COMUNA ARIESENI - PREZENATARE GENERALA, POTENTIAL NATURAL SI TURISTIC

COMUNA ARIESENI - PREZENATARE GENERALA, POTENTIAL NATURAL SI TURISTIC

1. Prezentarea generala, potentialul natural a Comunei Arieseni

Muntii Apuseni sunt un lant muntos din Transilvania, parte a Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt varf este Curcubata Mare (cunoscut si ca Varful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitati la nord de Raul Barcau, la sud de raul Mures, la vest de Dealurile si Campia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

Muntii Apuseni sunt munti tineri, de incretire, formati in orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compusi in general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explica numarul foarte mare de pesteri existente in zona.

La limita de judet, ne intampina comuna Arieseni, situata la izvoarele Ariesului. Arieseni este o comuna in nord-est judetului Alba, la limita judetelor Bihor si Alba, alcatuita din 18 sate, rasfirate pe pantele Muntiilor Bihor. Comuna Arieseni la 830 m altitudine este situata la confluenta Raul Alb( denumirea raului Aries inspre izvoare) cu Valea Coblis.

Comuna este strabatuta de DN 75, pe soseaua care face legatura intre Oradea si centrul tarii respectiv municipiul Alba Iulia. Distantele sunt cuprinse intre 130 km pana la Oradea, 120 km pana la Alba Iulia, 128 km pana la Turda , Arad la 182 km, Deva la 133 km, Cluj Napoca la 141 km si 40 km pana la Campeni.

Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 476.6 locuitori / km .[1]

Atestata documentar pentru prima data in anul 1909 cu numele de Lapus, a facut parte initial din comuna Raul Mare. Documentele vechi , atesta locuirea partii de sus a bazinului Ariesului Mare numai din a doua jumatate a secolului XVIII, primii locuitori asezandu-se aici din motive social-economice, respectiv apropierea de padure si pasuni, cat si fuga de asuprirea feudalilor maghiari. Intre 1791 si 1829 se construieste Biserica Ortodoxa din satul Lapus, semn al inceputului popularii acestor locuri. Pana in 1924 localitatea Arieseni , impreuna cu Garda de Sus si Scarisoara , formau o singura comuna , purtand numele celei din urma. Dezvoltarea ei se datoreaza, ca si in alte cazuri in primul rand migratiei populatiei din zonele joase spre locurile libere in cautarea pasiunilor montane.[2]

Despre moti s-ar mai putea scrie multe lucruri interesante,dar niciodata nu vom putea sa prindem specificul vietii lor mai bine decat Geo Bogza in admirabilele pagini din "Tara de Piatra". Orice turist , plecand in muntii Apuseni, ar trebui sa le citeasca, pentru a intelege mai bine pe vrednicii moti. Mai mult, ar tebui citita si istoria lor, caci locurile pe care le strabat turistii sunt pline de amintirile luptelor purtate de moti de-a lungul secolelor pentru libertate si dreptate. Ajunge doar sa amintim ca cele doua mari capetenii ale rascoalelor populare din 1784 si 1848, Horia si Avram Iancu, s-au nascut la poalele muntilor Bihor, respectiv in Albac si Vidra se Sus (numita astazi Avram Iancu).

1.1. Relieful

Comuna Arieseni se afla in partea centrla a Muntilor Apuseni, in Tara Motilor, care constitue un ansamblu de masive strans legate, cu pozitie centrala, cu inaltimi cuprinse intre 850-1800 m si imprejurimi care au un bogat potential turistic.

Relieful are altitudini de peste 850 m, cele mai mari inaltimi fiind in sud, in masivul cristalin Biharia, respectiv varful Bihor sau Curbata Mare 1849 m, Curbata Mica 1777 m, Piatra Graitoare 1650m. In nord-estul comunei cea mai mare altitudine este de 1579 m in Varful Batrana.

Platoul Scarisoara-Ocoale are o altitudine de 1100-1200 m fiind situat pe teritoriul comunei Garda de Sus. Pe platou se afla cinci sate si cateva insemnate obiective turistice:Ghetarul de la Scarisoara, valea Ocoale, Pestera Pojarul Politei.

Ghetarul Scarisoara, (1165 m) cea mai mare pestera cu gheta din tara. El cuprinde in etajul superior formatiuni de gheta cu o interesanta regenerare periodica, iar in etajul inferior, formatiuni de calcit de mari dimensiuni. In avenul de intrare se poate observa o etajera fenologica (perioada de inflorire a plantelor) corespunzatoare paturilor de aer din ce in ce mai rece spre fund. Ghetarul este inchis si nu poate fi vizitat decat sub indrumarea paznicului.

