALE

Introducere in problematica

Analiza pragului de rentabilitate



Extrapolarea trendului de dezvoltare

Sensibilitatea profitului si a cererii si ofertei in transportul maritim

Metoda SWOT

Introducere in problematica

Prin previziune, vom intelege realizarea unor lucrari de specialitate in scopul estimarii fenomenelor si proceselor viitoare, a efectelor pozitive si negative induse in sistemul condus prin folosirea unor instrumente adecvate in scopul minimizarii riscurilor si maximizarii gradului de realizare a obiectivelor urmarite

Previziunile pot imbraca diferite forme: propuneri, programe, planuri, scenarii.

Cind facem o previziune avem in vedere urmatoarele elemente:

formularea obiectivelor strategice ale firmei;

stabilirea perioadei (perioadelor) in care se propune realizareaacestora;

analiza statistica a perioadei (perioadelor) anterioare - daca exista;

determinarea si analiza ponderii influentei factorilor perturbatori asupra

trendului firmei;

estimarea influentei conditiilor de incertitudine si risc specifice modului in care

urmeaza sa se desfasoare activitatea firmei;

identificarea resurselor necesare indeplinirii scopurilor propuse si a mijloacelor

de obtinere aacestora;

stabilirea strategiilor si a politicilor la nivelul firmelor (organizatiilor) in functie

de factorii interni si externi acesteia;

formularea scenariilor (procedurilor) de realizare a obiectivelor propuse;

stabilirea modului in care vor fi masurate rezultatele;

stabilirea parametrilor care definesc starea sistemului condus la un moment dat.

Principalii parametrii in cadrul unei firme sunt:

dimensiunea proceselor tehnologice;

nivelul dotarii tehnice;

gradul de specializare si cooperare;

continutul proceselor de productie;

gradul de mecanizare si automatizare al tratarii informatiilor.

In practica din domeniul economic, previziunea se manifesta prin numeroase forme.[1]

2 Analiza pragului de rentabilitate in calculele de previziune

Metoda este expusa in lucrarea recomandata la sfarsitul capitolului anterior.

Ne propunem in cadrul acestui capitol, sa prezentam analiza pragului de rentabilitate pentru operarea containerelor in portul X[2].

Problema prognozarii traficului de containere este de fapt una a previzionarii traficului de marfuri in general.

Tehnicile sau metodele folosite sunt cele desprinse din literatura de specialitate, dar in afara problemelor comune exista si unele specificitati care trebuie luate in considerare la prognozarea traficului de containere si care in esenta se refera la:

transformarea tonajelor de marfuri in numar de containere;

capacitatea marfurilor de a se preta la containerizare;

posibilitatea de concentrare si de ramificare a traficului;

randamentul incert al terminalului de containere in fazele de inceput ale dezvoltarii.

Scopul unui asemenea studiu de previziune este acela de a oferi un fundament pentru planificarea investitiilor si a operatiunilor.

Pentru aceasta vom aplica in cazul unor studii de caz doua variante ale metodei:

a)     Stabilirea gradului minim de utilizare al capacitatii de productie la nivel produs;

b)    Stabilirea punctului critic la nivelul cifrei de afaceri totala;

c)     Punctul critic in conditii prestabilite.

a)    Stabilirea gradului minim de utilizare al capacitatii de productie la nivel produs

S-a constatat ca la nivelul unor preturi de vanzare stabilite prin raportul cerere-oferta, daca nu se realizeaza un anumit grad de utilizare al capacitatii de productie (K) firma poate deveni nerentabila.

Pentru a evita riscul de exploatare care semnifica posibilitatea si probabilitatea ca firma sa nu-si recupereze cheltuielile de exploatare, in conditiile existentei unor preturi, trebuie sa se determine gradul minim de folosire a capacitatii de productie (K).

