SUDIU DE CAZ ACTIVITATEA LOGISTICA IN CADRUL PEPSI AMERICAS

Forma juridica de organizare a firmei si cadrul legal

Brandul Pepsi este prezent pe piata din Romania din 1966, jucand un rol principal in segmentul bauturilor carbonizate. Sistemul de franciza curent pentru Pepsi a inceput in 1991, cu implicarea Quadrant Amroq Beverages (QAB), ca imbuteliator, care produce si distribuie bauturile sub licenta PepsiCo, impreuna cu produsele proprii.
Povestea Pepsi Cola incepe cu o farmacie in New Bern, Carolina de Nord, si un farmacist numit Caleb Bradham. Scopul lui Bradham a fost sa creeze o bautura carbogazoasa care sa fie atat delicioasa, cat si sanatoasa, sa ajute la digestie si sa ofere mai multa energie. Ca multe alte farmacii in 1896, cea a lui Bradham oferea si bauturi carbogazoase create de el, cu care isi servea clientii. Cea mai populara bautura a lui a fost cea numita "Bautura lui Brad", facuta din apa minerala, zahar, vanilie, uleiuri rare, pepsin si nuci de cola.

Forma juridica a societatii este societate cu raspundere limitata . Sediul actual este in Bucuresti, Sos. Viilor nr. 55 sector 5,iar punctele de lucru ale societatii se afla in Bucuresti in incinta fabricii "Viilor" si de la inceputul anului 2009, noua fabrica de bauturi racoritoare, pe autostrada Bucuresti-Pitesti in incinta fabricii "Dragon", o fabrica in Covasna unde se imbuteliaza apa minerala si gama NRB (sticle nereturnabile din sticla la 0.33 l ) Pe langa acestea exista si filiale in toata tara cum ar fi Constanta, Pitesti, Oradea, Galati, Timisoara, Craiova, etc.

Statutul societatii cuprinde in obiectul de activitate urmatoarele activitati principale:

Comert: - Vanzarea, imbutelierea si distributia bauturilor carbogazoase

Comert cu ridicata, intermedieri si import export

Comert cu amanuntul

Imbutelierea bauturilor.

Transporturile terestre a bauturilor

Activitatea principala a societatii este comert cu ridicata a produselor proprii. Societatea este administrata de un director general si cate un director pe fiecare departament.

Obligatiile si raspunderile administratorului sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele prevazute de legea 31/1990. In plus are urmatoarele atributii:

Administratorul este raspunzator fata de societate pentru: realitatea varsamintelor efectuate de asociati, existenta reala a dividendelor platite, existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere, exacta indeplinire a hotararilor adunarii generale, stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea le impune.

Sanctiunile ce se pot aplica administratorilor sunt cele prevazute de legea nr. 31/1990(in titlul VIII) si de alte acte normative . Asociatul unic are dreptul de a decide singur la interesele societatii, de asemenea asociatul unic are dreptul la dividende si obligatia de a suporta pierderile societatii.

2. Organigrama

Compania Pepsi Americas Romania are 1100 de angajati, un colectiv dinamic si productiv.

Organigrama

Volumul afacerilor si structura productiei

Compania Pepsi Americas Romania, care a preluat integral in anul 2006 Quadrant Amorq Beverages (QAB), imbuteliatorul produselor PepsiCo pe piata romaneasca si in Republica Moldova, are in prezent o cota de piata de 15 % pe segmentul bauturilor racoritoare, fata de 14% anul trecut.

Compania mizeaza pentru urmatorii ani pe o crestere sustinuta. Portofoliul Pepsi Americas Romania include brandurile Pepsi, 7 UP, Mountain Dew, Mirinda, Everess Tonic, Gatorade, Prigat, Lipton, dar si apa plata si minerala Roua Muntilor.

Piata interna a bauturilor racoritoare (care include si apa minerala) depaseste 850 milioane de euro, respective 2 milioane de litri, potrivit datelor companiilor din piata. Bauturile racoritoare carbonatate reprezinta cel mai dezvoltat segment al pietei locale de bauturi racoritoare, cu o pondere de 45% din volumul total, fiind urmate de apa minerala, care detine aproximativ 42% din piata, si de bauturile racoritoare necarbonatate.
Firma a inregistrat in anul 2008 o cifra de afaceri de aproximativ 155 milioane de euro.

Pepsi Americas este al doilea mare producator, comericiant si distribuitor de produse din portofoliul PepsiCo la nivel mondial, cu vanzari de aproximativ 4 miliarde de dolari .