Pestera Pojarul Politei este una din pesterile cele mai bogat ornate din tara; ea se distinge prin bogatia in formatiuni perlate si cristalictite. In pestera se conserva pe argila urme ale ursului de caverna. Pestera este inchisa cu un grilaj, vizitarea ei nefiind permisa.

Ghetarul de la Vartop, pestera Corbasca si pestera Cornii sunt importante prin gama larga de formatiuni stalagmitice, toate trei fiind deosebit de bine conservate. In pestera Cornii este pastrat un vas neolitic prins intr-o crusta calcitica. Toate trei sunt inchise si nu pot fi vizitate.

Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din doua sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni si zapada, acumulate intr-o imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheta, aflate in partea opusa a intrarii in pestera.[3]

Platoul carstic se afla in partea de nord si nord-est a comunei, extinzandu-se mai mult pe teritoriul comunelor Garda de Sus(jud. Alba) si Pietroasa (jud. Bihor). Aici se afla platoul carstic Padis. Aici intalnim platourile carstice cu numeroase doline, uvale, depresiuni de contact, pesteri purtatoare de ghetari, unele declarate monumente ale naturii, apoi chei si versanti abruti.

Platoul Padis, cu o altitudine medie de 1250-1280m se afla pe teritoriul comunei Pietroasa. Are un aspect general de ses suspendat, ciuruit de numeroase doline. In partea de est a platoului se afla Cabana Padis, punctul central al traseelor turistice din Muntii Apuseni.

Platoul Ponor-Lumea Pierduta, situat tot pe teritoriul comunei Pietroasa, are o altitudine medie de 1100-1150 m. Se afla in sud-vestul platoului Padis, panala canionul Galbenei. Cuprinde cateva obiective turistice exceptionale , cum sunt: Cetatile Ponorului, Valea Cetatilor, Poiana Ponor, pestera Focul Viu, etc.

Cetatile Ponorului si cheile Galbenei sunt dintre cele mai grandioase fenomene carstice din tara noastra. Sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300m si la care partea superioara are undiametru de peste un km. Pe langa valoarea peisagistica, aici se gaseste o vegetatie cu numeroase elemente floristice nordice si alpine, care avantajate de conditiile microclimatice determinate de morfologia particulara a terenului, au o statiune extrem de sudica si exceptional de coborata ca altitudine. Vizitarea lor este libera.

1. Clima

Climatul este montan moderat dezvoltat pe fondul unei circulatii dominante a maselor de aer vestice. Clima este una subalpina cu temperaturi cuprinse intre +15 C vara si -5 C iarna.

Pentru activitatile turistice sunt de retinut patru intervale: decembrie-martie ca sezon rece si cu zapada bogata(stratul de zapada cu grosimi medii de 20-80 cm se mentine mai mult timp, de la 150 zile la altitudini de 1500 m , in locuri adapostite cu expunere nordica chiar 6-7 luni) facilitand, local practicarea sporturilor de iarna; aprilie-iunie racoros si cu perioade ploioase ce alterneaza cu zile senine favorabile drumetilor scurte; iulie-octombrie un climat relaxant cu timp frumos extrem de favorabil turismului; noiembrie-prima parte a lunii decembrie cu schimbarii rapide ale vremii, cand se produc ploi, scaderea rapida a temperaturii si ceata ,activitati turistice reduse.

1.3 Vegetatie , Fauna

Vegetatia este bogata si variata. Daca pe culmile cele mai inalte exista pajisti subalpine, pe cele mai joase se afla pajisti secundare rezultate din defrisarea padurii. La peste 1300 m altitudine au extindere coniferele : molid si brad. Pretutindeni in jurul localitatilor, intinderi mari din suprafetele padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri agricole, incat, in prezent, padurea nu depaseste 55% din suprafata acestor munti.

Exista o bogata si variata fauna care populeaza nu numai padurile ci si intinsele fanete si pasuni. Intre mamifere reprezentative sunt cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderi, veverita, vulpi si mai putini lupi. In apele comunei exista pastravi, lipan .

1.4. Reteaua hidrografica

Raul Ariesul Mare isi are izvoarele in zona pasului Vartop. Dintre numerosii sai afluenti cei mai mari sunt: Coblesul, Streul si Garda Seaca. Pe valea Varciorogului se afla cascada Varciorog -15 m inaltime.