Sa luam urmatorul exemplu: in anul de baza 2003

P - pretul de operare pentru un container este de p =135 USD

CFM -cheltuieli fixe pe unitatea de TEU operat cf=27 USD

CVM- cheltuieli variabile pe unitatea de TEU operat cv =90 USD

Pe anul 2001 au fost operate o cantitate de Qmax=150.000 TEU

Prezentam in tabelul de mai jos o serie de tarife de operare a containerelor in principalele porturi europene:

Tabelul nr. 1

Portul

Tarif - dolari SUA

Anvers

Bremen

Barcelona

Genova

Hamburg

Le Havre

Marsilia

Rotterdam

Trieste

Sursa: Containerization International London, noiembrie 1999

Vom parcurge urmatorii pasi:

1.Punctul critic care reprezinta nivelul la care profitul pentru fiecare container operat este egal cu 0 este dat de relatia:

unde K- coeficientul de utilizare a capacitatii de operare in terminal

deci:

deci un coeficient al capacitatii de operare in terminal de K=60 %

2. Acestuia ii va corespunde o cifra de afaceri critica -CAcrit de:

exprimata fizic:

exprimata valoric

Deci la un coeficient de utilizare a capacitatii de operare in terminal K=60 % profitul pentru fiecare container operat este egal cu 0 peste acest prag activitatea in terminal devenind rentabila.

Marja de siguranta este:

deci 40%

Grafic situatia rezolvata se prezinta in graficul de mai jos:

Costuri Cifra de afaceri

+

CAcrit=12.150.000 USD

 
Costuri variabile=90 USD/ TEU


-

Costuri fixe=27 USD / TEU

vanzari

Qmin =90.000 TEU. Qmax=150.000 TEU

Is=40 %


Deci cantitatea de 90.133,125 TEU ne va asigura in conditiile impuse un profit egal cu 0.

4. Problema se pune este : care ar fi coeficientul de utilizare K pentru a avea un profit /TEU de 10 USD.

In aceasta situatie coeficientul de utilizare ar fi:

deci un coeficient de utilizare de 82 %. care corespunde unei cantitati de operare de:

Cifra de afaceri

Grafic situatia este redata in grafic:

Costuri

Costuri variabile=90 USD/ TEU


Costuri fixe=27 USD / TEU


vanzari

Qmin =90.000TEU. buc Qmax=150.000 TEU

Is=18 %

Is=40%

Folosind capacitatea de utilizare a terminalului in proportie de 100% in conditiile variabilelor economice existente s-ar putea atinge profitul de :

In conditiile existentei unor riscuri in shipping, aceasta situatie este una ideala.

Agentii economici vor cauta sa maximizeze capacitatea de operare a containerelor prin cresterea productivitatii utilajelor de operare si a imbunatatirii proceselor de marketing si management.

b) Stabilirea punctului critic la nivelul cifrei de afaceri totala

Problema prezentata anterior se poate rezolva si prin determinarea coeficientului de utilizare a capacitatii de operare la nivelul cifrei de afaceri:

de unde iar

Pentru K determinat sub aceasta forma, profitul este 0.

Daca se are in vedere realizarea unui anumit profit, gradul de folosire a capacitatii de productie se stabileste pe baza relatiei:

unde RE- rezultatul exploatarii

Sa luam un exemplu:

CF-costuri fixe pentru intregul volum de containere operate =4.050.000 USD

CV- costuri variabile pentru intregul volum de containere operate=1500.000 USD

Camax - cifra de afaceri maxima =20.250.000 USD echivalenta pentru 150.000 TEU

Aplicind relatiile de mai sus rezulta ca:

Gradul de utilizare al capacitatii de operare care asigura profitul 0 este:

deci 60%

Cifra de afaceri critica care reflecta pragul de rentabilitate va fi:

Daca ne propunem sa obtinem o rata a rentabilitatii de 10% atunci:

deci un grad de utilizare a capacitatii de productie de 87%.