4 Dotarea firmei cu mijloace de transport auto

Pentru transportul national al marfurilor, firma foloseste sase camioane Iveco, cu sarcina utila de 20 tone, cu mod de incarcare lateral, frontal si prin partea superioara.

Pentru satisfacerea necesarului de transport firma utilizeaza si mijloace de transport inchiriate de la alte societati.

Orice transport de marfuri se realizeaza in urma incheierii unui contract de transport .

5. Rute de transport

Pentru deplasarea de la locul de expediere la cel de destinatie, marfurile pot fi indrumate pe diferite rute.

In transporturile rutiere stabilirea rutei optime se face functie de:

- natura si caracteristicile marfurilor (generale, perisabile, agabaritice, inflamabile);

- reglementarile comerciale si administrative cu privire la transportul de marfuri;

- nivelul tarifelor preferentiale ca urmare a conventiilor incheiate de expeditori cu carausii;

- posibilitati de manipulare, depozitare sau transportare in parcurs si alte aspecte.

Alegerea rutei optime de indrumare a transportului este o problema de optiune a expeditorului foarte importanta. Aceasta deoarece nu intotdeauna ruta cea mai scurta din punct de vedere geografic este si cea mai ieftina sau ofera un timp de transport redus. De aceea stabilirea rutei optime este o activitate specifica expeditorului care poate crea permanent noi rute, favorabile pentru desfacerea marfurilor in diferite zone.

6 Activitatea departamentului logistica din cadrul Pepsi Americas

Activitatea departamentului logistica din cadrul Pepsi Americas este impartita intre angajatii acestu departament, astfel:

- 1 operator calculator

- 1 contabil sef

- 1 planificator productie

- 4 coordonatori - 1 responsabil cu filialele

- 1 responsabil cu distribuitorii

- 1 responsabil cu fabrica din Covasna

- 1 responsabil cu importurile

Operatorul calculator introduce comenzile intr-un program special, cu ajutorul caruia urmareste stocul disponibil pentru fiecare produs, putand fi imediat semnalata situatia de O.S.S. (out of stock- lipsa din stoc). Tot el tine o evidenta a comenzilor de la distribuitori, a aprobarilor pentru transport si a livrarilor.

Seful contabil tine evidenta kilometrilor facuti de fiecare casa de expeditie care presteaza servicii de transport pentru Pepsi Americas. Calculul se face o data pe luna, an urma lui fiind platiti transportatorii. Este responsabil cu intocmirea scrisorilor de transport pentru fiecare cursa.

Planificatorul de productie realizeaza un program de productie pe baza necesarului de marfa, a situatiilor O.O.S., a promotiilor, a stocului de capace, etichete, preforme.

Primul coordonator se ocupa de incarcarile de la fabrica din Covasna. Este responsabil cu incarcarile pentru filiale si distribuitori cu apa plata- minerala Roua Muntilor si NRB-uri. Tot el gestioneaza masinile inchiriate pentru tur- retur de casele de expeditie (aceste masini se folosesc la returulproduselor expirate si a euro paletilor de la filiale la Bucuresti sau Covasna).

Al doilea coordonator se ocupa de filiale, urmareste stocul pentru a nu ramane in situatii de O.O.S., le asigura aprovizionarea pentru fiecare produs. Pentru activitatea de aprovizionare a filialelor face cecere pentru camioane la casele de expeditie.

Al treilea coordonator se ocupa de de importul de produse din Cehia, aprovizioneaza depozitul din Bucuresti si subcontracteaza camioane pe ruta Praga- Bucuresti pentru a asigura transportul.

De la fabrica Pepsi Cehia se importa doar Lipton si Prigat GT la 1 litru, fiind o masura de moment, actuala fabrica nefacand fata volumului de productie. Importul de produse se va opri in momentul in care noua fabrica Dragon va fi in perfecta stare de functionare.

Cel de-al patrulea coordonator se ocupa de distribuitori. Primeste comenzile de la distribuitorii din tara, tine o stransa legatura cu departamentul de contabilitate, care in urma ordinelor de plata sau a unor garantii bancare isi dau acordul pentru livrarea produselor catre acestia. Tot el trebuie sa urmareasca si sa calculeze bonusul aferent campaniilor la diverse produse, care difera de la luna la luna. Tine legatura cu casele de expeditie pentru livrarea comenzilor catre distribuitori si catre Republica Moldova.