Cea mai mare parte a nordului muntilor Apuseni e inclusa in cadrul Parcului natural Apuseni cu o suprafata de 75784 ha in interiorul caruia se gasesc peste 50 de rezervatii majoritatea fiind reprezentate de chei, avenuri si pesteri.[6]

1.5. Populatiea Comunei Arieseni

Locuitorii acestei zone sunt asa cum sunt ei denumiti, motii straveche populatie a Apusenilor sunt strans legati de locurile natale. Tara lor muntoasa si saraca, le ofera putine posibilitati de trai, totusi ei nu o parasesc niciodata si au stiut sa se gosporareasca utilizand la maximum ceea ce natura le-a dat cu zgarcenie. Terenul agricol, redus ca indindere , este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte. De aceea ori unde exista un petic de pamant, cat de cat arabil, se gaseste si cate o gospodarie de mot. Din aceasta cauza satele motesti sunt rasfirate si ca exemplu este suficint sa amintim ca comuna Arieseni , care are casele imprastiate pe o suprafata de peste 60 km.[7]

Satele aflate in administrarea comunei sunt: Arieseni, Avramesti, Bubesti, Casa de Piatra, Dealu Bajului, Fata-Cristesei, Fata -Lapusului, Galbena, Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Ravicesti, Sturu, Stei-Arieseni, Vanvucesti.

Activitati specifice zonei: cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, agoturism.

Activitati economice principale: turism, comert, prelucrarea lemnului.

In proportie de 100 % populatia este de etnie romana. Religia locuitorilor este majoritar ortodoxa - 94 %, restul de 6 % fiind pendicostali.

Resurse de munca si populatie activa ocupata:

-populatie inactiva ( 0-14 de ani) si peste 65 de ani reprezinta un numar de 848 de locuitori.

-populatie activa ( 15-65 de ani) este formata din 1061 de locuitori.[8]

Raportul de dependenta este de 0,79 indivizi inactivi la un individ activ.

La 1 iulie 1999 populatia comunei Arieseni era de circa 1909 locuitori, din care 915 femei (47.9%) si barbati (51%). Populatia comunei a evoluat astfel conform ultimului recensamant:

Tabel nr.1.Evolutia populatiei din comuna Arieseni, in perioada 1850-1999

***www.primariaarieseni.ro

Fig. nr.1. Evolutia populatiei din comuna Arieseni , in perioada 1850-1999

Analizand tabelul si graficul de mai sus , din anul 1850 pana in anul 1992 observam o crestere a numarului de locuitori si a numarului de gospodarii. Odata cu intensificarea urbanizari, majoritatea tinerilor au migrat spre orase , iar cu caderea regimului comunist migrarea tinerilor spre alte tarii dezvoltate pentru a munci , numarul de locuitori din comuna a scazut , dar numarul de gospodari a crescut .Cei care au plecat din Arieseni, continua sa aiba o resedinta secundara in comuna, pentru a-si petrece timpul liber.

Tara Motilor, situata la izvoarele Ariesului (Campeni, Albac, Avram Iancu, etc.) este o zona renumita in prelucrarea lemnului, locuitorii specializadu-se in dulgherit si cioplirea lemnului pentru constructii, indeosebi a sindrilei. Mesteri vasari impreuna cu alti mestesugari: "ciubari", "sindrilari", "cercurari","rotari", "scandurari" mai exista in Muntii Apuseni pe Valea Superioara a Ariesului in comunele Garda, Arieseni, Scarisoara, Avram Iancu, Poiana Vadului. Confectionarea micilor obiecte ornamentale prin crestare -indeosebi lazi, linguri de lemn, cauce, bate ciobanesti, furci de tors, plosti, tipare de cas se mai practica in Avram Iancu (jud. Alba), Patrahaitesti (com. Arieseni). Pe Valea Ariesului Mare se mai intalnesc mestesugari priceputi in tamplarit, carutarie, dogarit-instrumente muzicale (fluiere, tulnice), tesut (covoare, scoatre, cergi, costume populare).

Mestesugurile si artizanatul s-au restrans mult ca urmare a industrializarii unor zone

invecinate care au atras forta de munca. Productia artizanala, cu o piata de desfacere

mica, nesustinuta prin masuri adecvate, este in continuu regres. Nu exista nici o retea

de valorificare a produselor artizanale din zona Muntilor Apuseni.