Acestui grad de utilizare a capacitatii de productie ii corespunde o cifra de afaceri:

Observatie:

Intre rata profitului raportata la cifra de afaceri si rata profitului raportata la costuri exista urmatoarea corelatie:

Deci:

de unde: deci circa 9%

Grafic situatia reluata dupa prezentarea celei de-a doua metode este redata in grafic:


CAr=17.617.500 USD

 
Costuri

CAcrit=12.150.000 USD

 
Costuri variabile=90 USD/ TEU


Costuri fixe=27 USD / TEU


vanzari

Qmin =90.000TEU. buc Qmax=150.000 TEU

Is=13 %

Is=40%


Pentru a pozitiona activitatea economica la un moment dat se utilizeaza coeficientul de parghie de exploatare stabilit pe baza relatiei:

Sa extragem din problema prezentata la varianta 2 urmatoarele date pe care le vom introduce in tabelul de mai jos (unitatea de masura este USD):

Tabelul nr. 2

Nr. crt.

Indicatori

Momentul

t0

t1

Cifra de afaceri maxima*

Cifra de afaceri realizata**

Costuri variabile

Costuri fixe

Costuri totale

Rezultat de exploatare

* Cifra de afaceri maxima este cifra de afaceri corespunzatoare gradului de

utilizare a terminalului de 100%

**Am luat in considerare cifra de afaceri corepunzatoare unui grad de utilizare al capacitatii de operare pentru:t0-75% t1-87%

Aplicand relatia de mai sus in situatia noastra concreta:

Rezultatul se interpreteaza astfel:

La o crestere a cifrei de afaceri de !%, profitul creste numai cu 0,96%.

Deci la o crestere a cifrei de afaceri de 100 USD profitul creste numai cu 960

USD.Acesta este un semnal ca activitatea economica risca sa intre in zona

randamentelor descrescatoare.

Daca vom avea in vedere structura de exploatare atunci coeficientul de exploatare poate fi calculat pe baza relatiei:

Din rezultatele calcului anterior s-a putut constata ca activitatea economica cunoaste o tendinta de scadere a eficientei.

 

de unde:

Din analiza rezultatelor obtinute se constata ca raportul dintre cheltuielile variabile si fixe s-a imbunatatit; aceasta inseamna ca scaderea de eficienta trebuie cautata in alte directii de analiza cum ar fi gestionarea economica a stocurilor sau analiza eficienta investitiilor.

c) Punctul critic in conditii prestabilite

In cadrul societatilor pe actiuni, actionarii asteapta obtinerea unor dividende care sa fie cel putin la nivelul ratei dobanzilor din banci. Din aceasta perspectiva, managerii din cadrul firmelor trebuie sa evalueze situatia financiara si sa gaseasca sursele necesare pentru a realiza acest obiectiv.

In acest sens se poate folosi urmatoarea metodologie pe care o vom exemplifica in continuare pe o situatie concreta:

In cazul unei firme din domeniul shipping-ului se cunosc urmatoarele date:

Nr. Crt.

Indicatori

Valori   

mii u.m.

Cifra de afaceri - CA

Costuri variabile -CV

Costuri fixe -CF

Total costuri-CT

Rezultat (profit /pierdere) -Pb

Firma isi propune sa acorde dividende in valoare totala de 600.000 u.m in conditiile in care o cota din profit de 40% va ramane in cadrul acesteia iar cota de impozitare este de 30%.

In acest scop vor fi urmate urmatoarele etape:

a)     Determinarea ratei de rentabilitate in functie de costuri:

b) Profitul net - Pn din care se platesc dividendele este dat de aplicarea metodei sutei micsorate:

u.m.

unde: Cpr - cota din profit oprita de firma egala in cazul nostru cu 0,40.

c) Profitul brut se determina prin aceiasi metoda:

unde Ci- cota de impozitare

d) Suma costurilor va fi:

de unde:

a)     Cifra de afaceri ce ar trebui sa fie realizata este de:

Rezultatele determinate sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Indicatori

Valori   

mii u.m.

