Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Navigatie

REMORCAJUL MARITIM SI PORTUAR PROCEDEE DE REMORCAJ

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

Fig. 1. Remorcherul "Charlotte Dundas"

Dupa primul razboi mondial, Anglia a construit remorchere speciale destinate salvarii echipajelor si a navelor avariate. In 1942 au fost realizate remorchere cu motor Diesel, acestea devenind cele mai bune din lume (deadweight peste 1000 tone, lungime 60 metri, latime 12 metri, pescaj 5,4 metri, putere mai mare de 4000 cai putere, autonomie 20.000 Mm in regim "Toata viteza").

Expertii proiectanti si constructorii de remorchere au aratat ca un remorcher bun trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

buna stare de navigabilitate

marime corespunzatoare si greutate

putere mare la remorcare

rezistenta mare

instalatie de remorcaj eficienta.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE REMORCHERELOR

La ora actuala exista urmatoarele tipuri de remorchere:

remorchere oceanice

remorchere maritime si costiere

remorchere de port

remorchere locale de fluvii, rauri, canale, lacuri

remorchere de ecluze si de docuri

Remorcherelor oceanice au urmatoarele caracteristici:

dotari pentru zona nelimitata de navigatie

constructie speciala pentru a face fata tuturor situatiilor care apar pe timpul remorcajului

spatiu suficient pentru echipaj (cazare, provizii pentru cateva luni de voiaj)

independenta fata de portul de baza

putere intre 4500 si 25000 cai putere

buna manevrabilitate, tractiune si viteza de remorcare

echipamente contra incendiului si a poluarii

materiale adecvate pentru vitalitatea navei

Remorcherele maritime si costiere au urmatoarele caracteristici:

zona limitata de navigatie

dependenta fata de portul de baza

buna manevrabilitate, tractiune si viteza de remorcare

echipamente pentru vitalitatea navei

echipamente contra incendiu si contra poluarii

putere intre 3000 si 6000 cai putere

Remorcherele de port au urmatoarele caracteristici:

spatiu adecvat pentru echipaj si pentru aprovizionarea lui pentru o zi

dependenta fata de baza sa din port

buna manevrabilitate, tractiune de remorcare

putere intre 1500 si 4500 cai putere

Remorcherele locale de fluvii, rauri, canale au urmatoarele caracteristici:

dimensiuni adecvate zonelor limitate de actiune

dependenta fata de baza sa din port

manevrabilitate foarte buna

vizibilitate buna la manevra

putere intre 500 si 1500 cai putere

Remorcherele de ecluze si de docuri au urmatoarele caracteristici:

viteza in schimbarea pozitiei in timpul manevrei

vizibilitate si manevrabilitate foarte buna

putere intre 200 si 1000 cai putere

MISIUNILE REMORCHERELOR

Remorcherele sunt utilizate in special pentru urmatoarele actiuni:

operatiuni de remorcaj

operatiuni de salvare

prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi

stingerea incendiilor (cu apa, spuma, praf)

spargerea ghetii

asigurarea serviciilor portuare sau port-rada.

Operatiunile de remorcaj constau in:

remorcaje la intrarea si iesirea din port

remorcaje la intrarea si iesirea din doc

remorcaje pentru acostare si plecare din locul de acostare

remorcaje la schimbarea danei, intoarceri, etc, in port si santiere navale

remorcaje cu nave, barje, obiecte plutitoare

remorcaje in larg, din port in port, pe fluvii, canale, lacuri

Operatiunile de salvare constau in:

salvarea navelor, ambarcatiunilor si a naufragiatilor

stingerea incendiilor la nave

dezesuarea navelor

mentinerea flotabilitatii navelor avariate prin scoaterea apei din compartimentele inundate cu ajutorul pompelor speciale din dotarea lor.

Prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi

transportul si intinderea barajelor pentru limitarea poluarii la suprafata marii

transportul de materiale contra poluarii

Stingerea incendiilor produse la instalatiile / constructiile portuare:

se realizeaza prin folosirea instalatiilor speciale din dotare

Serviciile efectuate de remorchere constau in:

transportul de apa potabila, apa tehnica, precum si de materiale la / de la navele aflate in rada

transportul materialelor necesare instalatiilor platformelor petroliere

CLASIFICAREA REMORCHERELOR DUPA SISTEMUL DE PROPULSIE SI POZITIA PROPULSORULUI

remorchere conventionale (conventional tugs), cu propulsor la pupa

remorchere tractor (cicloidal propeller tractor tugs), cu propulsor azimutal si cicloidal cu aripioare verticale VOITH-SCHNEIDER

remorchere cu propulsor azimutal la pupa (azimuth truster tractor tugs)

remorchere cu propulsor conventional la pupa si azimutal in jumatatea prova (combi tugs)

Remorchere conventionale

Remorcherele conventionale au urmatoarele caracteristici:

punctul principal de remorcaj se afla in prova punctului de aplicatie a fortei de propulsie a remorcherului

pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova pentru ca elicea sa lucreze la o adancime mai mare

buna forma hidrodinamica, lucru ce confera remorcherului bune calitati nautice si evolutive

sunt dotate, fie cu una sau doua elice montate in duze fixe si au una sau mai multe carme, fie au elice ci duze mobile, situatii in care aceste duze ajuta si la guvernare

elicele au diametrul mare pentru realizarea unei forte bune de tractiune

buna manevrabilitate la mars inainte, dar mai slaba la mars inapoi

executa remorcaj in siaj, prin tractare, dar si prin impingere cu trecere rapida de la un tip de remorcaj la altul.

Remorchere tractor (cu propulsor azimutal sau VOITH-SCHNEIDER)

Caracteristicile remorcherelor tractor sunt:

au doua sisteme de propulsie in duze orientabile, instalate sub chila, la o distanta de 0,3 L masurata de la prova, dispuse simetric fata de planul diametral

pescajul maxim este format din: T_max = T_{opera vie} + h_{aripa (duze)}

Fig. 2. Calcularea pescajului maxim pentru remorcherele tractor

coeficientul de finete de bloc si coeficientul prismatic sunt mai mari decat la remorcherul conventional, fapt ce duce la o rezistenta la inaintare mai mare

au o mai slaba stabilitate de drum decat remorcherele conventionale (amplasarea propulsoarelor in prova, G si CD) motiv pentru care remorcherele tractor executa remorcaj numai in incinta porturilor

pentru stabilitate sunt dotate cu derivor sub chila la pupa, care derivor este numit "calcaiul etamboului"

au manevrabilitate foarte buna

forta propulsoare poate fi orientata in orice directie in raport cu planul diametral al navei

forta de remorcaj are aproximativ aceeasi valoare in orice directie

forta de impingere este mai mica la remorcherul cicloidal din cauza pericolului avarierii aripioarelor

Fig.3. Forta de remorcaj si forta de impingere

Remorchere cu propulsoare azimutale pupa

Caracteristicile remorcherelor cu propulsoare azimutale pupa sunt:

dotate cu doua propulsoare azimutale montate deasupra liniei de baza, sub etambou, simetric fata de planul diametral, la 0,11 L de la pupa spre prova

au pescaj mic, ceea ce le confera posibilitatea sa actioneze in ape cu adancimi mici

au rezistenta la inaintare mica

pe vreme buna pot sa lucreze in afara portului

sunt dotate cu 2 vinciuri (prova, pupa), pot sa fie folosite si ca impingatoare

pot sa fie utilizate si ca spargatoare de gheata in bazinul portului

sunt foarte manevrabile

Remorchere cu propulsoare conventionale si azimutale

Caracteristicile remorcherelor cu propulsoare conventionale si azimutale sunt:

propulsorul azimutal poate sa fie fix sau telescopic (in pozitia de lucru este scos sub linia de baza din compartimentul sau din corpul navei)

puterea propulsorului azimutal este functie de puterea masinii principale care actioneaza propulsorul pupa si de destinatia remorcherului

utilizand propulsorul principal simultan cu cel azimutal, remorcherul se poate deplasa lateral

cu motorul principal stopat, folosind numai propulsorul azimutal, remorcherul poate sa gireze pe loc

comparativ cu remorcherul conventional, remorcherul combinat, pe fondul unei mai bune manevrabilitati poate executa bine toate procedeele de remorcaj