In tinutul Muntilor Apuseni, pana in secolul al XVIII-lea, casele erau construite aproape numai din trunchiuri rotunde si groase, dispuse in cununi orizontale (sistemul constructiv Blockhaus). Casele din Tara Motilor construite pe coastele inaltimilor sunt ridicate uneori pe socluri inalte de piatra, iar prispa suspendata este marginita de stalpi uniti

prin arcade de lemn. Farmecul aparte al caselor de pe Valea Ariesului este dat de proportia de 1/3 intre inaltimea peretilor si cea a acoperisului. Monumente arhitectonice populare specifice acestei zone sunt casele cu curte inchisa si intarita, sura poligonala si bisericile din lemn. Acestea din urma sunt situate in mijlocul vetrei satului, pe dealul ori pe promontoriul celui mai ridicat catun. Au ca specificitate prispa cu stalpi sculptati, motivul cel mai utilizat este franghia. Aceste monumente de arhitectura confera peisajului in care sunt construite o nota distincta fata de zonele de campie inconjuratoare, ca si fata de zonele montane a pasunilor alpine.

Ocupatiile motilor erau agricultura montana (de coasta si in terase), pastoritul, paduraritul. Agricultura se practica pana la altitudinea de 1200 m. De altfel, climatul rece nu permite decat cultivarea cartofilor, orzului si graului, daca totusi sunt semanate, risca sa nu se coaca pana la caderea brumei. Pasunile intinse de pe culmile cele mai inalte permit cresterea oilor si a vitelor. Tot in acest scop sunt utilizate toate suprafetele necultivate, care sunt cosite pentru fan. Cea mai mare bogatie a Tarii Motilor o constitue insa padurile de molid, in valorificarea carora motii sunt adevarati maestri.

Bogatul patrimoniu turistic al zonei, in egala masura un dar al naturii dar si o creatie a muncii si a inteligentei umane, asociat cu proverbiala ospitalitate a motilor, au facut ca zona sa capete reale valente si vocatii turistice, atragand si persoane care nu sunt bastinase pentru construirea unei resedinte secundare. Astfel se explica scaderea numarului de locuitori dar tot odata cresterea numarului de gospodarii.

Potentialul turistic

Potentialul turistic constitue ansamblul elementelor naturale si antropice de pe un teritoriu care starnesc interesul turistilor conducand la realizarea unor activitati turistice. In literatura straina deseori pentru potentialul turistic se utilizeaza termenul de destinatie turistica. P.Cocean (1996) defineste potentialul turistic mult mai sintetic ca fiind rezultatul asocierii spatiale a fondului cu baza tehnico-materiala aferenta.

G. Erdeli si I.Istrate (1996) considera potentialul turistic al unui teritoriu ca fiind ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism si deci constitue premisele pentru dezvoltarea activitatii de turism.[9]

1.Resurse turistice naturale

Potentialul turistic natural este impus de mai multe elemente oferite de relief, vegetatie, hidrografia, fauna, dar si de conditii climatice favorabile odihnei, sporturilor de iarna si tratamentului. In ceea ce priveste implicarea naturii in turism se constata aspecte dintre cele mai variate, de la o participare nesemnificativa, simbolica, de plan secund al diverselor activitati, la una complexa, de obiectiv propriu-zis.

Resursele turistice naturale sunt: elemente geomorfologice, de clima, de flora si de fauna, peisajele, zacaminte de substante minerale si alti factori;[10]

Resurse turistice antropice

Constituie rezultatul gandirii si activitatilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor.

Resursele turistice antropice pot fi: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura, monumente si ansambluri memoriale, monumente tehnice si de arta, muzee, elemente de folclor si de arta populara, etc.[11]

Cea mai mare bogatie a zonei o constituie padurile de molid , in valorificarea carora locuitorii sunt adevarati maestri. Meseria de dogar se mosteneste din tata in fiu. Ea incepe de la alegerea lemnului pentru doage si pana la inchegarea butoaielor, putinilor si donitelor, fara a mai vorbi de confectionarea traditionalelor tulnice si a obiectelor de artizanat( fluiere, plosti, donicioare, etc).

Cu aceeasi maiestrie localnici utilizeaza lemnul in construirea intregii lor gospodarii. Casele, facute exclusiv din lemn, au o arhitectura specifica. Fiind de cele mai multe ori amplasate pe pante, unde solul stancos nu poate fi sapat pentru obtinerea unei fundatii orizontale. Fatada casei are intotdeauna un cerdac cu stalpi si arcade, adeseori sculptate. Cel mai caracteristic este acoperisul tuguiat si foarte inalt, din sindrila. Grajdul pentru vite este si mai caracteristic. Este un cub din barne acoperit cu o "caciula", exagerat de inalta, facuta din paie sau fan. Cu vremea, un covor gros de iarba si de muschi acopera paiele acoperisului.