CAP. IV. CONCLUZII SI PROPUNERI

Ce este de fapt transportul marfurilor? Majoritatea specialistilor il considera un set de activitati logistice de baza, care se desfasoara in aproape orice canal de marketing si consta in crearea utilitatilor de loc si de timp. De fapt clientul nu utilizeaza doar simpla deplasare spatiala a marfurilor, ci cumpara un set de activitati la care participa o serie de componente: participantii primari (furnizorii), transportatorii, guvernul (prin reglemetarile legislative impuse in acest domeniu) si publicul, prin nevoile si cerintele sale. Importanta transporurilor se realizeaza pe doua cai si anume: la nivel macro si microeconomic. De asemenea, in ceea ce priveste factorii macroeconomici care determina importanta activitatii de transport a marfurilor acestia tin de posibilitatea specializarii geografice, productta pe scara mare, intesificarea concurentei, dar si dezvoltarea economica a unei tari.

Transportul rutier in principal s-a dovedit a fi slujitorul cel mai eficient al economiei si principalul ei stimulent. Prin diversitatea si capacitatea sa de adaptare poate fi gasit chiar la sursa productiei, deci a comertului. Rolul sau esential, dinamic, il face sa fie un stimulent real si puternic al progresului.

Importanta transporturilor nu se limiteaza numai la functia pe care o au in dezvoltarea complexului social economic national, ci joaca un rol insemnat si in amplificarea relatiilor internationale, intre tari. Transportul international prin particularitatile sale mijloceste contactul cu diferite regiuni ale lumii, contribuind la dezvoltarea legaturilor economice, politice, stiintifice si culturale intre diferite tari si popoare.

Pentru ca transportul rutier sa-si faca simtit in mod real efectul sau de catalizator economic, este necesara cunoasterea si adaptarea transporturilor de marfuri din fiecare tara la reglementarile internationale ale traficului auto, desfasurarea activitatii care asigura fluidizarea transportului rutier prin simplificarea controalelor vamale la frontiera.

Majoritatea tarilor europene au aderat la conventii bilaterale si multilaterale care reglementeaza traficul auto pentru asigurarea libertatii de tranzitare, permitand astfel transportului sa-si exercite rolul sau primordial in economie si societate.

Logistica este cheia dezvoltarii economice iar transportul si mobilitatea sunt motorul dezvoltarii durabile si trebuie sa raspunda provocarilor imperative ale momentului, respectiv necesitatea descongestionarii traficului si combaterea schimbarilor climatice. Intre nevoia de dezvoltare economica durabila si cea de reducere a poluarii, logistica, planificarea, schimbul de bune practici precum si conlucrarea eficienta intre toti actorii implicati : autoritati - producatori - transportatori - beneficiari - sunt singurele solutii viabile.

Atat transportatorii cat si beneficiarii prefera in momentul de fata rapiditatea cailor rutiere si aeriene. Din pacate, conditiile atmosferice nefavorabile in unele regiuni - cum ar fi Romania - , necesita introducerea de restrictii de circulatie pentru vehiculele grele, perturband traficul in transportul de marfuri si cauzand pierderi economice. In aceste conditii, transportul feroviar, si mai cu seama cel pe caile navigabile interioare si pe rutele maritime scurte, precum si comodalitatea, prezinta avantaje indiscutabile pentru scaderea presiunii pe infrastructurile rutieregeneral european.

Consider ca trebuie sa se acorde o mai mare importanta transportului transfrontalier catre si dinspre tarile terte precum si sigurantei incarcaturilor, putand contribui cu succes la imbunatatirea gestionarii prioritatilor, imbunatatirii si extinderii infrastructurilor de transport, precum si la o mai buna coordonare la nivel transfrontalier .

BIBLIOGRAFIE

Alexa, Constantin - " Transporturi si expeditii internationale "

Ed. Economica, 1996

Caraiani, Gheorghe - " Transportul si expeditiile rutiere "

Ed. Lumina Lex, 1998

Caraiani, Gheorghe

Cazacu, Cornel - " Transporturi, expeditii interationale "

Ed. Economica, 1995

4. Caraiani, Gheorghe

Georgescu, Toma - " Tehnici de comert exterior"

Ed. Sylvi, 1995,Bucuresti

Caraiani, Gheorghe

Stancu, I. - " Transporturi feroviare "

Ed. Lumina Lex, 1998

Dobrota, Simion - " Transporturi rutiere internationale "

Ed. Transportul Rutier, 1994

Gattorna, L. , John - " Managementul logisticii si distributiei "