Fig.4. Pozitionarea propulsoarelor

Fig.5. Manevra de deplasare laterala la babord si la tribord

a remorcherului combinat

Fig.6. Manevra de giratie pe loc spre babord si spre tribord

cu propulsorul principal stopat

remorcherul combinat poate executa remorcaje in apropierea portului sau costier folosind si propulsorul azimutal pentru marirea fortei de tractiune si a manevrabilitatii

Fig.7. Manevra de deplasare inainte, inapoi prin utilizarea ambelor

sisteme de propulsie

la remorcajul in ape limitate prin folosirea remorcii de pe vinciul de remorcaj, lungirea sau scurtarea remorcii se efectueaza rapid, dupa necesitatea impusa de momentele manevrei

Fig.8. Manevra remorcherului combi de luare a remorcii la pupa si

de intindere a ei la babord

Fig.9. Manevra remorcherului combi de luare a remorcii la pupa si

de intindere a ei la tribord

2. Manevra de remorcaj maritim

2.1. GENERALITATI

Navele moderne de mare tonaj si deplasament nu pot sa utilizeze propriul propulsor in spatii mici datorita dificultatii manevrelor (inertie mare, timp indelungat pentru schimbarea sensului de mars, etc).

De aici plecandu-se, manevra de remorcaj apare ca o necesitate care constituie argumentul pentru instituirea obligativitatii ei.

Din momentul desprinderii navei de cheu aceasta va solicita asistenta remorcherelor portuare care vor asigura manevra navei pana la iesirea acesteia din port.

Nu trebuie sa se inteleaga ca remorcajul se efectueaza numai in porturi si rade, ci si in mare sau pe fluvii si canale.

2.2. PREGATIRI PRELIMINARE ALE MANEVREI DE REMORCAJ

Activitatile preliminare manevrei de remorcaj sunt:

alegerea remorcherului

alegerea remorcii

pregatirea pentru manevra a remorcherului

pregatirea pentru manevra a navei remorcate

2.2.1. Alegerea remorcherului

Va fi facuta in functie de tonajul, deplasamentul navei ce trebuie remorcata, precum si de viteza de remorcaj.

Puterea remorcherului se calculeaza utilizand formula:

unde:

N - puterea remorcherului ales (in KW)

N_max - puterea maxima a remorcherului dupa cartea tehnica a acestuia (in KW)

V_max - viteza remorcherului fara remorca (in Nd)

V - viteza de remorcare (in Nd)

Navele comerciale, care in mod curent nu sunt specializate pentru a remorca, in situatii speciale pot remorca, asumandu-si riscul de a avea mari pierderi de viteza.

Viteza de remorcaj este influentata si de factori hidrometeorologici (valuri, vant, curenti marini).

2.2.2. Alegerea remorcii

Acest lucru se efectueaza in functie de tonajul si deplasamentul navei remorcate, precum si functie de puterea remorcherului. Remorca astfel aleasa va intruni conditiile de calitate necesare ce se cer cu privire la materialul din care este confectionata (in majoritatea cazurilor remorcile sunt metalice), grosimea si lungimea sa. Aceste elemente in mod evident vor fi proportionale cu marimea navei ce urmeaza a fi remorcata. Tot in faza de alegere a remorcii se vor urmarii si elementele curente hidrometeorologice pentru ca au o influenta determinanta in desfasurarea manevrei de remorcaj.

Rezistenta remorcii se va calcula pentru conditiile cele mai grele de remorcaj, in asa fel incat tensiunea manifestata pe remorca in cele mai vitrege conditii de mediu sa nu fie mai mare de jumatate din efortul la rupere al acesteia.

Cel mai greu moment in functionarea remorcii este cel al caderii pe val si al actionarii vantului in rafale puternice.

Lungimea remorcii va avea o asemenea valoare incat sa asigure urcarea pe val in acelasi timp atat a remorcherului cat si a navei remorcate.

In cazul navelor comerciale ce se remorcheaza tot de catre nave comerciale, remorca va avea lungimea de 600 - 800 metri (conform tabelului de mai jos).