Interiorul casei este simplu si curat. Motii nu cumpara mobila, ci isi confectioneaza singuri masa, scaunele, lavita si patul. Dulapul nu intra in inventarul gospodariei, fiind inlocuit de cuier, in schimb motii au facut paturi extensibile cu mult inaintea inventarii asa-numitului "recamier" modern. Bisericile din Arieseni sunt construite din lemn de fag si de stejar, sunt valoroase monumente de arhitectura traditionala. O frumoasa biserica de lemn, monument de arhitectura populara din sec. al XVIII-lea, asezata intr-o pozitie dominanta si detine o importanta colectie de icoane pe lemn si sticla.

Din numeroasele datini nu putem trece cu vederea pe cea mai specifica, aceea a targurilor anuale. Cel mai celebru este fara indoiala, Targul de fete de la Gaina. Initial el constituia un prilej pentru fete si baietii din diferite regiuni ale Apusenilor ca sa se cunoasca si sa contacteze casatorii, de unde si numele de targ de fete.[12]

3.Statiunea turistica Arieseni

Este punctul de plecare in traseele de escalada si drumetie din Muntii Apuseni, fiind situata la 950 m altitudine, in statiune se poate ajunge pe DN 75, pana la izvoarele Ariesului Mare.

Din initiativa O.J.T. Alba , in ultimii ani, s-a creat aici o mica statiune montana avand in dotare un popas turistic, vile si casute.

Prin Hotararea Guvernului nr. 329/16.06.2006 se aproba atestarea localitatii Arieseni, ca statiune turistica de interes local. Configuratia variata a reliefului ca si factor climatic fac ca aceasta zona sa aiba un potential turistic deosebit si cu o valoare ridicata. Resursele turistice deosebite confera zonei un grad ridicat de interes, atat vara cat si iarna, prin practicarea sporturilor specifice acestui sezon. O mare importanta o prezinta rezervatiile naturale ce fac parte din Parcul Natural Apuseni, ocupand mai mult de jumatate din suprafata comunei.

Statiunea Arieseni se preteaza la practicarea si dezvoltarea unor forme variate de turism: turism pentru practicarea sporturilor de iarna, turism de odihna si recreere, turism rural, de tranzit, cicloturism, drumetia montana, speoturismul, turism itinerant cu valente culturale.[13]

Bazinul superior al Ariesului poate constitui un punct de atractie pentru turisti datorita

atat zapezilor abundente, favorabile sporturilor de iarna, cat si diverselor frumuseti naturale (pesteri, cascade, trasee turistice) ce prezinta interes indeosebi in timpul verii. Accesul la statiunea turistica Arieseni este foarte usor si pentru turistii straini, chiar in conditiile actuale existand numerosi turisti maghiari si italieni care vin aici in sistem de agroturism.

Statiunea turistica Arieseni este conceputa a se dezvolta in comuna cu acelasi nume, cu extindere atat 10 km in amonte pe Valea Ariesului Mare, pana la izvorul acestuia din saua Vartop, cat si spre sud si vest in teritoriul delimitat de drumul spre releul de televiziune si de creasta care uneste varful Curcubata Mica, varful Curcubata Mare, Saua Tarnita Bihorului, varful Piatra Graitoare, Cota 1526 m, Pasul Vartop. Aici se pot dezvolta toate dotarile necesare unei statiuni turistice ce poate avea activitate atat in timpul verii, cat si in timpul iernii.

Pe timpul verii, existenta cadrului natural foarte placut, a conditiilor ecologice favorabile( puritatea deosebita a aerului si a apei), a imprejurimilor bogate in puncte de interes turistic(naturale si antropice), pot conduce la practicarea diferitelor sportive, precum si implicarea turistilor in activitatile mestesugaresti si artizanale specifice locuitorilor din zona. Pe timpul iernii statiunea ofera conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna.