Ed. Teora, 1991

Marinescu, Adrian

Stana, Marin - " Transportul feroviar in perspectiva integrarii in UE "

Ed. Publiferom Buc. , 2000

Popa, Ioan - " Tranzactii comerciale internationale "

Ed. Economica, 1997

Putz, Ecaterina - " Economia si organizarea activitatii de transport

feroviar si auto "

Ed. Mirton, 1998

Stefanescu, Paul - " Bazele marketingului "

Ed. S.C. "Tipoalex" Bucuresti, 1995

*** - " Anuarul statistic al Romaniei ", 2000

1 *** - "Conventia referitoare la contractul de transport marfa pe

sosele (CMR)

*** - " Ordinul nr. 300 din 31 iulie 1995 privind emiterea de M. T.

a certificatelor de omologare internationala pentru vehicule

rutiere si componentele acestora

*** - " Ordonanta privind transporturile rutiere nr. 44,1997

publicata in MOF 222 / 29 august 1997

ANEXE

ANEXA 1.

DECRET Nr. 451 din 20 noiembrie 1972 privind aderarea Republicii Socialiste Romania la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR)

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Art. 1. - Republica Socialista Romania adera la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR) si la Protocolul de semnatura al acesteia, intocmite la Geneva la 19 mai 1956,cu urmatoarea rezerva:

'Republica Socialista Romania declara, in baza articolului 48 al Conventiei referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR), intocmita la Geneva la 19 mai 1956,ca nu se considera legata de prevederile articolului 47 al conventiei, conform carora diferendele intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea conventiei, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri sau prin orice alt mod de solutionare, vor fi aduse, la cererea uneia dintre partile contractante interesate, in fata Curtii Internationale de Justitie.

Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende ar putea fi supuse Curtii Internationale de Justitie numai cu consimtamantul tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte'.......

Presedintele

Consiliului de Stat,

Nicolae Ceausescu

CONVENTIE

referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR*)

PREAMBUL

partile contractante, recunoscand utilitatea reglementarii intr-un mod uniform a conditiilor contractului de transport international de marfuri pe sosele, in special in ceea ce priveste documentele folosite pentru acest transport si responsabilitatea transportului,

au convenit asupra celor ce urmeaza:

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare

ARTICOLUL 1

Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract.

In sensul prezentei conventii, prin 'vehicule' se inteleg automobilele, vehiculele articulate, remorcile si semiremorcile, asa cum sunt definite in articolul 4 al Conventiei asupra circulatiei rutiere din 19 septembrie 1949.

Prezenta conventie se aplica chiar daca transporturile intrand in domeniul ei de aplicare sunt efectuate de catre state sau de catre institutii ori organizatii guvernamentale.

Prezenta conventie nu se aplica:

a) transporturilor efectuate pe baza conventiilor postale internationale;

b) transporturilor funerare;

c) transporturilor efectelor de stramutare.

Partile contractante se obliga sa nu aduca nici o modificare prezentei conventii prin acorduri speciale incheiate intre doua sau mai multe dintre ele, putandu-se totusi scoate de sub prevederile ei micul trafic de frontiera sau autorizarea folosirii scrisorii de trasura reprezentative a marfii in transporturile efectuate exclusiv pe teritoriile lor.

ARTICOLUL 2

Daca vehiculul continand marfuri este transportat pe o parte a parcursului, pe mare, cale ferata, cale navigabila interioara sau aeriana, fara descarcarea marfii din vehicul, cu exceptia aplicarii eventuale a dispozitiilor articolului 14, prezenta conventie se aplica pentru intregul transport. Totusi, in masura in care s-a dovedit ca o pierdere, o avarie sau o intarziere la eliberarea marfii, care a survenit in cursul transportului cu un altfel de transport decat cel rutier, nu a fost cauzata de o actiune sau omisiune a transportatorului rutier si ca provine dintr-un fapt care nu a putut sa se produca decat in cursul si din cauza transportului nerutier, raspunderea transportatorului rutier nu este determinata de prezenta conventie, ci de felul in care raspunderea transportatorului nerutier ar fi fost determinata daca un contract de transport ar fi fost incheiat intre expeditor si transportatorul nerutier numai pentru transportul marfii, conform prevederilor legale privind transportul de marfuri printr-un alt fel de transport decat cel rutier. Cu toate acestea, in lipsa unor astfel de prevederi, raspunderea transportatorului rutier va fi determinata de prezenta conventie.