La remorcarea cu remorca dubla ambele parti ale remorcii vor avea aceeasi grosime si aceeasi lungime.

Remorca trebuie sa aiba o rezerva de rezistenta de 6 ori forta remorcherului.

Tabelul 1: Lungimea remorcii in functie de deplasament si starea marii

Remorcile vegetale se utilizeaza la remorcarea navelor de tonaj (deplasament) mic.

Cele mai utilizate sunt remorcile metalice, insa trebuie sa se manifeste atentie la zonele cu adancimi mici (exista riscul atingerii fundului apei).

La stabilirea lungimii remorcii trebuie sa se tina seama si de caracteristica de dotare a navei remorcate.

L = 100 + 0,035 Na

Na = Δ^2/3 + 2 B h + 0,1 Av

2.3. PREGATIREA PENTRU MANEVRA A REMORCHERULUI

La nava remorcher se executa urmatoarele pregatiri:

bunkerarea si aprovizionarea cu alimente

ambarcarea la bord a cel putin 2-3 remorci de rezerva

daca situatia meteo este rea se vor ambarca la bord obiecte plutitoare ce vor servi la transmiterea remorcii (butoaie, geamanduri, scanduri, etc)

pe timpul apropierii remorcherului de nava ce va fi remorcata, se aseaza remorca pe punte in bucle

se pregatesc bandulele si lansatoarele de bandula

se va lua legatura prin mijloace radio, optice si acustice cu nava ce va fi remorcata

La navele nespecializate in operatiuni de remorcaj vor fi intarite babalele din pupa prin fixarea unei centuri rezistente constituita din parame metalice sau din lant, se vor folosi boturi, intinzatori, sbiruri si alte accesorii de punte.

2.4. PREGATIREA PENTRU MANEVRA A NAVEI REMORCATE

Navele care solicita asistenta remorcherelor in largul marii este clar ca sunt avariate si avariile lor nu pot fi remediate cu mijloacele bordului.

Nava avariata va transmite urmatoarele date:

pozitia in care se afla si directia in care este derivata

avariile care s-au produs

natura marfii transportate

La nava care urmeaza a fi remorcata se efectueaza urmatoarele pregatiri:

se va bota una din ancore in vederea utilizarii lantului (la nevoie) drept remorca

se pregateste o remorca ce va fi fixata cu un capat la prova navei, iar celalalt capat va fi dus spre pupa prin bordul din vant; de acest capat se va lega o saula lunga

se pregatesc mai multe bandule si se verifica lansatorul de bandula sub aspect functional

se pregatesc vinciurile si cabestanele in vederea utilizarii lor la recuperarea remorcii

se pregateste o barca pentru a fi lansata la apa in scopul transmiterii remorcii prin intermediul ei la nevoie

Nota:

Daca nava avariata se afla in apropierea coastei, atunci va trebui sa fundariseasca o ancora pentru a se evita astfel esuarea navei.

Remorcherul va fi informat despre pozitia navei avariate in raport cu directia de actiune a vantului, astfel:

nava cu castel la pupa va fi cu prova in vant

nava cu suprastructura inalta la centru va avea vantul la aproximativ un cart inapoia traversului

navele cu suprastructuri inalte de la prova la pupa se vor orienta cu traversul in vant

navele cu castel prova va fi cu pupa in vant

Cand remorcajul se efectueaza pe distante scurte, nava remorcata este aceea care transmite remorcherului, remorca.

2.5. EXECUTAREA MANEVREI DE REMORCAJ

Manevra de remorcaj include urmatoarele operatiuni:

apropierea remorcherului de nava ce va fi remorcata

transmiterea si legarea remorcii

plecarea si marsul cu nava remorcata

Metode de remorcaj:

REMORCAJUL IN SIAJ PE MARE

REMORCAJUL LA URECHE (BORD LA BORD)

REMORCAJUL PRIN IMPINGERE

2.5.1. Remorcajul in siaj pe mare

Este o metoda de remorcaj foarte des utilizata atat in acvatoriile portuare cat si la mare pe distante mari. Avantajul acestei metode consta in faptul ca pot fi folosite ca nava remorcher si nave comerciale obisnuite (nespecializate pentru remorcaj).