Cererea interna pentru sezonul de iarna exista deja datorita partiei amenajate la Vartop, multi turisti din Oradea si Cluj preferand-o in defavoarea partiilor din Stana de Vale si Baisoara, aflate mult mai aproape de aceste orase. [14]Partia de schi Vartop, bine ingrijita este dotata cu teleschi si utilaje de intretinerea zapezii. Lungimea totala a partiei este de 1.000 metri, cu o diferenta de altitudine de 200 de metri, grad mediu de dificultate , beneficiind si de instalatie de nocturna. Instalatii de transport pe cablu: teleschi cu lungimea de 770 m, capacitatea de transport 760 m.

Partia Vartop este in proprietatea Primariei , doar terenul de sub stalpi este concesionat. Autoritatile locale intentioneaza ca in viitorul apropiat sa mai amenajeze inca patru partii si sa concesioneze 50 de ha de teren investitorilor care intententioneaza sa construiasca hoteluri si vile in apropierea partiei Vartop.

Mii de turisti au luat cu asalt statiunea montana Arieseni, pentru a putea participa la Sarbatorile Zapezii, manifestarii ce cuprind concursuri inedite, concerte si dicoteci in aer liber

sau demonstratii de lupte medievale. Potrivit organizatorilor, editia din acest an a Sarbatorilor Zapezii a adunat la Arieseni aproape 10.000 de turisti atat din judetul Alba, Cluj, Bihor, Hunedoara sau chiar Mures.[15]

Scoala de schi, prin persoana profesorului Danut Gligor, a continuat sistematic sa valorifice conditiile naturale ale statiunii propice sporturilor de iarna si sa le faca cunoscute in vederea atragerii turistilor.

Pozitia geografica favorabila a Ariesenului va face ca turistii din vestul Europei sa vina aici pentru a petrece un concediu datorita distantei relativ scurte pe care trebuie sa o parcurga si a preturilor mult mai mici in comparatie cu Germania, Elvetia si Franta.

4. Obiective Turistice

Monumente ale naturii

• Parcul Natural Apuseni
• Rezervatii naturale: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Avenul din

Hoanca Urzicarului, Pestera Gura Apei, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera

Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop, Pestera Hodobana, Avenul cu doua

Intrari, Izbucul Tauzului.

• Cascada Patrahaitesti, relief crionival unicat in Apuseni.
• Pestera Ghetarul Scarisoara, Cheile Galbenei, Cheile Ordancusei, Podisul

Padis, Cetatile Ponorului;

• Pesterile 'Poarta lui Ionele' si 'Portile Bihorului', 'Pestera Ursilor' (Bihor),
• Pestera Corbeasca, Pestera de la Corni, Pestera Pojarul Politei.

4.1 Ghetarul Scarisoara; Parcul national Apuseni; Platoul carstic Padis

Fomatiunea cea mai cunoscuta din Muntii Apuseni este Ghetarul de la Scarisoara. Se cunosc documente  potrivit carora  coborarea in Ghetarul de la Scarisoara era inlesnita inca de pe la mijlocul secolului XIX prin scari de  lemn montate la intrare. In 1863 apar primele informatii stiintifice  pe care la datoram  lui A. Schmidl. Un studiu mai amplu il datoram lui E. Racovita  1927 si care va releva  cu aceasta ocazie  interesul  stiintific deosebit al pesterii. Avand un volum de gheata  de 75.000 mc si care dainuie de peste 4.000 ani, Ghetarul de la Scarisoara este unic in Romania, vizitarea este posibila numai in sectorul superior (cel inferior este lipsit de gheata).

Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei.

Parcul Natural Apuseni a fost creat in scopul conservarii si valorificarii stiintifice si turistice a fenomenelor carstice din zona, existente in ansamblul unor ecosisteme montane de altitudini medii. Parcul este situat in partea central-estica a Muntilor Apuseni, suprapunandu-se aproape integral peste Muntii Batrana, subunitate fizico-geografica a Muntilor Bihor-Vladeasa. Din punct de vedere administrativ, parcul se intinde pe teritoriul a trei judete: Cluj, Bihor si Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha.

Cetatile Ponorului grandioasa formatiune carstica, constau in 3 cercuri mariv de stanci asezate intr-o depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea este taiata doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii si trecand in custodia Academiei Romane.

Platoul carstic Padis, situat in partea de nord de Muntilor Apuseni, in sud-estul judetului Bihor, este cea mai mare formatiune carstica din Romania. Platoul Padis, cu altitudinea medie de 1.200 de metri, este marginit de abrupturi, in care se regasesc vai salbatice, ape repezi, chei adanci si canioane. Pe platou se intalnesc doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi, izbucuri, polii,hoance, avene sau pesteri.