Daca transportatorul rutier este in acelasi timp si transportatorul nerutier, raspunderea sa este, de asemenea, determinata de prevederile paragrafului 1,ca si cand functia sa de transportator rutier si functia sa de transportator nerutier ar fi exercitate de catre doua persoane diferite.

CAPITOLUL II....... .

ARTICOLUL 5

Scrisoarea de trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor si de transportator, aceste semnaturi putand sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura o permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar la treilea se retine de transportator.

In cazul in care marfa de transport trebuie sa fie incarcata in vehicule diferite sau daca este vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de marfa ori lot de marfuri.

ARTICOLUL 6

1. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:... .

2. Daca este cazul, scrisoarea de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:.

ARTICOLUL 7

1. Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza ineactitatii sau insuficientei:

indicatiilor mentionate in documentele de transport...... .

oricaror alte indicatii sau instructiuni date de el pentru emiterea scrisorii de trasura sau pentru a fi inserate in aceasta.

Daca, la cererea expeditorului, transportatorul inscrie in scrisoarea de trasura mentiunile indicate in paragraful 1 al prezentului articol, se considera, pana la proba contrarie, ca acesta a actionat in contul expeditorului.

Daca scrisoarea de trasura nu contine mentiunea prevazuta in articolul 6 paragraful 1 k), transportatorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pe care le-ar suporta persoana care are dreptul sa dispuna asupra marfii datorita acestei omisiuni.

ARTICOLUL 8

1. La primirea marfii, transportatorul este obligat sa verifice:

a) exactitatea mentiunilor din scrisoarea de trasura referitoare la numarul de colete, cat si la marcajul si la numerele lor;

b) starea aparenta a marfii si a ambalajului ei.

2. Daca transportatorul nu are mijloace rezonabile de a verifica exactitatea mentiunilor indicate in paragraful 1 a) al prezentului articol, el va inscrie in scrisoarea de trasura rezerve care trebuie sa fie motivate. El trebuie, de asemenea, sa motiveze toate rezervele pe care le face cu privire la starea aparenta a marfii si a ambalajului ei. Aceste rezerve nu angajeaza pe expeditor, daca acesta nu le-a acceptat in mod expres in scrisoarea de trasura.

Expeditorul are dreptul sa ceara verificarea de catre transportator a greutatii brute a marfii sau a cantitatii acesteia altfel exprimate. El poate cere, de asemenea, verificarea continutului cotelor. Transportatorul poate cere plata cheltuielilor de verificare. Rezultatul verificarilor se consemneaza in scrisoarea de trasura.

ARTICOLUL 9

Scrisoarea de trasura face dovada, pana la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii marfii de catre transportator.

In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura a rezervelor motivate ale transportatorului, exista prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre transportator si ca numarul de colete, cat si marcajele si numerele lor erau conforme cu mentiunile din scrisoarea de trasura.

ARTICOLUL 10

Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, materialului sau altor marfuri, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, afara de cazul cand defectuozitatea, fiind aparenta sau cunoscuta transportatorului in momentul primirii marfii, transportatorul nu a facut rezerve cu privire la aceasta.

ARTICOLUL 11

In vederea indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea marfii, expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute.

Transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sunt exacte sau suficiente. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente si informatii, in afara de cazul in care culpa este a transportatorului.

Transportatorul este raspunzator ca si un comisionar de consecintele pierderii sau utilizarii inexacte a documentelor mentionate in scrisoarea de trasura si care o insotesc sau care i s-au predat; totusi, despagubirea pusa in sarcina sa nu o va depasi pe aceea care ar fi datorata in caz de pierdere a marfii.

ARTICOLUL 12

Expeditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii, in special sa ceara transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa elibereze marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura.

Acest drept se stinge in momentul in care al doilea exemplar al scrisorii de trasura este remis destinatarului sau daca acesta isi exercita dreptul prevazut de articolul 13 paragraful 1; din acel moment, transportatorul trebuie sa se conformeze ordinelor destinatarului.......

ARTICOLUL 13

Dupa sosirea marfii la locul prevazut pentru eliberarea, destinatarul are dreptul de a cere ca al doilea exemplar al scrisorii de trasura sa-i fie remis si ca marfa sa-i fie eliberata contra unei dovezi de primire. Daca pierderea marfii este stabilita sau daca marfa nu a sosit la expirarea termenului prevazut in articolul 19,destinatarul este autorizat sa pretinda in numele sau de la transportator drepturile care rezulta din contractul de transport.