Procedee de remorcaj:

a)             Remorcaj cu prova inainte - nava remorcata poate sa-si utilizeze propria instalatie de guvernare, iar rezistenta la inaintare este mai mica decat in cazul remorcajului cu pupa inainte.

b)             Remorcaj cu pupa inainte - este utilizat mai rar si atunci cand se utilizeaza, remorcajul se desfasoara pe distante scurte si in spatii restranse. In cazul in care la nava remorcata s-a produs o gaura de apa in prova, atunci se va proceda la acest sistem de remorcaj.

Nava remorcata

Fig.10. Remorcajul in siaj cu prova inainte

Fig.11. Remorcajul in siaj cu pupa inainte

Dezavantaje in cazul remorcajului in siaj cu pupa inainte:

nu poate fi utilizata instalatia de guvernare a navei remorcate

rezistenta la inaintare prin apa este foarte mare, apar tensiuni mari pe remorca, rezerva de viteza este mica pe timpul remorcajului.

Remorcajul in siaj pe mare calma

Nava remorcata are instalatia de guvernare functionala.

Fig. Remorcajul in siaj pe mare calma

apropierea remorcherului la o distanta laterala de 30 - 35 metri pe un drum paralel cu axul longitudinal al navei de remorcat

momentul (1) este cel corespunzator transmiterii remorcii cu lansatorul de bandula

fixarea remorcii cu siguranta la nava de remorcat (distanta de 60 metri intre nave)

plecarea cu viteza "FOARTE INCET" (intinderea progresiva a remorcii), marirea vitezei se face dupa ce remorca s-a intins

Nota:

Remorcajul in siaj pe distanta scurta (manevra de port) se efectueaza ca si in cazul anterior prezentat, insa distantele intre nave sunt mai mici (uzual 20-30 metri, pe vant slab distanta poate fi de 5-10 metri).

Remorcajul in siaj pe mare agitata (conditii hidrometeorologice grele)

Nava de remorcat se afla cu prova in vant fiind pregatita pentru a da sau a primi remorca.

Remorcherul nu poate sa transmita remorca in mod obisnuit.

Fig.13. Remorcajul in siaj pe mare agitata

SITUATIA 1

apropierea remorcherului se face cu viteza "FOARTE INCET INAINTE" (pozitiile (2), (3))

la 80 - 100 metri de prova navei de remorcat se comanda "STOP MASINA" si se lanseaza bandula de la remorcher

lungimea remorcii 400 - 600 metri

SITUATIA 2:

nava avariata va lansa la apa o geamandura legata cu o saula de 200 metri lungime, pe care se vor lega din 30 in 30 metri colaci de salvare, de capatul ramas la bord al saulei se leaga remorca

remorcherul manevrand in pupa navei avariate la o distanta de cel putin 100 metri va "pescui" geamandura, implicit remorca si se va deplasa in prova navei avariate.

Remorcajul la ureche (bord la bord)

Metoda este utilizata la remorcarea navelor mici si pe distante scurte. Remorcajul la ureche se efectueaza pe mare calma si cu prioritate in interiorul porturilor.

Fig.14. Remorcajul la ureche (bord la bord)

Legarea remorcherului la nava avariata se realizeaza tinandu-se cont de:

avariile suferite de nava ce trebuie remorcata

pozitia navei ce trebuie remorcata

directia si forta vantului

La remorcajul unei nave cu avarii la instalatia de guvernare si la instalatia de propulsie, in port, pe mare calma, se executa urmatoarele operatiuni:

apropierea remorcherului paralel cu nava avariata pana in dreptul pupei acesteia, cand se va pune carma stanga (dreapta) pentru a-si apropia prova de nava avariata

cand prova remorcherului este la 5 - 10 metri de nava avariata se stopeaza masina

se efectueaza legaturile "in cruce" (in prealabil s-au manevrat bandulele pentru darea paramelor de legatura)

intre nave se vor amplasa baloane de acostare (trancheti, etc) pentru protejarea navelor

plecarea convoiului se va face cu viteza "FOARTE INCET INAINTE", viteza marindu-se treptat

Atentie!