4.2 Pestera Ursilor

Pestera Ursilor de la CHISCAU , a fost descoperitaa ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran  in urma lucrarilor de exploatare a calcarului in cariera de la Chiscau.
Pe baza studiilor complexe intreprinse de Institutul de Speologie E. Racovita in  colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea  se stabilesc solutiile cerute de aceasta amenajare  si masurile specifice de  protectie, iar la 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra in circuitul turistic al tarii ca cea dintai cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare  varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna -URSUS SPELAESUS (este vizitata de peste  100.000  vizitatori pe an).

La intrarea in Pestera Ursilor s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizand casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale, carti.
Galeriile Pesterii Ursilor au forma aproape rectilinie, sunt dispuse pe doua etaje, insumand o lungime de 1500 m. Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pentru circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica. Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare, posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme, baldachine si gururi. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi intalnite in putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii.

Atmosfera de basm este intregita de stalagmitele fosile, extrem de dantelate si avand grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip 'macaroane' ori de depunerile numite 'vermiculatii', printre cele mai frumoase aflate in pesterile din Romania. Diversitatea stalagmitelor din Pestera Ursilor sub forma de statuete, pagode animale-fabuloase-lasa camp liber imaginatiei fiecarui vizitator. 'Mastodontul', 'Draperiile din Galeria Ursilor', 'Portalul' 'Pagodele', 'Lacul cu nuferi' sunt numai cateva din frumusetile create de natura din pestera.

Vizita incepe in Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii acestor galerii se observa zgarieturi adanci lasate de labele ursilor, a caror disparitie misterioasa s-ar datora, dupa unele presupuneri, incalzirii climei, izbucnnirii unei epidemii sau, poate, unui cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs, disparut cu mai bine de 15000 ani in urma, atingea frecvent 3 m lungime.

Groapa Ruginoasa

Groapa ruginoasa este un fenomen cu totul  aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu adancime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune a scos la zi stratele de coartite, a caror culoare rosie-violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.
     Interesant este faptul ca eroziunea lucreaza si astazi foarte activ, sapand regresiv si marind rapid dimensiunile la Groapa Ruginoasa. De altfel, urmarind haatile vechi, se constata ca eroziunea a avansat  rapid cu o viteza extraordinara, acum 80 de ani locul nefiind marcat decat printr-o vaiuga foarte mica.
    Astazi Groapa Ruginoasa, cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado este un adevarat laborator morfologic.

Monumente istorice

• Casa Memoriala 'Avram Iancu';
• Manastirea Albac;
• Manastirea Lupsa- in com. Lupsa, ctitorita in anul 1429;
• Manastirea Rimet- in localitatea Rimet, ridicata la inceputul anilor 1200;
• Manastirea Izvoru Posaga- in com. Posaga, ridicata in 1935;
• Biserica de lemn 'Inaltarea Domnului' monument de arhitectura - 1791;
• Biserica de lemn 'Nasterea Sf. Ioan Botezatorul' - Garda de Sus;
• Constructii vechi, case si anexe gospodaresti, intr-un stil specific Tarii Motilor.

Pe timpul verii se pot organiza excursii la Targul de fete de pe Muntele Gaina.

5.Trasee turistice

Trasee montane si circuite posibile de parcurs in timpul cazarii la cabanele sau pensiunile din statiunea Arieseni, in ordinea complexitati si a necesitatii echipamentului, precum si a antrenamentului de mers pe munte, fara a avea neaparat nevoie de harti turistice, acestea putand fi considerate excursii usoare in Apuseni (loc pitoresc incarcat cu foarte multe obiective si zone turistice).

1.Arieseni-Garda Seaca-Cabana Scarisoara (marcaj triunghi rosu, 2-3 ore) urmeaza DN 75 din centrul comunei in aval. Urca in stanga pana la satul Fata Lapusului si trece culmea dealului Pantestilor pentru a cobora in valea Seaca. Urcand pe versantul stang al vaii se ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.

Arieseni-Poiana Florilor (triunghi galben, 13km, 4 ore) are ca finalizare vizionarea canionului Galbenei. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului apoi afluentul stang al vaii Goja pana la saua Curmezis (1043m altitudine). De aici se coboara in valea Luncsoara, intrand in canionul Galbenei, in mijlocul careia se afla Poiana Florilor. De aici mai multe trasee marcate ne conduc spre cabana Padis, Izbucul Galbenei, Groapa Ruginoasa si comuna Pietroasa.