Destinatarul care prevaleaza de drepturile care ii sunt acordate de paragraful 1 al prezentului articol, este obligat sa plateasca creantele care rezulta din scrisoarea de trasura. In caz de contestare a acestora, transportatorul nu este obligat sa efectueze eliberarea marfii decat in cazul in care destinatarul a depus o cautiune....

ARTICOLUL 14

Daca, pentru un motiv oarecare, executarea contractului in conditiile prevazute in scrisoarea de trasura este sau devine imposibila inainte de sosirea marfii la locul prevazut pentru eliberare, transportatorul este obligat sa ceara instructiuni persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, in conformitate cu articolul 12.

Totusi, daca circumstantele permit efectuarea transportului in conditii care difera de cele prevazute in scrisoarea de trasura si daca transportatorul nu a putut sa obtina in timp util instructiunile de la persoana care are dreptul de a dispune de marfa conform articolului 12,el va lua masurile pe care le considera ca fiind cele mai bune in interesul persoanei care are dreptul de a dispune de marfa.

ARTICOLUL 15

In cazul in care dupa sosirea marfii la locul de destinatie se ivesc impedimente la eliberare, transportatorul cere instructiuni de la expeditor. Daca destinatarul refuza marfa, expeditorul are dreptul de a dispune de aceasta, fara a prezenta primul exemplar al scrisorii de trasura.

Chiar daca a refuzat marfa, destinatarul poate oricand sa ceara eliberarea ei atat timp cat transportatorul nu a primit instructiuni contrarii de la expeditor.

Daca impedimentul la eliberarea marfii apare dupa ce destinatarul, conform dreptului pe care il detine in virtutea articolului 12 paragraful 3,a dat ordin de a se elibera marfa unei alte persoane, destinatarul se substituie expeditorului, iar aceasta alta persoana destinatarului, pentru aplicarea paragrafelor 1 si 2 de mai sus.

ARTICOLUL 16

Transportatorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor legate de solicitarea de instructiuni sau cele determinate de executarea instructiunilor primite, cu conditia ca aceste cheltuieli sa nu fie consecinta culpei sale.

In cazurile indicate in articolul 14 paragraful 1 si in articolul 15,transportatorul poate sa descarce imediat marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta; dupa aceasta descarcare, transportul este considerat terminat. Transportatorul isi asuma atunci pastrarea marfii. El poate totodata sa incredinteze marfa unui tert si nu este atunci raspunzator decat de alegerea judicioasa a acestui tert. Marfa ramane grevata de creantele rezultand din scrisoarea de trasura si de toate celelalte cheltuieli.

Transportatorul poate sa procedeze la vanzarea marfii fara sa astepte instructiuni de la persoana care are dreptul sa dispuna, cand natura perisabila a marfii sau starea ei o justifica sau cand cheltuielile pentru pastrare sunt disproportionate fata de valoarea marfii. In celelalte cazuri el poate, de asemenea, proceda la vanzarea marfii, daca, intr-un termen rezonabil, el nu a primit din partea persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa instructiuni contrarii a caror executare ii poate fi ceruta in mod echitabil.

Daca marfa a fost vanduta in baza dispozitiilor prezentului articol, suma obtinuta din vanzare trebuie pusa la dispozitia persoanei care are dreptul de a dispune de marfa, minus cheltuielile care greveaza marfa. Daca aceste cheltuieli sunt mai mari decat suma obtinuta din vanzare, transportatorul are dreptul la diferenta.

Procedura utilizata in caz de vanzare este determinata de legea sau de uzantele locului unde se gaseste marfa.

CAPITOLUL IV Raspunderea transportatorului

ARTICOLUL 17

Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avarie, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea in eliberare.

2. Trasportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.

Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a inchiriat vehiculul sau a prepusilor acesteia.

Tinand cont de articolul 18 paragrafele 2 pana la 5,transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmatoarele fapte......... .

Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu raspunde de unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decat in masura in care factorii de care el raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la dauna.

ARTICOLUL 18

Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intarzierea eliberarii a avut drept cauza unul dintre factorii prevazuti in articolul 17 paragraful 2 incumba transportatorului.

Cand transportatorul stabileste ca, tinand seama de circumstantele de fapt, pierderea sau avaria a putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare prevazute in articolul 17 paragraful 4,exista prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza. Cel in drept poate totusi sa faca dovada ca dauna nu a avut drept cauza in intregime sau partial unul dintre aceste riscuri.

Prezumtia aratata mai sus nu este aplicabila in cazul prevazut de articolul 17 paragraful 4 a), daca este vorba de o pierdere anormala sau o pierdere de colete.