Pe vant si mare montata utilizarea remorcajului la ureche nu este recomandata deoarece pot aparea avarii la navele cuplate, se pot rupe legaturile, etc.

Remorcajul prin impingere la mare

Este o metoda (procedeu) mai rar utilizat la mare si poate urmari urmatoarele scopuri:

transportul barjelor din rada in port

transportul unor obiecte plutitoare pe distante scurte

Fig.15. Remorcajul prin impingere la mare

Pentru cresterea eficacitatii operatiunilor de incarcare - descarcare in porturi, specialistii au elaborat sistemul de remorcare "remorcher - barja oceanica".

Tipuri de remorcher - barja

Sistemul Breit Ingram:

prova remorcherului are forma de para si se cupleaza fest cu pupa barjei, constituind un sistem unitar printr-un cuplaj solid

decuplarea barjei se face prin impingerea acesteia de catre un piston hidraulic

dezvolta o viteza economica de 14 Nd.

Sistemul Carpot:

cele doua corpuri se cupleaza prin conuri glisante

dezvolta o viteza economica de 10 Nd.

Sistemul Catug:

cele doua corpuri se cupleaza prin intermediul unor tije hidraulice

dezvolta o viteza economica de 14 Nd.

3. Manevra de remorcaj portuar

3.1. GENERALITATI

Remorcajul de port este manevra prin care nava foloseste una sau mai multe forte exterioare controlabile, forte de tractiune si impingere, la manevra sa.

Remorcajul de port este obligatoriu pentru navele comerciale cu deplasamentul mai mare de 1000 tdw.

3.2. STILURI DE REMORCAJ IN PORTURI

Pentru remorcajul din porturi exista trei stiluri generale de remorcaj care combina toate procedeele de remorcaj (in siaj, la ureche, prin impingere) si anume:

STILUL EUROPEAN

STILUL AMERICAN

STILUL JAPONEZ

Stilul european de remorcaj

Sunt utilizate pentru manevra 2 remorchere.

Remorcherul prova primeste remorca de la nava remorcata prin nara de etrava

Remorcherul pupa primeste remorca de la nava remorcata prin nara de etambou

La deplasarea inainte, cand fortele de tractiune prova si pupa F_Tpv si F_Tpp sunt coliniare cu planul longitudinal al navei remorcate si remorcherul pupa mentine intinsa remorca, remorcherul prova mentine traiectoria rectilinie a convoiului si stabilitatea de drum a acestuia.

Remorcher prova

Fig.16. Stilul european de remorcaj, deplasarea inainte

La schimbarea directiei de tractiune a remorcherului prova se produce atat o miscare giratorie a navei remorcate, in bordul abaterii (acestei miscari i se opune usor remorcherul pupa), cat si o micsorare a vitezei de manevra a convoiului pe fondul aparitiei fortei de deplasare laterala F_d.

Remorcher prova

Fig.17. Stilul european de remorcaj, schimbarea directiei de tractiune a remorcherului prova

Abaterea fata de planul longitudinal a remorcherului pupa determina o miscare giratorie a navei remorcate in bordul opus abaterii. Acestei miscari i se opune usor remorcherul prova.

Pentru acostarea la dana (cheu) a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul, remorcherul prova si cel pupa trebuie sa actioneze cu aceeasi forta cand remorcile fac acelasi unghi cu planul diametral al navei remorcate, iar centrul de greutate se afla la jumatatea lungimii navei.

Fig.18. Manevra de acostare a navei

Pentru calculul fortei de tractiune prova si pupa la acostare/plecare cu care remorcherele prova si pupa sa traga pentru mentinerea paralela cu cheul a planului diametral al navei, este necesar sa se cunoasca:

pozitia centrului de greutate al navei in raport cu extremitatile prova si pupa

forta de apropiere de cheu a navei (F_a)

Exemple:

1) Determinarea F_Tpp si F_Tpv la o nava apupata cand se cunosc distantele "a" si "b" si forta de apropiere F_a.