Cifra de afaceri - CA

Total costuri-CT

Rezultat (profit /pierdere) -Pb

Din analiza lor si compararea cu rezultatele din tabelul anterior, rezulta ca cifra de afaceri ce trebuie obtinuta implica reducerea costurilor si folosirea integrala a capacitatilor de productie existente.

Pozitionam activitatea intreprinderii, folosind coeficientul de parghie de exploatare:

cea ce semnifica faptul ca prin cresterea cu un procent a cifrei de afaceri, profitul brut creste numai cu 0,7%.

de unde:

Fortarea realizarii cresterii cifrei de afaceri in scopul obtinerii sumei pentru acordarea dividendelor, este restrictionata de scaderea coeficientului de parghie de exploatare determinat in functie de marja bruta si costuri fixe, care semnifica faptul ca intreprinderea are nevoie de surse externe de finantare.

Aplicarea metodei punctului critic isi gaseste in acest moment utilitatea in urmatoarele situatii:

initierea unei afaceri;

stabilirea intervalului de siguranta fata de punctul critic la o afacere in derulare;

introducerea in fabricatie si lansarea unui nou produs;

elaborarea studiilor de fezabilitate pentru stabilirea bonitatii firmelor;

adoptarea unor politici de preturi in lupta cu concurenta;

adoptarea deciziilor privind modificarea gradului de indatorare al intreprinderii.

3 Extrapolarea trendului de dezvoltare

Trendul reprezinta tendinta generala de dezvoltare sau declin manifestata intr-o anumita perioada.

Aplicarea acestei tehnici impune parcurgerea urmatoarelor etape:

Reprezentarea grafica a punctelor de coordonate in vederea constatarii daca evolutia fenomenului are loc dupa o parabola, dreapta etc.

Determinarea coeficientilor functiei utilizand ecuatiile lui Gauss.

Testarea functiei in scopul verificarii gradului de veridicitate al ei cu ajutorul unor indicatori din statistica matematica.

Estimarea nivelului cantitativ al fenomenului cercetat pentru perioada t.

Sa luam urmatorul studiu de caz:

luna

Ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

Volum

containere operate - TEU

Rezolvare:

Vom reprezenta grafic punctele de coordonate

 

1 2 3 4 5

 


Din analiza graficului se constata ca evolutia volumului de vanzari are loc dupa o dreapta.

Determinam coeficientii functiei y=a+bt folosind ecuatiile lui Gauss dupa o dreapta:


Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii construim urmatorul tabel:

t

t2

y

ty

Pe baza datelor din tabel construim sistemul de ecuatii Gauss:


5a+15b=7.250

15a-55b=2200

Rezolvand sistemul de ecuatii rezulta coeficientii functiei a=1.015 si b=145

Deci putem considera la o analiza preliminara ca evolutia volumului de operare a containerelor are loc dupa functia:

y=1.015+145t

Testam functia y=1.015+145t deoarece se constata ca dreapta nu trece prin toate punctele de coordonate.

Din acest motiv, va trebui sa verificam gradul ei de veridicitate, facand apel la o serie de indicatori din statistica matematica.

In acest sens vom studia:

a)     Abaterea standard a valorilor calculate (yc) fata de valoarea observata (y0):

unde:

abaterea standard;

n - numarul timpilor de referinta luati in calcul; in cazul nostru n=5

k-numarul coeficientilor functiei ; in cazul nostru K=2   

 


Vom construi urmatorul tabel:

t

Y0

Yc

(Yc - Y0)

(Yc - Y0)2

n=5 ;K=2

X

X

(Yc-Y0)2=8.350

Deci

b)     Valoarea medie a valorilor observabile:

c)     Coeficientul de aproximatie V% este:

Deoarece valoarea coeficientului de aproximatie este mica, putem considera ca fenomenul economic respectiv evolueaza dupa aceasta dreapta.

Pe baza functiei determinate, se realizeaza estimarea volumului de vanzari pentru luna iulie ca fiind:

X7 =1015+145x7=2.030 buc.