Daca transportul este efectuat cu ajutorul unui vehicul amenajat in vederea protejarii marfurilor impotriva influentei caldurii, a frigului, a variatiilor de temperatura sau a umiditatii aerului, transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 d) decat daca face dovada ca toate masurile care ii incumba, tinand cont de circumstante, au fost luate in ceea ce priveste alegerea, intretinerea si folosirea acestor amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.

5. Transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 f) decat daca face dovada ca toate masurile care ii incumba in mod normal, tinand cont de circumstante, au fost luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.

ARTICOLUL 19

Se considera intarziere la eliberare atunci cand marfa nu a fost eliberata in termenul convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci cand durata efectiva a transportatorului depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinandu-se cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar pentru ambalarea unei incarcaturi complete in conditii normale.

ARTICOLUL 20

1. Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cand aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 de zile de la expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la primirea marfii de catre transportator.

2. Cel in drept poate, primi despagubirea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie incunostintat imediat, in cazul in care marfa ar fi gasit in cursul anului care urmeaza platii despagubirii. Confirmarea primirii unei astfel de cereri se comunica in scris.

In termen de 30 zile de la primirea unei atare incunostintari cel in drept poate cere ca marfa sa-i fie predata contra platii creantelor rezultand din scrisoarea de trasura si contra restituirii despagubirii primite, deducandu-se eventual cheltuielile care ar fi fost cuprinse in aceasta despagubire si sub rezerva tuturor drepturilor la despagubire pentru intarzierea la eliberare prevazuta in articolul 23 si, dupa caz, in articolul 26.

4. In cazul lipsei fie a cererii prevazute in paragraful 2,fie a instructiunilor date in termenul de 30 de zile prevazut in paragraful 3,sau daca marfa a fost gasita dupa un an de la plata despagubirii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform legislatiei locului unde se gaseste marfa.

ARTICOLUL 21

Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea sumei ramburs care ar fi trebuit sa fie perceputa de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de transport, transportatorul este obligat sa despagubeasca pe expeditor cu suma ramburs, fara a fi prejudiciat in dreptul sau in regres impotriva destinatarului.

ARTICOLUL 22

1. Daca expeditorul preda transportatorului marfuri periculoase, el ii semnaleaza acestuia natura exacta a pericolului pe care marfurile il prezinta si ii indica eventual precautiile care trebuie luate. In cazul cand aceasta semnalare nu a fost consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, ca transportatorul a avut cunostinta de natura exacta a pericolului pe care il prezinta transportul marfurilor sus-mentionate revine expeditorului sau destinatarului.

2. Marfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de catre transportator in conditiile prevazute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si in orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensive de catre transportator, fara nici o despagubire; expeditorul este in plus raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele rezultand din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor.

ARTICOLUL 23

1. Cand, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport.

2. Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent a pietei, sau, in lipsa amandurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate.

Totusi, cuantumul despagubirii nu poate depasi 25 franci per kilogram de greutate bruta lipsa. Prin franc se intelege francul-aur, cu greutatea de 10/31 grame si continut de finete de 0,900.

4. In plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de pierdere partiala; alte daune-interese pentru pierdere nu sunt datorate.

5. In caz de intarziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intarziere a rezultat un prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului.

6. O despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decat in caz de declarare a valorii marfii sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor 24 si 26.

ARTICOLUL 24

Expeditorul poate sa declare in scrisoarea de trasura, contra platii unui supliment de pret convenit, o valoare a marfii care depaseste limita mentionata in paragraful 3 al articolului 23 si, in acest caz, valoarea declarata inlocuieste aceasta limita.

ARTICOLUL 25

1. In caz de avarie, transportatorul plateste contravaloarea deprecierii marfii, calculata pe baza valorii stabilite in conformitate cu articolul 23 paragraful 1,1 si 4.

2. Totusi, despagubirea nu poate sa depaseasca:

a) daca totalul executiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de pierdere totala;

b) daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita in caz de pierdere a partii depreciate.

ARTICOLUL 26

1. Expeditorul poate fixa, facand mentiunea respectiva in scrisoarea de trasura si contra platii unui supliment de pret stabilit convenit, suma care reprezinta un interes special la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii si pentru cazul depasirii termenului convenit.

2. Daca a fost facuta o declaratie de interes special la eliberare, poate fi ceruta - independent de despagubirile prevazute in articolele 23,24 si 25 si pana la concurenta contravalorii interesului declarat - o despagubire egala cu paguba suplimentara pentru care s-a facut dovada.