F_Tpp = 1000 /60 + 40 X 60 = 600 Kgf

F_Tpv = 1000 /60 + 40 X 40 = 400 Kgf

2) Deplasarea laterala prin impingere a navei. Remorcherele se pozitioneaza in dreptul liniilor verticale marcate cu alb pe bordajul navei.

F_Tpp = F_a / a+b x a

F_Tpv = F_a / a+b x b

F_Tpp = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf

F_Tpv = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf

Stilul american de remorcaj

Se caracterizeaza prin faptul ca remorcile sunt date la remorchere printr-un singur bord al navei remorcate.

Fortele exterioare de tractiune au punctele de aplicatie in centrele initiale de deriva (prova si pupa) intr-un plan paralel cu planul longitudinal al navei remorcate.

a) b)

Fig.19. a) Manevra de remorcare pentru pozitionare

b) Remorcajul de pozitionare cu 3 remorchere

pentru marirea manevrabilitatii convoiului

Manevra de acostare cu remorcherele prin "impingere" fara ca acestea sa "moleze" remorca data initial.

a) b)

Fig.20. a) Acostare la dana prin impingere

b) Scoaterea navei din dana prin tractare

Stilul japonez de remorcaj

Se caracterizeaza prin:

remorcile sunt voltate la vinciurile din prova ale remorcherelor, realizandu-se un bun control asupra manevrei ( remorcile se dau de la remorcher spre nava de remorcat, cu putine exceptii).

remorcherele se pozitioneaza astfel:

unul la prova in unul din borduri in apropierea (in planul) centrului de deriva prova

unul la pupa in planul diametral al navei dand remorca prin nara de etambou

Fig.21. Remorcarea pentru pozitionarea navei

Fig.22. a) Manevra de acostare prin impingere fara ca remorcile sa fie molate

b) Scoaterea navei din dana prin deplasarea laterala (planul diametral paralel cu cheul

M₂ = F_Tpp x a

M₁ = F_Tpv x b

M₁ = M₂

Fig.23. Deplasarea laterala spre babord si inapoi a navei cu remorcher pupa (tractare prin nara etambou) si remorcher prova (impingere) punct de aplicatie prova

Conditii:

M₁ = F_dpp x a    M₁ = M₂

M₂ = F_dpv x b

M₃ = F_Tpp x c    M₃ = M₄

M₄ = F_Tpv x d

4. Remorcarea navelor in acvatoriile limitate ale porturilor

4.1. PROCEDEE DE REMORCAJ

Procedeul de remorcaj "la remorca" sau "in siaj"

Se realizeaza cu remorci scurte date de la nava de remorcat si este cel mai des procedeu de remorcaj utilizat.

Acest tip de remorcaj este destinat dirijarii si mentinerii navei pe traiectoria sa, limitarii sau anularii derivei, intoarcerii in spatii limitate si acostarii navei la dana pentru operare, asteptare sau reparatii, precum si plecarii navei.

Lungimea remorcilor la inceputul manevrei este stabilita de nava remorcher in functie de manevra ce urmeaza sa se execute, de dimensiunile navei remorcate si de zona in care se manevreaza.

Chiar daca sunt asistate de remorchere, navele se deplaseaza si se opresc cu ajutorul masinii proprii folosind si ancorele cand situatia impune (in situatia cand la o nava nu functioneaza masina, deplasarea la remorca se face doar cu aprobarea Capitaniei).

Abaterea la babord (tribord) a remorcherului din prova se face numai la comanda

Exista o limita de siguranta a unghiului pe care poate sa-l faca planul diametral (longitudinal) al navei remorcate cu directia in care intinde remorca atunci cand deplasarea inainte se face cu masina navei asistate.

Fig.23. Unghiul de siguranta

Daca acest unghi este depasit (cand viteza navei este mai mare de 2 Nd) poate determina:

remorcarea remorcherului de catre nava asistata

limitarea sau pierderea manevrabilitatii remorcherului

rasturnarea remorcherului

Viteza navei poate fi de 5 - 6 Nd, fara pericol cand remorcherul este coliniar cu planul diametral al navei asistate (nu au loc schimbari de drum).