Abordarile avute in vedere in studiul de caz prezentat au avut in vedere extrapolarea mecanica bazata pe tendinta principala.

Daca in cadrul analizei precedente se introduc corectii in functie de modificarea previzibila a fenomenului sau in functie de optiunile factorilor de decizie atunci avem o extrapolare euristica.

4 Sensibilitatea profitului si a cererii si ofertei in transportul maritim

Sensibilitatea profitului

Scopul oricarui agent economic este maximizarea profitului. Dupa cum vom vedea din parcurgerea cursului nostru, obtinerea acestuia influenteaza reluarea activitatilor economice si reprezinta o sursa de finantare a investitiilor.

Literatura economica arata ca profitul maxim se obtine in punctul in care:

Se impun urmatoarele precizari:

Costul marginal este definit in literatura economica ca fiind sporul de cheltuiala determinat de achizitionarea de factori de productie necesari pentru realizarea unei unitati suplimentare de efect util.

In transportul maritim prin cost marginal vom intelege sporul de cheltuiala realizata pentru transportul unei unitati suplimentare de marfa

Sa luam pentru intelegere urmatoarea situatie:

La momentul to:

Cheltuielile necesitate de transportul capacitatii de marfa:

Cto- 1.500.000 dol.

Cantitatea de marfa transportata

Qtd0- 4.500 t

La momentul t1:

Cheltuielile necesitate de transportul capacitatii de marfa:

Ct1- 2.500.000 dol.

Cantitatea de marfa transportata

Qtd1- 6.000 tdw

unde:

la marirea cu o unitate a cantitatii de marfa transportate, costul creste cu 666,66 USD

Venitul marginal este definit in literatura economica ca fiind incasarea suplimentara obtinuta din vanzarea unei unitati suplimentare de productie.

In transportul maritim prin venit marginal vom intelege sporul de incasare realizata pentru transportul unei unitati suplimentare de marfa

Sa luam pentru intelegere urmatoarea situatie:

La momentul to:

Incasari din prestarea de servicii in transport: VT0- 2.000.000 dol.

Capacitatea de transport realizata Qt - 4.500 tdw

La momentul t1:

Incasari din prestarea de servicii in transport:VT1- 000.000 dol.

Capacitatea de transport realizata :Qt - 6.000 tdw

unde:

in urma transportului unei unitati suplimentare de marfa, incasarea creste cu 666,66 USD

Sa luam urmatoarea situatie:

Q

Pu

VT

Vmg

CT

Cmg

CTM

Profit

Profit marginal

Vmg>Cmg

Pr

Vmg=Cmg

Vmg<Cmg

pr

Notatiile sunt urmatoarele:

Corelatia dintre venitul marginal si costul marginal, scoate in evidenta evolutia profitului.

Acesta va fi influentat de evolutia navlului, de cantitatea de marfa transportata si de evolutiile costurilor fixe si variabile.

 
Qt- cantitatea de marfa transportata; Pu- navlul unitar; VT- incasarea obtinuta in urma prestarii serviciului; VTmarg- incasarea marginala;CT - costurile totale; Cmg -costurile marginale ;CTM- costurile pe unitatea de marfa transportata; celelalte notatii sunt clare.

profit Vmg=Cmg


Vmg>Cmg    Vmg<Cmg

Qt

Navlul este influentat de o serie de factori ce vor fi evidentiati in cadrul cursului.

Sensibilitatea cererii si ofertei[4]

In literatura economica se evidentiaza si se masoara si relatiile functionale dintre doua variabile cum ar fi relatia dintre cerere si oferta de bunuri si pretul acestora. Cuantificarea acestei relatii, permite evidentierea tendintelor de evolutie ale cererii si ofertei pe termen lung prin exprimarea in valori relative.