ARTICOLUL 27

1. Cel in drept poate sa pretinda pentru pagubele suferite dobanzi. Aceste dobanzi, calculate la 5% pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau, daca nu a existat o reclamatie, din ziua introducerii actiunii in justitie.

2. Daca elementele care servesc ca baza de calcul al despagubirii nu sunt exprimate in moneda tarii in care se cere plata, convertirea va fi facuta la cursul zilei si locului platii despagubirii.

ARTICOLUL 28

1. In cazurile in care, potrivit legii aplicabile, pierderea, avaria sau intarzierea survenita in cursul unui transport supus prezentei conventii, pot da loc unei reclamatii extracontractuale, transportatorul se poate prevala de dispozitiile prezentei conventii care exclud raspunderea sa sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate.

2. In cazul cand, pentru pierdere, avarie sau intarziere intervine raspunderea extracontractuala a uneia dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potrivit prevederilor articolului 3,aceasta persoana poate, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitiile prezentei conventii care exclud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate.

ARTICOLUL 29

1. Transportatorul nu are dreptul sa se prevaleze de dispozitiile prezentului capitol care exclud sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina probei, daca paguba a fost provocata din dolul sau dintr-o culpa care ii este imputabila si care, in conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat, este considerata echivalenta cu un dol.

2. Acelasi lucru este valabil si daca faptele savarsite cu dol sau culpa sunt ale prepusilor transportatorului sau ale oricarei alte persoane la serviciile carora el recurge pentru executarea transportului, daca acesti prepusi sau persoane lucreaza in exercitiul functiunii lor. In acest caz, prepusii sau celelalte persoane nu au dreptul de a se prevala, in ceea ce priveste raspunderea lor, de dispozitiile din prezentul capitol, mentionate in paragraful 1.

CAPITOLUL V Reclamatii si actiuni........

CAPITOLUL VI Dispozitii referitoare la transportul efectuat de transportatori succesivi..........

ARTICOLUL 37

Transportatorul care a platit despagubiri, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, are dreptul de regres, pentru suma platita, impreuna cu dobanzile si cheltuielile suportate, contra transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport conform dispozitiilor urmatoare:

a) transportatorul prin fapta caruia s-a produs paguba trebuie sa suporte singur despagubirea platita de el sau de un alt transportator;

b) daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai multi transportatori, fiecare dintre ei trebuie sa plateasca o suma proportionala cu partea sa de raspundere; daca evaluarea partilor de raspundere este imposibila, fiecare dintre ei este raspunzator proportional cu partea de remunerare a transportului care ii revine;

c) daca nu se poate stabili care dintre transportatori raspunde pentru paguba, despagubirea, se repartizeaza intre toti transportatorii, in proportia fixata la litera b.

ARTICOLUL 38

Daca unul dintre transportatori nu este solvabil, partea de despagubire care ii incumba si pe care nu a platit-o se repartizeaza intre toti ceilalti transportatori, proportional cu remunerarea lor......

CAPITOLUL VII Nulitatea stipulatiilor contrare conventiei

ARTICOLUL 41

1. Sub rezerva dispozitiilor aritcolului 40,este nula si fara nici un efect orice stipulatie care, direct sau indirect, ar deroga de la dispozitiile prezentei conventii. Nulitatea unor astfel de stipulatii nu atrage nulitatea celorlalte prevederi ale contractului.

2. In special vor fi nule toate clauzele prin care s-ar ceda transportatorului beneficiul asigurarii marfii sau orice alta clauza analoga, ca si orice clauza care schimba sarcina probei...... .

CAPITOLUL VIII Dispozitii finale.....

PROTOCOL DE SEMNATURA.....

In momentul semnarii Conventiei referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele, subsemnatii, valabil imputerniciti, au convenit asupra urmatoarelor declaratii si precizari:

1. Prezenta conventie nu se aplica transporturilor intre Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Republica Irlandei.

2. La articolul 1,paragraful 4:

Subsemnatii se angajeaza sa trateze incheierea de conventii referitoare la contractul pentru transportul efectelor de stramutare si la contractul de transport combinat.

Drept care subsemnatii, valabil imputerniciti, au semnat prezentul protocol.

Intocmit la Geneva, la nouasprezece mai una mie noua sute cincizeci si sase, intr-un singur exemplar, in limbile engleza si franceza, amandoua textele avand aceeasi valabilitate.