La remorcherul care ia remorca la pupa navei asistate, pericolul rasturnarii este mai mare cand remorca ajunge sa intinda la traversul remorcherului reducandu-i acestuia aproape complet manevrabilitatea.

In ape limitate remorcherele trebuie sa aiba controlul "aproape complet" asupra navei asistate. Masina navei asistate se va pune in functiune numai cand este nevoie (mars inainte, mars inapoi, stop).

Remorcherele trebuie sa primeasca remorcile voltate in functie de manevra ce o vor executa, astfel:

pentru intoarcerea navei remorcare la narile de etrava si de etambou

pentru deplasare inainte si paralel cu planul diametral al navei remorcate, in centrele initiale de deriva (prova, pupa).

Fig.24. Primirea remorcilor de catre remorchere pentru deplasare inainte si paralel cu planul diametral al navei remorcate

pentru deplasarea laterala a navei remorcate, paralel cu planul diametral, spre (de la ) cheu, in centrul de deriva transversal

G

Fig.25. Primirea remorcilor de catre remorchere pentru deplasarea laterala a navei remorcate

Daca distanta de la locul in care remorcherele (prova, pupa) au primit remorcile pana la locul de efectuare a manevrei navei remorcate este mare, atunci remorcherul pupa se va deplasa paralel cu nava cu ajutorul unei remorci scurte date la prova remorcherului, care are remorca principala luata "in banda".

Fig.26. Pozitionarea remorcherului pupa in cazul in care distanta de la locul de luare a remorcilor si locul de efectuare a manevrei este mare

Procedeul de remorcaj "la ureche" sau bord la bord

Pentru efectuarea acestui procedeu de remorcaj este necesar ca remorcherul sa aiba o putere suficient de mare pentru a-si pastra manevrabilitatea pe toata durata manevrei.

Remorcherul este legat in cartierul pupa al navei remorcate, astfel incat prelungirea axului sau longitudinal sa intersecteze planul diametral al navei in punctul initial de deriva prova (Di_pv).

Fig.27. Procedeul de remorcaj "la ureche"

Legaturi:

parama de etrava (1), amareaza remorcherul spre "inainte" si transmite forta de tractiune la "mars inapoi" a remorcherului la nava remorcata cand aceasta trebuie sa micsoreze viteza sau sa opreasca

springul prova (2), prin care se transmite forta de tractiune de la remorcher la nava remorcata la "mars inainte"

traversa pupa (3), care intinde la travers sau putin inaintea traversului in functie de forma pupei navei remorcate si serveste pozitionarii rigide a remorcherului la nava remorcata. Prin aceasta traversa se transmite forta de deriva si inclinarea la extremitatea pupa a navei remorcate la schimbarile de drum.

Acest tip de remorcaj se efectueaza cu precadere in bazinele portuare sau in acele locuri unde nu sunt valuri sau sunt foarte mici, fapt ce determina oscilatii foarte mici (tangaj, ruliu) ale navelor ansamblului remorcher-nava remorcata.

Navele mari pot sa fie antrenate de trei remorchere cuplate bord la bord.

Procedeul de remorcaj prin impingere sau "in berbec"

Este procedeul prin care remorcherul transmite forta sa in punctul de sprijin al marsuinului prova in punctul de sprijin de pe bordajul navei remorcate.

Fig.28. Procedeul de remorcaj "in berbec"

Punctul de sprijin al remorcherului, pentru scurt timp poate fi oriunde pe braul de acostare, dar, pentru impingere marsuinul prova este special construit pentru a indeplini functia de sprijin cu suprafata mare de contact si buna aderenta la bordul navei remorcate.

Daca un remorcher impinge perpendicular pe planul diametral, la una dintre extremitatile navei remorcate, centrul de greutate G al acesteia va descrie un cerc de giratie care are centrul in apropierea extremitatii pupa a navei remorcate.

Fig.29. Cercul de giratie descris de centrul de greutate al navei

Intoarcerea navei cu remorcherele la impins se face pe un spatiu de manevra avand forma aproximativa de cerc cu centrul in centrul de greutate al navei G si cu diametrul egal cu lungimea maxima a navei L_max.

L

Fig.30. Intoarcerea navei cu 2 remorchere "prin impingere"