Prin elasticitatea cererii (ofertei) in functie de pret, vom intelege modificarea relativa a cantitatii cerute respectiv oferite, raportata la modificarea relativa a preturilor in scopul evidentierii tendintelor cererii si ofertei.

Acesta se determina cu ajutorul urmatoarelor relatii:

respectiv

  Ec /p, Eo /p - elasticitatea cererii respectiv a ofertei ;

C2, C1 - cererile celor doua bunuri la doua momente diferite ;

O2, O1 - ofertele celor doua bunuri la doua momente diferite ;

P2, P1 - preturile celor doua bunuri la doua momente diferite

 


In transportul maritim, problema se pune in relatia cerere-oferta pe piata maritima pe care o vom studia in cadrul cursului si navlu.

Ne propunem sa studiem din aceasta perspectiva relatia dintre oferta de transport maritim si elasticitatea cererii de transport maritim.

Sa luam urmatoarea situatie:

Q

CT

CTM

Cmg

PU

VT

Vmg

Profit

Ec/p

Ec/p>

Ec/p=¥

Ec/p=-16,8

Ec/p=-17,9

Ec/p=-4,93

Ec/p=-4,6

Ec/p=-3,2

Ec/p=-19,6

Ec/p=-1,54

Ec/p=-1,225

Ec/p

Ec/p=-0,97

Ec/p<

Ec/p=-0,78

Ec/p=-0,62

unde; Q- cantitatea de marfa ceruta la transport; Ct - costul transportului; CTM- costul pe tona transportata; Cmg - costul marginal al transportului; Pu- navlul; VT- incasarile totale; Vmg- incasarile marginale; Ec/p - elasticitatea cererii in functie de pret.

Din situatia prezentata se desprinde relatia dintre venitul marginal si navlu:

Daca:

>

In conditiile in care cererea de transport este elastica - creste mai mult in valoare relativa (%) in raport cu navlul incasarea marginala creste, ceea ce inseamna ca in conditiile in care Vmg>Cmg profitul creste.

In conditiile in care cererea de transport are elasticitate unitara - creste in valoare relativa in aceiasi proportie cu navlul, incasarea marginala este o deci daca se mentine egalitatea Vmg=Cmg profitul este constant

<

In conditiile in care cererea de transport este inelastica - creste in valoare relativa in proportie mai mica decat navlul, incasarea marginala este in scadere, deci daca se Vmg<Cmg profitul este in scadere putand ajunge la pierderi.

Grafic situatia se prezinta astfel:


Vmg    Ec/p=1


Ec/p> Ec/p<

Qt


5 Metoda SWOT

Poate fi utilizata mai ales in cadrul previziunilor de marketing. In esenta aceasta analiza se refera la punctele forte si slabe ale firmei de shipping, oportunitatile si amenintarile mediului extern.

Acronimul SWOT provine de la initialele : strenghts -puncte forte; weaknesses- slabiciuni; oportunities -oportunitati; threats-amenintari.

Figura de mai jos, prezinta sintetic aceste elemente:

Localizarea factorilor

Tipul de factor

favorabil

nefavorabil

Firma

Puncte forte ....

Slabiciuni.........

Mediul extern

Oportunitati ....

Amenintari........

Concluziile auditului sunt prezentate sub forma punctelor forte si slabe ale firmei.

Pe aceasta baza se realizeaza o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale firmei analizate care o diferentiaza de firmele concurente.

Puncte forte

- experienta firmei in domeniul de activitate respectiv;

- existenta in cadrul firmei a unui compartiment eficient de marketing;

- tehnologiile avansate utilizate de firma;

- notorietatea marcii;

- pozitia de lider pe piata tinta;

- gradul inalt de acoperire al pietei tinta;

- ritmul rapid de innoire si diversificare al gamei serviciilor oferite.

Slabiciuni

- dificultati financiare ale firmei;

- imaginea nefavorabila a serviciilor prestate pe piata;

- raportul calitate/pret nesatisfacator;

- numar mare de niveluri manageriale ale firmei;

- costuri de productie foarte mari;

- scaderea cotei de piata;

- fluctuatiile de personal;

- lipsa unei forte de vanzare proprii.