3.Arieseni-Lumea Pierduta-Padis (18 km, 7 ore) urmeaza traseele anterioare pana la km 6,2 , de aici urmand valea Ponorasului pana la izvoare. Dupa ce ajungem la capatul amonte al poienii Ponoras se urmeaza un drum la stanga, se trece peste o sa si se ajunge la platoul Lumea Pierduta. Pana acum 15-20 de ani, acest platou era acoperit de paduri mari de conifere, unde turistul necumoscator se putea rataci repede. Aici se pot vizita impresionante pesteri verticale- avene-Gemanata si Negru. De la avenul Negru incepe marcajul cu cruce galbena care, trecand peste paraul Ursului, conduce, dupa inca 7 km, la cabana Padis.

4.Arieseni-Pestera Caput-Cabana Padis (triunghi rosu, 16 km, 6 ore) este unul din traseele de legatura dintre valea Ariesului Mare si Platoul Padis. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului pana la confluenta dintre paraiele Goia si Ponoras apoi urca printre casele satului Cobles. De pe saua Bortigu coboara in bazinul inchis al cetatilor Ponorului. Dupa ce se trece pe langa Pestera Caput si Poiana Ponor se ajunge la sesul Padis, apoi la cabana Padis. De aici numeroase trasee turistice fac legatura cu cabana Scarisoara, statiunea Stana de Vale, Cheile Somesului Cald, Lumea Pierduta, comuna Pitroasa, Cetatile Ponorului, comuna Garda de Sus.

5.Arieseni-Cobles-Cetatile Ponorului(11 km, 4 ore 30 minute) este comun cu traseeul numarul 4 pana la pestera Caput. De aici se urmeaza, spre stanga, drumul forestier pana la locul in care indicatorul indeamna la coborarea potecii, tot la stanga, pentru a ajunge la rezervatia Cetatile Ponorului.

6.Arieseni-Casa de Piatra (814 km, 4 ore 30 minute) face legatura directa intre cele doua sate. Din satul Casa de Piatra se ajunge in circa 2 ore si 30 minute la cabana Padis.

7.Arieseni-Garda de Sus (DN 75, 8 km) traseu de legatura intre centrele celor doua comune. Din Garda de Sus se poate ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.

8.Arieseni-valea Crisului Negru-Baita ( triunghi rosu, 20 km, 5 ore 30 minute) urmeaza DN 75 in amonte pana la pasul Vartop (9 km) de unde coboara pe Hoanca Motilor pana la Crisul Negru si portile Bihorului. In continuare se coboara drumul forestier in Baita Plai.

9.Arieseni-Vartop-Pestera Ursilor (22 km, 6 ore) urmeaza drumul pana in saua Muncelului. De aici pe culmea dintre Sighisel si Giulesti se coboara in satul Giulesti. In continuare in aval mai sunt 3 km pana in satul Chiscau unde se afla Pestera Ursilor.

10.Arieseni-Vartop-Groapa Ruginoasa (11 km, 3 ore 30 de minute) urmeaza DN 75 pana la primul parau dupa pasul Vartop. Pe acest parau urcam 30 de minute pentru a ajunge deasupra imensei ravene Groapa Ruginoasa.

11.Arieseni-Cascada Varciorog (5.3 km, 1 ora 30 de minute)urmeaza DN 75 in amonte, pana la intersectia cu drumul forestier Varciorog. Urcand pe acest drum inca 3,3 km se ajunge la frumoasa cascada.

1Ariseni-Varful Curbata Mare(14 km, 4 ore) urmeaza drumul forestier ce urca pe valea Steului pana sus pe munte. Aici se afla o statie TV data in folosinta in noiembrie 1984.

13.Arieseni-Piatra Graitoare ( 12 km, 3 ore) urmeaza interfluviul dintre vaile Galbena si Varciorog. Un interesant fenomen de ecou la apropierea sub 100 m de aceasta piatra graitoare.

14.Arieseni-Iarba Rea-Avram Iancu-Muntele Gaina (28 km, peste 9 ore ) traseul urmeaza poalele de nord-est ale masivului Biharia trecand prin satele Steu, Patrahaiesti, Iarba Rea. Coborand pe Ariesul Mare se ajunge in satul Avram Iancu. Din centrul comunei urcand puternic pe versantul Dealul Pietrei se ajunge dupa 2 ore pe platoul Muntele Gaina. Aici in fiecare an in perioada de 20-21 iulie se organizeza celebrul "Targ de fete " .