Oportunitati

- absenta unor concurenti directi;

- ritmul rapid de dezvoltare al segmentului de piata maritima;

- politica guvernamentala de stimulare a investitiilor in sectoarul transporturilor;

- potentialul amplu al pietei sau segmentului tinta;

- existenta unui potential nevalorificat pe o piata;

- incheierea unor acordari intertari, de protejare reciproca a investitiilor.

Amenintari

faza de declin a ciclului de viata al produsului pe piata tinta;

- adoptarea unor prevederi legislative care limiteaza sau interzice promovarea anumitor produse;

penetrarea pietei de catre concurenti redutabili;

procesele inflationiste;

cresterea cotelor de piata ale concurentilor directi.

In vederea aprecierii punctelor forte si slabe ale firmei se poate intocmi un tabel de: forma:

Puncte forte

Intensitatea

Importanta

Coeficient ponderat

n........

Puncte slabe

n........

Intensitatea punctelor forte si slabe va fi masurata cu ajutorul unei scale de evaluare cu cinci niveluri:

-intensitate foarte mica;

- intensitate mica;

-intensitate medie;

-intensitate mare;

-intensitate foarte mare.

Importanta va fi masurata prin intermediul unei scale de asemenea cu cinci niveluri:

-importanta foarte mica;

-importanta mica;

- importanta medie;

- importanta mare;

- importanta foarte mare.

Se determina un coeficient ponderat format din produsul dintre valoarea intensitatii si valoarea importantei.

In functie de valoarea coeficientului ponderat se stabilesc in ordinea descrescatoare punctele forte si slabe ale firmei.

Utilitatea analizei punctelor forte si slabe sporeste prin compararea cu concurentii.

Asemanator se analizeaza oportunitatile si amenintarile pe baza urmatorului tabel:

Oportunitati

Probabilitatea de manifestare

Impactul asupra firmei

Coeficient ponderat

n........

Amenintari

n........

Probabilitatea de manifestare va fi masurata cu ajutorul unei scale de evaluare cu cinci niveluri: 1- probabilitate foarte mica; 2 - probabilitate de manifestare mica;3 - probabilitate de manifestare medie;4 - probabilitate de manifestare mare;5.- probabilitate de manifestare foarte mare.

Impactul asupra firmei va fi masurat prin intermediul unei scale de asemenea cu cinci niveluri:

-impact foarte mic;2. -impact mic; impact mediu;- impact mare; impact foarte mare.

Se determina un coeficient ponderat format din produsul dintre valoarea probabilitatii de manifestare si valoarea impactului acestora asupra firmei.

In functie de valoarea coeficientului ponderat se stabilesc in ordinea descrescatoare oportunitatile si amenintarile firmei.

Efectuarea unei analize tip SWOT este punctul de plecare pentru formularea unor obiective adecvate situatiei firmelor si relatiilor ei cu mediul extern.

Obiectivele si strategiile stabilite pentru orizontul de planificare vor urmari:

dezvoltarea punctelor forte si slabe;

inlaturarea sau corectarea celor slabe;

exploatarea ocaziilor favorabile;

evitarea sau diminuarea impactului amenintarilor mediului extern.



Vezi Pompiliu Golea, Management - abordare procesuala, Editura Ex Ponto, Constanta, 2003 pag. 74-105

Am pornit in prezentarea acestui exemplu de la lucrarea doamnei Izabela Gilda Grama, Eficienta Economica a implementarii in Romania a sistemului de transport multimodal, Editura Europolis, 2003 pag. 166

In tabelul nr. 1 sunt prezentate tarifele de operare ale containerelor in diferite porturi europene.

Vezi Golea Pompiliu, Economia de piata moderna. Editura "Muntenia & Leda", Constanta, 2001 pag. 82



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1847
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved